114 matches
-
de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou-nă scutul, se pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă păr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bucată de pînză, cît ar face două mîneci de cămeșă. De aceste petece se șterge după ce se spală în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine moașa pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se mai dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou născutul, se pune peste toate un fuior de cînepă, ca să aibă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
durerile. De asta nu se poate om fără păcate. Cine împușcă cînd plouă capătă păcate. Păcură Sub patul unde e culcat copilul trebuie să stea în primele săptămîni ale facerii un hîrb cu păcură; cînd femeia necurată intră în casă, necurățeniile ei se prind de hîrb, nu de copil. Păduche Păduchele de-ți iese pe frunte e a pagubă. Păduchii sînt semne de noroc pentru un copil ce se îngrijește. Cînd iese păduchele pe fruntea unui om bolnav e semn că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cel al slujitorului diavolului. Interdicția spălării putea dura luni de zile iar cel supus ei este "atât de murdar încât devine invizibil" (Propp, 158). Nespălarea fiind și o pregătire în vederea căsătoriei (ibid., 159), batracienele cred că lunga burlăcie este automat necurățenie a trupului. În basmele cu Duhul-apelor, apare -pentru simetrie de gen? motivul logodnicei-broască (ibid., 393), atât de banalizat în cultura franțuzească încât intră și în dicționarele de decodare onirică. "Un asemenea vis vă invită să găsiți voi înșivă partea nobilă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
nu servește decât la lucruri murdare” (1974). Isabelle nu-și mai dădea jos chiloțelul pentru că-i era silă să-l atingă, își mustra aspru surioara dacă uita să și-l pună pe al său și-i spunea că săvârșește păcatul necurățeniei (1972). Putem evidenția, în acest caz, o formațiune reacțională intensă împotriva pulsiunilor erotice. Or, Isabelle și-a surprins în repetate rânduri părinții făcând dragoste în plină zi, ceea ce explică senzualitatea sa trezită înainte de vreme. La școală, în ciuda unui bun nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
dovedit a fi nefondată. Iată, pe scurt, rezumatul acestui document: „...dl. Gh. Gh. Câtea, frizer, care locuește în clădirea dela acest Inspectorat, aruncă în stradela Lt.Col. Neagu, colț cu str. Ștefan cel Mare, gunoaie și reziduri dela bucătărie și alte necurățenii din care cauză această stradelă are un aspect respingător. Zoile aruncate au ajuns până la ușa acestui Inspectorat”. Inspectorul Radu cerea primarului să cerceteze abaterile și, dacă se putea, să-l bage pe împricinat la zdup. Andriescu îl însărcinează cu cercetările
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dispoziție. Dar reproșurile nu se terminau aici de vreme ce ofițerul activ, dar scăpat cine știe cum de spaimele frontului de est, Petrescu mai scrisese următoarele inepții: „Îndrăznesc a vă da încă o sugestie: în localul fostului Seminar, closetul este în așa stare de necurățenie (...) încât constituie cel mai bun laborator pentru cultura microbilor”. Pentru a-și justifica acuzația de neglijență ce i-a servit-o primarului, Petrescu nu uită să-i amintească de faptul că „...acest laborator este dăunător și pentru spitalul de răniți
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de gând care m-a ajutat să înțeleg până la capăt al meu iter existențial. Poate că-n locul acela, în aerul pur al sanctuarului de la Sarmisegetuza, exista vreo fisură secretă care comunica cu zeul, și Zalmoxis mă spăla de toate necurățeniile eului ca să mă pregătească pentru Marea Călătorie. Eram deja gata. „Ultraj amoros” Mă cufund în tăcerea nopții așa cum un pește se afundă în adâncurile neștiute. Rătăcind pe căile închipuirii, mă aflu din nou la Sulmona și retrăiesc emoțiile dimineții aceleia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
benzină și i am spus-o băiatului, care, pornind motorul și ciulindu-și urechile, ca un medic la pieptul bolnavului, a exclamat deodată arătând cu degetul: „Aici e!“ A desfăcut carburatorul, a scos mica sită cilin drică, cea care oprește necurățeniile din benzină și - stupoare! - sita era Îmbâcsită cu murdărie. Am făcut după acest fleac de descoperire, căruia nu-i dăduse de rost o serie de mecanici, elec tricieni și șoferi, 1 500 de kilometri În Întreg Ardealul. E unul din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
avea pantaloni din postav negru iar în picioare obiele albe și opinci frumos meșteșugite, legate cu nojițe împletite din lână neagră. Privea cu ochii blajini la juncanii ce pășteau cu hărnicie iarba crudă, să vadă dacă nu au semne de necurățenie de la dormitul în șură, deși îi bușumase bine de dimineață cu un șomoiog de paie, i-a săcelat și nu a uitat să le lege între coarne canafuri roșii, ca nu cumva să fie deocheați de vreo babă răutăcioasă, știind
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spre mulțumirea mea intimă. Comportamentul lor strașnic față de mine nu s-a schimbat însă. A doua tentativă, mai puțin spectaculoasă, a constat în ingurgitarea de frunze uscate adunate cu lacrimi în ochi de pe trotuarul plin de praf și de alte necurățenii: cum eram prevenit că murdăria e otrăvitoare, am crezut că orice zace pe jos, pe stradă, ucide dacă duci la gură și înghiți. Dar poate că aceasta a fost, de fapt, prima dintre cele două tentative și s-a petrecut
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o carne spurcată, dar n-o mâncăm, n-o voește cu nici un preț stomahul: are o prejudecată. Tot așa și cu creerul care primește din copilărie, de la mediu, impresii peste impresii, cu privire la ticăloșia Ovreilor de pildă, la dușmănia lor, la necurățenia lor ș.c.l. ajunge să aibă o prejudecată. Ca și stomahul și intelectul nostru are o repulsiune instinctivă cătră rasa aceasta. N-o poate mistui. Și așa s-ar putea explica într-un chip mai simplist, deși destul de științific
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de cerbi încoronați ca niște adevărați regi. Din cale I Se îndepărtau lupi și mistreți stricători, neliniștiți de prezența sa, neștiind bag sama că și ei erau tot de El creați și trimiși pe aceste meleaguri ca să ocrotească pământul de necurățenii. Din înaltul cetinii îl priveau veverițe, care blânde și cuvioase ca niște mironosițe veneau către El să-I ceară binecuvântarea. Din zmeurișuri a fost primit de Ursus arctos - ursul nostru, Namila Babii, mormăind a nedumerire de vizita Celui Bun și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a atacat cultul zeițelor fertilității. Marile monoteisme admit un Dumnezeu unic, reprezentat popular ca imagine bărbătească. j) Puterea sexuală a femeii, folosită altfel decât în scopuri procreative, a devenit un păcat și un rău. Există nenumărate tabuuri în privința femeilor și „necurățeniei” lor9. k) În comunitatea mănăstirească medievală, femeile au fost excluse de la aspectele metafizice ale comuniunii cu Dumnezeu, singura lor comunitate sfântă cu Dumnezeu nemaiputând fi decât funcția de mamă. l) Devalorizarea simbolică a femeilor în relație cu divinitatea a devenit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
mă pregătesc și din punct de vedere sufletesc, mai mult ca oricând. În prima zi de Crăciun mă voi învrednici să mă împărtășesc, căci vreau să las acestui an ce a venit cu atâtea încercări, toată bruma de păcate și necurățenii acumulate. Astăzi m-am spovedit și am făcut chiar mai mult decât atât. Îți voi spune prin viu grai când vom avea fericirea de a ne găsi împreună. De bine, de rău, voi fi de aceste sărbători oarecum liniștit și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
penitenciar ca să intru în posesiunea funcțiunei mele, avui o mare decepțiune. Aspectul trist al salelor și coridoarelor, aerul închis si rânced ce se exala din toate părțile, figurile palide și puțin asigurătoare ale deținuților și mai cu samă starea de necurățenie a odăei ce-mi era destinată, îmi făcu cea mai penibilă impresiune. Dar, în sfârșit, îmi luai inima în dinți și, încurajat de Ménéstrier, om foarte cumsecade, vechi veteran de a lui Napoleon cel Mare și rudă cu fostul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
două zile a și murit subit de un anevrism. În rezumat, pot zice că Verussi realiza prototipul de artist destrăbălat, negânditor la ziua de mâni, sărac lipit pământului, cu o înfățoșare de om nedormit, nespălat, neîngrijit, care-ți dădea impresia necurățeniei. Chiar în modul său de a-ș exercita profesiunea era cu desăvârșire neglijent și lipsit de noțiunea curățeniei. Astfel, de lene, el nu-și spăla niciodată paleta cumsecade și cu același penel manipula toate coloarele, încât aceasta poate a și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să stăpânești și partea întunecată care se ascunde în orice om. Pentru a da curs celor spuse, i-a silit pe țăranii din satul învecinat bisericii să-l batjocorească pe Rotari, să-l potopească cu înjurături, să-l spurce cu necurățeniile animalelor. În luna ianuarie, viitorul duce de Brescia a fost robul servitorilor săi, al mâniei și al pizmei lor, astfel încât a învățat să-și stăpânească furia și să îndure nepăsător umilințele. Când s-au săturat să se răzbune, nenorociților ălora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
se hotărâse cum să procedeze. Trecu o lună. Prunii Înfloreau la poarta principală a Templului Nanzen și În jurul chiliei lui Hanbei. Pe zi ce trecea, soarele Încălzea tot mai mult, dar starea lui Hanbei nu se ameliora. Nu putea suporta necurățenia, așa că, În fiecare zi, punea ca În camera de suferință să se măture și, scăldându-se În lumina soarelui, În diminețile senine, stătea pe verandă. Sora lui Îi pregătea ceaiul și singura sa plăcere din timpul bolii era aceea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
imposibil; inert; inexistent; intern; iubire; iubit; Iuda; îndrăcit; îndrăzneț; înfiorător; înfricoșător; înger căzut; un înger căzut; înjurătură; înspăimîntat; înspăimîntător; întîlnim; josnic; laicitate; libidinos; lipsă; loc; lopată; lucifer; lucru rău; mac; Mefistofel; mic; miel; mizerie; mînă; naiba; năzbîtii; neastîmpăr; nebunie; necunoștință; necurățenie; neființă; nefolositor; negativ; neghiob; neliniște; neliniștit; nenorocire; neplăcut; nerv; nervi; nesfințenie; nesuferit; obraznic; ocolire; om rău; parșiv; Paul; păcate; păcătos; penibil; pericol; pierdere; povara; poveste; povești de copii; prieten; prost; pui; puternic; cel rău; răufăcător; răul; răutăcios; răutăciune; roșiu?; roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înșela; înșelarea; înșelăciune; înșelătorie; se întîmplă; întîmplător; jale; judecat; judecată; să judeci; karma; lăcomie; a lega; lepădare; lucifer; lucruri întunecate; lume; de măr; mărturisire; mîhnire; mîncare; mîntuire; moarte, încălcare; de moarte; mort; mortal; mov; multe; murdar; murdărie; nasol; natural; necinste; necurățenie; necuvenit; nefericire; neglijare; de neiertat; neîncredere; neînțelegere; nelipsit; nenoroc; nenorocire; nepermis; nereligios; de noi; noroc; obraznici; omenesc; omenie; omul; pacoste; pact; îmi pare rău; păcat; păcătoasă; a păcătui; pedeapsă/iad; perversă; să pierzi; picior; pierdut; plimbare; popă; porunci; prejudecată; prihană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gândul că a fost o vreme când ne era frică. Lor nu le era. Nu pentru că ar fi fost neînfricați" (p. 23), după cum scrie, cu ocazia numirii în funcția de director al unei biblioteci importante a unui ins bănuit de necurățenii. De cealaltă parte, scriitorul așează figura dintotdeauna a mâhnitului, a cetățeanului condamnat la contemplare sau prins (ironic) la jumătatea drumului care leagă dorința de saturație (cf. p. 91), abandon de mirajul Pandorei, bine dotat cu întrebări retorice și esențiale, cum
Invitație la inocență () [Corola-journal/Journalistic/7245_a_8570]
-
cântând războinic în jurul tricolorului și impunând, prin spargeri de vitrine și de capete, ideea națională. În acest tablou pictat în culori tari intră și sataniștii, așa numiții ,diogeniști" (oameni care stau în butoaie în fața Primăriei și fac tot felul de necurățenii), precum și o mișcare spirituală de ultimă oră, inițiată de un fiu al Arhanghelului Mihail... Densitatea de credință pe metru pătrat devine insuportabilă pentru divizia de supraveghere a sectelor din cadrul Serviciului Român de Informații, al cărei laitmotiv devine întrebarea retorică: ,Noi
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
Tradiții și superstiții Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paste. Se scoate totul afară, se aerisește casă ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. "Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casă!". În Marțea Mare se aspiră, se dă cu matură, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casa. Miercurea Mare este ultima zi în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai
Paște 2014. Ce nu aveți voie să faceți în Săptămâna Mare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37384_a_38709]
-
jivine și locomotive cu aburi. Credeam cu tărie că trebuie să scriu despre asta, pentru ca toată lumea să știe. Lumea ta sînt doar eu - mi-a șuierat Dumnezeu. Vino cu mine și n-o să-ți pară rău. Dar scrisul? Sminteală curată. Necurățenie desfrînată. Vii? Unde? Unde vrei: în mîine, în ieri, în tot locul sau nicăieri. Totul e o părere - am să-ți dau mîngîiere. Și alinare? Da. Și dimineața țigări la cafea? Era tîrziu. în jur, luminile se prefăceau în șoapte
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]