174 matches
-
fi exagerat să spunem că același lucru se întâmplă- cel puțin în Franța - și în cazul homosexualității.” 2. „La originea a toate acestea se află poate o scurtă frază a Sfântului Pavel din Epistola către efeseni: «Iar desfrâu și orice necurăție și lăcomie de avere nici să se pomenească între voi».” 3. „Chiar și organele de presă cunoscute pentru liberalismul și inteligența lor păstrează asupra acestui subiect atitudini surprinzătoare și conformiste.” 4. „În alte societăți, care totuși au luat distanță față de
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un astfel de motiv, socotit temeinic pentru botezul copiilor, dacă nu se admite tâlcuirea pe care noi am dat-o: Nimeni nu este curat, măcar o zi de va fi viața lui pe pământ (Iov 14, 4 - n. n.)? Tocmai pentru că necurățiile din naștere sunt Șterse prin Taina Botezului, de aceea se botează copiii, căci (cum scrie la Scriptură), de nu se va naște cineva din apă Și din Duh, nu va putea să intre în Împărăția lui Dumnezeu (In. 3, 5
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
o engleză relativă, împotriva a tot: a emisiilor radioactive, a otrăvirii - cu răutate m-am gândit imediat la bucătăria germană, supliciul la care eram supus de aproape zece luni -, a persecuțiilor. Pe scurt, împotriva a tot ceea ce face parte din necurăția lumii de azi și care ori răzbate la suprafața ei, ori o zdruncină nevăzut. Când le am cerut voie să îi fotografiez, reacțiile lor m-au făcut să mă rușinez. Serioși, s-au aliniat, fără să schițeze un gest, să
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ușor de înșelat și ne supunem păcatului. Cei pe care-i cinstim și-i numim Sfinți - și sunt, căci i-a confirmat Dumnezeu prin semne și minuni - ne-au lăsat mărturisirile vieții lor trăite în păcate de tot felul, în necurății trupești și sufletești, de care s-au vindecat prin metodele indicate de Mântuitor, cele lăsate nouă în Sfânta Lui Biserică: viața de post și rugăciune, ferirea de mediul viciat, prieteniile curate, cu cei care își propun același drum spre mântuire
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
apărare și loc de scăpare... Apa! Apa stinge focul! Apa rugăciunii stinge focul patimilor, domolite în înfrânările trupești, dar libere în cuget. Râul de apă continuă al rugăciunii neîncetate, râul rugăciunii adus în „vadul minții” curăță și spală moara de necurăția neghinei, de făina neagră a patimilor. Cine ține râul rugăciunii permanente, izvorât din muntele Dumnezeirii mereu în sine, să curgă zi și noapte, purificator, prin inimă și minte? Cât trăim în trup, cugetul nu se poate limpezi definitiv de dorințe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
îndreptățește în fața Dumnezeirii. Venind cu duhul diavolului în fața lui Dumnezeu suntem osândiți. „Căci dacă cugetul tău nu te osândește, nici El nu te osândește”. Ai trecut din moarte - prin moarte - la viață. Duhul cu care ai omorât mădularele omului pământesc (necurăția, pofta rea, minciuna etc.) te va îndreptăți în Duhul Celui ce îndreptățește ființa ta cea nouă în Hristos. Aceasta cere pocăință făcută cu conștiința păcatului, a nedesăvârșirii tale, nu să asculți de cei înșelați de diavol pentru care a te
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
parfumate de crini în soare. Ah, strângi la piept taina vieții, purificându-te în sărutul ei sfânt. Zâmbește, apoi râde în cascade de lumină... Dumnezeu se lasă îmbrățișat și te privește cu dragoste prin luceferii scânteietori care ard în tine necurățiile cu care te-ai întinat. O clipă te-ai împărtășit cu sfințenia, cu Adevărul. Dar, ah, în mintea ta se prelinge un fum vânăt, înecăcios. Într-ânsul apare chipul desfigurat, mutilat, plin de sânge, care te privește cu ochii copilului tău
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
său în sfințenie și cinste”, precizând că: „aceasta este voia lui Deus: sfințenia voastră și să vă feriți de desfrânare” (I Tesaloniceni 4, 3-4). Cine săvârșește desfrâul „nu disprețuiește un om, ci pe Dumnezeu Care nu ne-a chemat la necurăție, ci la sfințire” (I Tesaloniceni 4, 7-8). În ceea ce privește morala căsătoriei, pe lângă iubirea și stima reciprocă dintre soți Sfinții Apostoli accentuează necesitatea onestității conjugale făgăduită în fața Sfântului Altar. Sfântul Apostol Pavel îndeamnă pe creștini să se ferească de desfrâu, indiferent de
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
disprețuirea oricărui sentiment de devotament, jertfă și solidaritate familială sau socială. Urmările acestei mentalități pentru căsătorie au fost dezastruoase. Tineretul, în mare măsură, nu și-a mai păstrat frumusețea purității, castității, până la altar. Căminul familial a fost întinat de păcatele necurăției. O formă de disoluție conjugală este adulterul (așa cum am arătat mai sus) formă de trădare, când unii își caută potolirea poftelor în afara căsătoriei. O altă formă a nestatorniciei și distrugere a familiei este divorțul, triumful egoismului individualist, cancerul căsătoriei moderne
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
botez, același Sf. Apostol Paul ne-o descrie în scrisoarea sa către Coloseni c. 9: „Așadar, Hristos se află șezând de-a dreapta lui Dumnezeu, cugetați cele de sus, nu cele de pe pământ. Drept aceea ucideți mădularele noastre cele pământești: curvia, necurăția, patima, pofta cea rea și zgârcenia... Lepădați mânia, iuțimea, răutatea, defăimarea, vorba rușinoasă din gura voastră... Nu vă mințiți unul pe altul, odată ce v-ați dezbrăcat de omul cel vechiu și de toate poftele lui și odată ce v-ați îmbrăcat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Încredere În străini. În lumea arabo-musulmană, susține David Landes, anumite atitudini culturale au devenit, În multe moduri, veritabile bariere În calea dezvoltării, În principal tendința de a trata pe mai departe femeile ca pe o sursă de pericol ori de necurăție care trebuie exclusă din spațiul public și din activitățile economice. Când o anumită cultură crede În așa ceva, Își pierde o mare parte din productivitatea potențială a propriei societăți. Un sistem care Îi privilegiază pe bărbați de la naștere, mai adaugă Landes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Efes. 3, 9). Misterul suferinței ne este dezvăluit pe cruce. Suferința ne este revelată într-o indisolubilă legătură cu iubirea. Pare un paradox, căci am fi tentați mai degrabă să afirmăm că suferința se leagă de păcat, de ură, de necurăție, de minciună, dar nu de iubire. Și totuși, pe Cruce, Hristos Își îndură suferința din iubire (In. 10, 18). Crucea nu ar fi fost posibilă dacă Hristos nu ar fi consimțit să se răstignească pe ea, din iubire față de Părintele
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
în momentul în care ia în mâinile sale cădelnița, îi apare pe frunte o pată de lepră. Autorul apocrifei a combinat 2Cr. 26,19‑20 cu Apoc.12, 16 (semnul de pe mâna dreaptă, semnul Anticristului). Lepra și pilozitatea simbolizează deopotrivă necurăția. Într‑adevăr, pentru a se curăți, leprosul trebuie să‑și tundă „tot părul său, al capului și al bărbii”, inclusiv sprâncenele (Lev. 14,9). Dar sprâncenele Anticristului vor fi neobișnuit de mari, ajungând până la urechi, și asemenea sprâncenelor, și necurăția
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
necurăția. Într‑adevăr, pentru a se curăți, leprosul trebuie să‑și tundă „tot părul său, al capului și al bărbii”, inclusiv sprâncenele (Lev. 14,9). Dar sprâncenele Anticristului vor fi neobișnuit de mari, ajungând până la urechi, și asemenea sprâncenelor, și necurăția sa va fi neobișnuit de mare. Vor exista trei serii de opozanți. Cea dintâi va fi Tavita, care îl va denunța ca „vrăjmaș al tuturor sfinților” și va fi urmărită „până în ținuturile Apusului” (3, 20) de Anticrist, care „se va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1983, pp. 721‑753, intr., trad. și note de O.S. Winterlmute; Écrits intertestamentaires, Paris, 1987, pp. 1797‑1824, intr., trad. și note de J.‑M. Rosenstiehl. Cf. D. Frankfurter, Elijah in Upper Egypt, Minneapolis, 1993. . Lepra ca simbol al necurăției: Lev. 13‑14. Cu siguranță cele două capitole l‑au marcat puternic pe autorul nostru. . Op. cit., p. 1815. Din păcate, J.‑M. Rosenstiehl nu face nici o referire concretă. . Este vorba, probabil de cei șaizeci de „aleși” care fac parte din
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
dezastroase. 65. Este nevoie de cea mai mare coerență, chiar și în domeniul învățăturilor morale Chiar și în domeniul aprecierii virtuților creștine nu pare să existe o măsură potrivită. Auzind anumite predici, se pare că atunci când nu sunt deplânse slăbiciunile necurăției, totul ar merge bine. Dar îndatoririle dreptății nu mai au nici o valoare? E bine când un domn oarecare nu lipsește de la Sfânta Liturghie și nici de la îndatoririle sale pascale; e bine să fie ireproșabil din punct de vedere al observării
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
de pe tărâmul soarelui. Un basm din colecția Ispirescu sintetizează perfect funcția de călător total a soarelui: „el dimineața stă în poarta raiului, și atunci este vesel, vesel și râde la toată lumea. Peste zi este plin de scârbă, fiindcă vede toate necurățiile oamenilor și daia își lasă arșița așa de cu zăpușeală; iară seara este mâhnit și supărat, fiindcă stă în poarta iadului; acesta este drumul lui obicinuit, de unde apoi vine acasă”. Liantul dintre sacru și profan, dintre lumea morților și contingent
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frumoase? Părintele Paisie Aghioritul, cu durere și dragoste în Hristos, scria în 1987 în chilia sa din Sfântul Munte Athos: “Apa primește sfințire și se face aghiasmă. Însă urina nu primește sfințire. Piatra se poate face pâine prin minune, dar necurăția nu primește sfințire”. Prin urmare, ce este necurat și poartă pecetea diavolului, nu se mai poate schimba în curăție și nu mai poate primi pecetea darului Duhului Sfânt. Conjunctural și în funcție de anumite interese personale, unii oameni, își pot modifica, parțial
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de hulă, și avea șapte capete și zece coarne. 4. Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură și stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe și cu mărgăritare. Ținea în mînă un potir de aur, plin de spurcăciuni și de necurățiile curviei ei. 5. Pe frunte purta scris un nume, o taină: "Babilonul cel mare, mama curvelor și spurcăciunilor pămîntului." 6. Și am văzut pe femeia aceasta îmbătată de sîngele sfinților și de sîngele mucenicilor lui Isus. Cînd am văzut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
adore chipul de Balaur al lui Urizen, să-și dăruie Copiii 595 Pe-Altarul sîngeros. Ioan văzu aceste lucruri în Ceruri Revelate Pe Insula Patmos, si auzit-a sufletele strigînd să fie izbăvite. El văzu Desfrînata Regilor Pămîntului, văzu Potirul Necurățiilor ei, hrana lui Orc și-a lui Satan, stoarsa din fructul Tainei. Însă cînd ea azări chipul lui Ahania cum plînge pe Neant, 600 Și auzit-a glasul Enionei din grotele Mormîntului cum răsună, În ea nu mai rămase spirit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
părți de sate pe care le stăpânea făceau din el cel mai cuprins proprietar de pământuri din țara Românească - și coborâtor, prin femei, din Basarabi) a pierdut tronul țării Românești - crede cronicarul, folosind Istoria lui Matei al Mirelor - din pricina aplecării spre „necurății”, în stare, toate, să stârnească mânia lui Dumnezeu: „Dar Șărban-vodă, văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țări. Ci (cum spune un istoric vlădică, anume Mathei de la Mira, ce în vremile acelea au fost aicea în țară), numai mâncările, băuturile, primblările, și alte necurății acelea le căuta bine”24. Aceeași „moleșeală” periculoasă l-a împiedicat să fructifice și rezultatele campaniei din Ardeal din 1611, când „pedepsise” Brașovul și-l învinsese pe Gabriel Báthory. între necazurile acestei domnii agitate (între altele și din pricină că Radu Șerban
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și Radu Șerban. Plecase din Moldova, unde se refugiase, căci pierduse tronul în 1611 ( cronicarul, folosind Istoria lui Matei al Mirelor, crede - într-un pasaj pe care l-am mai citat - că acest lucru s-a petrecut din pricina aplecării spre „necurății”: „Dar Radu Șărban, văzând atâta pace, și biruind și pă vrăjmașul său ungurul, i s-au înălțat mintea și s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țării. Ci [cum spune un istoric vlădică
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-au semețit, s-au mândrit și nu mai căuta trebile domniei sau ale țării. Ci [cum spune un istoric vlădică, anume Matei al Mirelor, ce în vremile acelea au fost aicea în țară], numai mâncările, băuturile, plimbările, și alte necurății, acelea le căuta bine”141): „Și de acolo [din Moldova - n.m.] s-au rădicat cu totul de au trecut prin țara Leșască. Și de acolo s-au dus în țara Nemțească, la Beciul, priimindu-l împăratul Rodoful cu mare cinste, dându
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dacă a fost femeia unui singur bărbat”(I Timotei, 5,9). „însă văduva care a ajuns șaizeci de ani, de ar voi iarăși să viețuiască cu bărbat, nu se va învrednici împărtășirea celui Bun, până nu va înceta de patima necurăției” 164 (glăsuiește canonul sprijinit pe decizii ale celui de-al IV-lea Sinod ecumenic, ale celui Trulan și ale celui din Cartagina, precum și pe recomandările Sfântului Vasile cel Mare). Sfântul Vasile cel Mare fusese extrem de explicit. îndreptarea legii din 1652
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]