113 matches
-
așa. Iar că lebărvurștul lui Wottila nu ar fi bun pentru ficatul lui Herrmann, asta nu pot s-o cred în ruptul capului. Mai ales că Wottila prelucrează cârnații cu atâta grijă și igienic, încât, cu siguranță, nu scapă nici o necurățenie în el și nici un fel de substanțe otrăvitoare, care ar putea să dăuneze oamenilor. Așa că poți să-ți uiți ginecologul, că ăsta se înșală la sigur, pentru că nu are mereu de a face decât cu un organ sexual. GRETE: Hai
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
podbal, hrean ras În oțet, frunze de leuștean, usturoi pisat și oțet. Afumări, spălări și consum de ceai din rădăcină de iarbă mare. Ceaiuri din drobiță, În loc de apă. TIFOS EXANTEMATIC Boală infecțioasă și contagioasă provocată de mizerie, sărăcie, foamete și necurățenie, caracterizată prin febră mare, delir, amețeli, pierderea cunoștinței, dureri mari de cap, musculare, somnolență, pete negre-vineții pe piele, buze și limbă umflate, căderea părului. Se Înfășoară bolnavul În cearceafuri Înmuiate În apă rece, stropite cu oțet, cu rachiu, cu spirt
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cuvintelor. În creștinism apa este simbolul material al Luminii, deoarece prin vibrațiile sale poate influența natura omului. În religia creștină sfințirea apei și botezul oglindesc acest lucru. Scăldatul În apă simbolizează la propriu și la figurat spălarea sau Înlăturarea tuturor necurățeniilor și obținerea unei stări de bine. Puterea gândului, a cuvântului, rugăciunilor și calitățile apei descrise mai sus sunt folosite la binecuvântarea și sfințirea apei pentru obținerea Aghiazmei mari (care Își păstrează proprietățile timp foarte Îndelungat) din 6 Ianuarie Boboteaza, sărbătoare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
aflat la exterior) din aura celui care ascultă (preotul) din auriu devine auriu cu pete bleumarin sau bleumarin cu pete aurii. De asemenea, prin rugăciunile unui preot cu har se ușurează și unele blesteme căzute pe unii oameni, parte din necurățenie fiind purificată trecând prin inima celui care se roagă, unde filtrul este sentimentul de iubire necondiționată. Schimburile de energie intre oameni sau Între om și mediu sunt inevitabile și necesare. Spre deosebire de cele involuntare, in transferurile conștientizate, autoprotecția nu este cea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
imposibil; inert; inexistent; intern; iubire; iubit; Iuda; îndrăcit; îndrăzneț; înfiorător; înfricoșător; înger căzut; un înger căzut; înjurătură; înspăimîntat; înspăimîntător; întîlnim; josnic; laicitate; libidinos; lipsă; loc; lopată; lucifer; lucru rău; mac; Mefistofel; mic; miel; mizerie; mînă; naiba; năzbîtii; neastîmpăr; nebunie; necunoștință; necurățenie; neființă; nefolositor; negativ; neghiob; neliniște; neliniștit; nenorocire; neplăcut; nerv; nervi; nesfințenie; nesuferit; obraznic; ocolire; om rău; parșiv; Paul; păcate; păcătos; penibil; pericol; pierdere; povara; poveste; povești de copii; prieten; prost; pui; puternic; cel rău; răufăcător; răul; răutăcios; răutăciune; roșiu?; roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înșela; înșelarea; înșelăciune; înșelătorie; se întîmplă; întîmplător; jale; judecat; judecată; să judeci; karma; lăcomie; a lega; lepădare; lucifer; lucruri întunecate; lume; de măr; mărturisire; mîhnire; mîncare; mîntuire; moarte, încălcare; de moarte; mort; mortal; mov; multe; murdar; murdărie; nasol; natural; necinste; necurățenie; necuvenit; nefericire; neglijare; de neiertat; neîncredere; neînțelegere; nelipsit; nenoroc; nenorocire; nepermis; nereligios; de noi; noroc; obraznici; omenesc; omenie; omul; pacoste; pact; îmi pare rău; păcat; păcătoasă; a păcătui; pedeapsă/iad; perversă; să pierzi; picior; pierdut; plimbare; popă; porunci; prejudecată; prihană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dracul, cu necuratu îmblă..."; "chiar pe drum a merge, noaptea, la lună nouă, e cu groază și cu primejdie timpul acela, până nu se face slujba; atunci e ceasul Necuratului, el are atunci slobod de la Dumnezeu să îmble și toate necurățeniile"; "toate farmecele cele rele la lună nouă se fac și totul ce se face de bine se face la lună veche"; Tot răul la lună nouă se înnoiește și rămâne cum a fost până se sfințește luna"; Când e lună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și cu partea cealaltă; marți nu se mai ciocnesc, numai de Sfântul Gheorghe și de Ispas."260 Simbol solar, vestitor al luminii care risipește forțele întunericului, cocoșul purifică și sacralizează orice loc: "Cucoș dacă e la casă, el alungă toată necurățenia, tot răul. La casă nouă, când se sfințește, totdeauna se dă preotului un cucoș, ca să fie casa veselă (...), ca să le meargă ușor în gospodărie."261; Cucoșul e mare pază de la Dumnezeu. De casa unde e cucoș nu se apropie nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tot răul. La casă nouă, când se sfințește, totdeauna se dă preotului un cucoș, ca să fie casa veselă (...), ca să le meargă ușor în gospodărie."261; Cucoșul e mare pază de la Dumnezeu. De casa unde e cucoș nu se apropie nici o necurățenie. (...). Noaptea, după ce a cântat cucoșul, poți merge oriunde și n-ai de ce să te temi, căci e curat peste tot pământul. Dar până la cântatul cucoșilor e mare groază; atunci necurățeniile umblă, sunt ceasurile lor..."262 Fie că este așezat la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dumnezeu. De casa unde e cucoș nu se apropie nici o necurățenie. (...). Noaptea, după ce a cântat cucoșul, poți merge oriunde și n-ai de ce să te temi, căci e curat peste tot pământul. Dar până la cântatul cucoșilor e mare groază; atunci necurățeniile umblă, sunt ceasurile lor..."262 Fie că este așezat la temeliile caselor, pentru statornicie, sau vestește timpul diurn sau nocturn, cocoșul este o pasăre binecuvântată, sfințind așezările omenești: Cucoșul este blagoslovit de Domnul Christos. De nu era cucoșul, nici Domnul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou-nă scutul, se pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă păr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bucată de pînză, cît ar face două mîneci de cămeșă. De aceste petece se șterge după ce se spală în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine moașa pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se mai dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou născutul, se pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
durerile. De asta nu se poate om fără păcate. Cine împușcă cînd plouă capătă păcate. Păcură Sub patul unde e culcat copilul trebuie să stea în primele săptămîni ale facerii un hîrb cu păcură; cînd femeia necurată intră în casă, necurățeniile ei se prind de hîrb, nu de copil. Păduche Păduchele de-ți iese pe frunte e a pagubă. Păduchii sînt semne de noroc pentru un copil ce se îngrijește. Cînd iese păduchele pe fruntea unui om bolnav e semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-l tragă la răspundere atunci când intervin neînțelegerile. Hagi Avram își pune reputația în joc atunci când o recomandă pe Ancuța tovarășului său de afaceri, Gheorghe bimbașa. De aceea, atunci când Gheorghe apare în pragul casei și-i cere socotea lă despre necurățenia fetei, Avram rămâne efectiv cu gura căscată. Iată-l cum descrie scena: „într-o sâmbătăi dimineață, viind dumnealui bimbașa Gheorghe, soțul Anicăi, la mine în casă, mi-au zis cum că numita Anica, fata ce o am dat-o eu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cel al slujitorului diavolului. Interdicția spălării putea dura luni de zile iar cel supus ei este "atât de murdar încât devine invizibil" (Propp, 158). Nespălarea fiind și o pregătire în vederea căsătoriei (ibid., 159), batracienele cred că lunga burlăcie este automat necurățenie a trupului. În basmele cu Duhul-apelor, apare -pentru simetrie de gen? motivul logodnicei-broască (ibid., 393), atât de banalizat în cultura franțuzească încât intră și în dicționarele de decodare onirică. "Un asemenea vis vă invită să găsiți voi înșivă partea nobilă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
ritmurile (in)existenței lui erau bulversate. De-aici și cascada de reprezentări prăpăstioase în privința viitorului său de locatar și slujbaș, primejduit de moarte prin haosul invaziei porumbeilor cu care va fi silit să conviețuiască, nu-i așa, suportându-le agresivitatea, necurățeniile, bacteriile ș.a.m.d. În fine, își ia inima-n dinți și părăsește camera și clădirea în care locuia, cu gândul să nu se mai întoarcă acolo, persecutat de ideea traiului sub același acoperiș cu acel porumbel. Singurătatea morbidă în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
prin cromatică, suculență comică și morală în poemul "Zăpodie") își îngăduie imposibile derapaje într-un idiolect aproape macheronic al paiațelor și măscăricilor, pitoresc, truculent, cu mixturi de paremiologie și cruzime deochiată. Idiolect ce dă copia neretușată a pustiului sufletesc, a necurățeniilor și primitivismului condiției de fantoșe belicoase, ridicole, dezgustătoare, prinse în mâzga unor dispute de mortăciuni cu ifose. Mascaradă, bufonadă, carnaval al măștilor turpitudinii, toate acestea explică deșănțarea limbajului, abolirea comunicării în favoarea ritualului mecanic, al caraghioslâcului într-o multiformă tehnică a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
dovedit a fi nefondată. Iată, pe scurt, rezumatul acestui document: „...dl. Gh. Gh. Câtea, frizer, care locuește în clădirea dela acest Inspectorat, aruncă în stradela Lt.Col. Neagu, colț cu str. Ștefan cel Mare, gunoaie și reziduri dela bucătărie și alte necurățenii din care cauză această stradelă are un aspect respingător. Zoile aruncate au ajuns până la ușa acestui Inspectorat”. Inspectorul Radu cerea primarului să cerceteze abaterile și, dacă se putea, să-l bage pe împricinat la zdup. Andriescu îl însărcinează cu cercetările
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dispoziție. Dar reproșurile nu se terminau aici de vreme ce ofițerul activ, dar scăpat cine știe cum de spaimele frontului de est, Petrescu mai scrisese următoarele inepții: „Îndrăznesc a vă da încă o sugestie: în localul fostului Seminar, closetul este în așa stare de necurățenie (...) încât constituie cel mai bun laborator pentru cultura microbilor”. Pentru a-și justifica acuzația de neglijență ce i-a servit-o primarului, Petrescu nu uită să-i amintească de faptul că „...acest laborator este dăunător și pentru spitalul de răniți
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din regimentul 27 infanterie . Multe din maladiile contagioase ce au bântuit orașul au fost provocate de depozitarea primitivă a gunoaielor din gospodăriile locuitorilor. Un raport întocmit de medicul comunal la sfârșitul lui februarie 1905 conține următoarele precizări: „(...) toate murdăriile și necurățeniile din ogrăzile locuitorilor orașului se aruncă prin șanțurile drumurilor, locuri virane și pâraiele ce trec prin comună, dând naștere la diferite boli contagioase”. Serviciul sanitar al orașului Bacău a colaborat eficient și cu spitalul israelit din localitate. Uneori, când epidemiile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
În zilele de lucru, când nu va cânta muzica, închiderea va fi la ora 12 noaptea; 3. Este cu totul interzis de a se rupe florile, de a călca iarba, de a arunca hârtii și resturi de mâncare sau alte necurățenii”. Antreprenorii „bufetului” din Grădina Publică erau avertizați în privința respectării orarului, în caz contrar, pe lângă plata unor amenzi consistente, aceștia fiind pasibili de expulzare, contractul considerându se reziliat. Noi lucrări de modernizare a grădinii au fost efectuate în anul 1927, atunci când
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
inventariere de coșmar se alătură însă și voci mai autorizate și recunoscute pentru dreapta cumpănă a judecății critice cum este cea a lui Eugen Lovinescu: "Teatrul lui Caragiale e un izvor de apă tulbure în care joacă o pulbere de necurățenii", înfățișează "o colecție de imbecili, de imorali", peisajul uman fiind "întristător ca un spital de infirmități morale și intelectuale", o "vulgaritate de altminteri colorată". Lui Ibrăileanu i se pare că "ceea ce face odioase tipurile lui Caragiale este egoismul lor josnic
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și tratamentul ei, dezvoltând materialul publicat cu patru ani mai-nainte în periodicul parizian "Journal des débats". În primul din cele două materiale, autorul anonim socotea ca "pricini" ale boalei: "nemistuirile, nădușelile închise în trup, mâncarea proastă, îmbrăcămintea prea ușoară, necurățenia, plăcerile trupești fără măsură". Se aprecia că holera atacă mai mult bărbații decât femeile și copiii, fiind predispuși la boală oamenii slăbiți și cei ce suferă de afecțiuni cronice. Se făceau apoi cunoscute aprecierile a doi medici: un doctor chimist
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dureri. "Eu [Vîrnav] nu găsesc contagiozitate absolută. Nici guvernul nu a oprit comunicația liberă. Răspândirea epidemiei se face foarte încet. Părțile orașului situate mai înalt nu au fost atinse până acum de epidemie. Cauzele locale sunt: locuințele încărcate [aglomerate], murdăria, necurățenia [corporală], umezeala etc. De la 17/[29] septembrie până la 15/[27] octombrie am avut 508 bolnavi. Dintre aceștia au murit 180 evrei și 86 moldoveni. Din totalul acestor bolnavi au fost tratați în spitale 60; 34 din ei au murit" după cum
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
adresă a prefectului de Prahova către primarul Ploieștilor se atrăgea atenția asupra unor aspecte igienice considerate a prezenta interes din punct de vedere epidemiologic: Cu ocazia reviziei ce am făcut prin oraș, am avut neplăcerea de a vedea o mare necurățenie atât prin ulițele laterale, cât și chiar prin piețele și stradele cele mai principale. Am văzut în mai multe locuri băltoace de apă înverzită, care, prin urâtul lor miros, infectă aerul și aduc mari vătămări sănătății locuitorilor". Prefectul se simțea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]