274 matches
-
de-a dreptul supranormale: „ca să dea fratelui casa și locul/ dar i s-a întărit trupul/ cu seara de jurîmprejur// și avea oasele albe și cu ele vedea” (mama încearcă să se împartă). Suferința face astfel loc cu generozitate unei necurmate inflorescențe de nuanțe. Trece impenitent într-o orgie a delicateții. Cartea e memorabilă. Viorica Răduță, mama întreabă dacă stau pînă seara, Ed. Limes, 2013, 206 p.
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
mănăstirilor Cozia (1388) și Dealul (1500) -, pus pe seama vicisitudinilor istoriei, constatai că, în fapt, acest gol nu existase. Bănuiesc că, tot așa, perioada pe care ai considerat-o stearpă, din viața ta, a fost, în realitate, plină de înfăptuiri, în necurmata luptă cu cuvântul. Romanele pe care nu le-ai putut scrie în acei ani ai restriștei și ai umilinței - și, vai, pentru mulți, ai rușinii - sunt o pierdere a noastră. Însemnai în Jurnal, pe atunci: Nu am măcar o fărâmă
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
-n păduri/ la vînătoarea fazanilor de celofan/ am găsit imaginația jupuită în iarbă" (Tablou de vînătoare). Imaginația ultrabogată pare a se învîrti pe loc precum o elice, asocierile se succed cu o viteză prin care transpare miracolul vieții într-o necurmată, incomensurabilă proliferare: "pe timpan grauri sonori își făcuseră culcușul/ și un cîntec molcom susura din ramuri de diamant/ sub membranele translucide/ densitatea și zborul se desprindeau una de alta/ prin cromozomii sticloși orbecăiau mesageri cu făclii/ flacăra olimpică tremura într-
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
tabere în care adversarii să-și consume nemulțumirea sau frustrarea în sosul propriu". în această ignobilă direcție, "principalul provocator" era Securitatea, prin mijlocirea "fițuicilor" aservite ei în chip necondiționat, Săptămâna și Luceafărul. Talentul ca și curajul civic se cheltuiau în necurmate lupte intestine, cel mult în "șopârlele" introduse în paginile tipărite, "care unele treceau, altele nu; dar ce trufie se putea citi pe fața curajoșilor (numai pe jumătate, de fapt...)! Cum ne ambalam cu toții în fața unor nonconformisme mărunte, care apăreau, când
Tablou de epocă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10238_a_11563]
-
văd ce-a mai fi ". 1882-04-09 Extenuat și bolnav, cu rănile de la picioare gata să se redeschidă, cu tot tratamentul de la Constantă, Eminescu îi trimitea puțin ajutor atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic și
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
precum ne-ai tălmăcit!” Ceilalți atuncea au făcut / Precum crezură c-a cerut Baba, ‘nainte ca să piară. Bătrâna a murit spre seară. Nurorile, căci au iubit-o, / S-au despletit și au bocit-o Încât tot satul a vuit / De necurmatul lor jelit. Trecut-au încă două zile, / Zburând din ale vremii file, Și-apoi cu cinste, au luat-o / Pe babă, de au îngropat-o. Femeile în sat aflate / Și cele din vecinătate Se strânseră la-nmormântare / Și tot vorbeau
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
care a definit-o în modul următor: „Această matrice reprezintă identitatea cu sine însăși a românismului în cursul veacurilor; ea constituie permanenta și puterea noastră, în aceeași măsură ca plasma germinativă; ea e porțiunea noastră de „omenească veșnicie” în succesiunea necurmat împrospătată a generațiilor. Matricea stilistică colaborează la definirea unui popor tot așa de mult ca sângele și graiul. Ea poate să crească sau să scadă, dar când se stinge, se stinge și poporul”. Societatea îndeplinește astfel o dublă funcție: integratoare
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
când Samoilă, tatăl: „Despina dragă, comment on dit en français vistiernic?” „Ministre de finance”, răspundea plictisită fata. „Et vel-logofăt?” „Je ne sais pas. Foute-moi la paix! Je suis fatiguée”. „Moi aussi”, răspundea trist vel-logofătul, gândindu-se la viața lui de necurmate bătălii. Și iat-o acum la masa domnească pe Despina, un boboc de fiică, nu foarte frumoasă, cum am pomenit, dar având acel je ne sais quoi pe care-l aveau în urmă cu 350 de ani tinerele fete de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
În care tînărul va spera, pînă-n ultima clipă, la o Întorsătură magică, va fi consemnată de istoricii potentei dinastii habsburgice pentru a preîntîmpina nașterea legendelor. Istoria este scrisă de Învingători. Legendele sînt urzite de vulg. Scriitorii născocesc. Doar moartea e necurmată. CARTEA REGILOR ȘI A NEBUNILOR 1. CRIMA care se va produce cam cu patruzeci de ani mai tîrziu, va fi prefigurată Într-un ziar petersburghez din luna august a anului o mie nouă sute șase. Astfel, vor apărea foiletoane semnate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ger Voi reintra în mine când va veni declinul; Voi coborî să caut, pierdută-ntr-un ungher, Firida unde arde cu foc nestins Divinul. Și flăcării voi spune: Fior al caldei firi, Joc viu ori șovăielnic de galbenă maramă, Vibrare necurmată, zigzag de pâlpâiri, Ușoară și fierbinte văpaie, te destramă; Redă nemărginirii fugarul tău mister... Mereu mai străvezie, mereu mai necuprinsă, Prin sure și înalte pustiuri de eter Desfășură pe hăuri o horbotă aprinsă. Deasupra ta, deasupra haoticului drum, Cupolele nocturne
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Fiul, orice încercare de autocunoaștere și gândire pozitivă ori școală de a afla fericirea eternă nu există pentru oameni. Nu putem fi iertați decât dacă apelăm la Dumnezeu Tatăl prin moartea și învierea Fiului său. Orice purificare sufletească în afara jertfei necurmate, adică cea a Domnului Isus nu e acceptată de Creator. Niciun lider religios de pe acest pământ nu a mai exclamat vreodată în afara Domnului Isus: „EU SUNT CALEA, ADEVĂRUL ȘI VIAȚA! Și asta pentru ca nimeni să nu își lege inima de
DESPRE SCOPUL VIEŢII PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363442_a_364771]
-
pentru a ne conduce spre „Soarele din prima zi”. Cel din sufletele noastre, întru credință și libertatea spiritului. Ce va rămâne? (poezie din volumul Soarele din prima zi) Ce va rămâne din tot ce am scris? O, știu bine, valul necurmat al Timpului Zi de zi va căuta să întoarcă Creația mea în neant. Doar în Sinele meu sunt încrezător; din această cupă am băut zi și noapte nectarul nesecătuit al universului. Clipa de clipă Rost și-a aflat aici iubirea
SOARELE DIN PRIMA ZI ŞI DAN PURIC de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362425_a_363754]
-
duhul însingurării evadând, la vreme potrivită, în locuri de meditare, rugăciune și sihăstrie. Unii au dobândit-o fulgerător. Alții au agonisit-o mult mai anevoie. Greutatea cea mare este, înainte de toate, întoarcerea către tine însuți, regăsirea, întâlnirea - desigur printr-un necurmat lanț de convertiri intime, de război și ceartă cu tine - a lăuntrului tău cel adevărat, personal original, al interiorului tău cel din fire, aplecat spre Sfânta Rânduială, cel de sub copleșitorul înveliș de împrumuturi, influențe, psihoze și exasperări de tot felul
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Bucuria Spre Cel ce-i da liniștea : FIUL TATĂLUI-MESIA ! Dar inima și sufletul, DOMNUL spre Pavel i-A deschis Să "vadă" Răscumpărătorul ce din Eden fu promis ! La Noua Învățătură, de Sfântul Pavel Predicată Și-a Mărturisit Credința, trăită și necurmată ! Și în râul Zygaktis, Mărturisind din suflet Crezul Pavel Apostolul cel Sfânt, de la CHRIST, i-a dat Botezul ! Prima creștină-n Europa ! în Țara ei, în Grecia, Făcu creștini dintre păgâni, înființând Eclessia ! Pe lângă Evanghelie, din inimă și din conștiință
SF.LIDIA DIN FILIPI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367733_a_369062]
-
senin: -Bă, după câte mi-a zis mie muierea, Corcodușe, fiul meu, seamănă cu un frate de-al ei, pe care eu nu l-am văzut. Se aruncă în neam, ce mai... Dar ce, credeți că asta a ostoit pofta necurmată de cunoaștere a lumii?!! Nuuu! Da’de unde?! Păi, toată lumea știa că Bibilica o făcea pe salteaua de multă vreme și asta creea suspiciuni cu privire la explicațiile lui Gogu. Și, cum nu prea bătea casa cu masa, au început să se facă
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
o altă toamnă-ncerc să mă avânt și-ascult dulăii vremii lătrând ursuz la clanță Se vâră adânc în mine tristețea din copaci ce și-au pierdut culoarea ca pozele bunicii miroase întomnarea a prânz de vârcolaci și-a fugă necurmată de lupii lungi ai fricii prin calendarul minții cu-un tic tremurător mă răsfoiesc prin toamne ce parcă nu au fost aș ascuți din nou uitatul meu topor dar gândul mi-l întorc știind că n-are rost prietenii și
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
vântmai sec ca un sărut de circumstanțăspre o altă toamnă-ncerc să mă avântși-ascult dulăii vremii lătrând ursuz la clanțăSe vâră adânc în mine tristețea din copacice și-au pierdut culoarea ca pozele buniciimiroase întomnarea a prânz de vârcolaciși-a fugă necurmată de lupii lungi ai friciiprin calendarul minții cu-un tic tremurătormă răsfoiesc prin toamne ce parcă nu au fostaș ascuți din nou uitatul meu topordar gândul mi-l întorc știind că n-are rostprietenii și leatul copiii-și duc la
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
apoi caracterul familiar și popular pe care-l are numele de sihaștri la poporul român și rezonanța lui de mare vechime. Această atmosferă creată de isihasm a fost un factor însemnat în susținerea luptei poporului român de apărare în fața atacurilor necurmate ale Semilunei. Țările românești au rămas astfel ultimul refugiu al întregii mișcări monahale isihaste și al credinței fierbinți susținută de ea în lumea ortodoxă. Sihaștrii au fost nu numai foarte apropiați poporului, ci și voievozilor, susținându-i în lupta lor
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
să fii un Om dumnezeit, ori Dumnezeu Om devenit?!... După discuția avută, m-am lămurit cam care-i baiul: de când doctrina Ți-o propagi, rabinii-și tem punga și traiul! Tu vrei ca răul să-l învingi printr-o iubire necurmată; pe ei iubirea-i alarmează, căci răul este al lor tată. Dar legea noastră indulgentă cu-acele crezuri nenocive pentru statala siguranță, nu vede-n cazul Tău motive de iminentă arestare sfârșită prin crucificare; poți fi cel mult întemnițat ca
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
Articolele Autorului Cuvintele-nflorite nu-n flori ci-nflorite în crepuscule de nimb, însemnând cu zimți luminători viața, pot scrie biografiile artiștilor. Florile acestea nu sunt sezoniere, istoria culturii și artelor unui neam le este anotimpul, n-au ani, tinerețea necurmată le e singura vârstă! N-au preț, frumusețea nemuritoare le e marca neprețuită ! Multe ar fi scăderile printre paginile zisei prese în care se încearcă fără șansă împroșcarea cu pete a artistei Anca Țurcașiu. Și totuși, acestea nu sunt nici măcar
ANCA ŢURCAŞIU. FRUMUSEŢE UMANĂ ŞI HAR RAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352226_a_353555]
-
vreau să îmi ieși în cale, Redându-mi speranța, Preabune Iertător. Sporească-n mine bucuria sfântă, Prinos de roade, gest înălțător, Si grijă Ta plăcută, luminândă Să mă învesmânte în chip biruitor. Auzi-mă-n a rugii îndrăznire Prin sprijin necurmat și mângîâieri. Mereu prin rostul tainic de sfințire În locul unor prealumești poveri. Pr. Iconom-stavrofor Radu BOTIȘ Maramureș Referință Bibliografica: LAUDE LUI DUMNEZEU - poeme spirituale - Pr. RADU BOTIȘ, MARAMUREȘ / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 288, Anul I, 15
PR. RADU BOTIŞ, MARAMUREŞ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356659_a_357988]
-
că n-am reacții Că sufletul nu mi-i împărțit În numere abstracte sau în fracții Doresc să fiu mereu tot fericit. Dar fenomenul fericirii este foarte aleatoriu. Totul depinde de starea fiecărui individ în parte. „Viața e o luptă necurmată: unii sunt fericiți mai devreme, alții mai târziu, iar alții niciodată.” EURIPIDE; poet grec: 480 - 404 î.e.n. Geta NEDELCU: În încheiere, vă mulțumesc pentru acest interviu, cât și pentru sinceritatea dumneavoastră și vă doresc să publicați cât mai multe cărți
INTERVIU CU POETUL MIHAI LEONTE...GEORGETA NEDELCU CRAIOVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370857_a_372186]
-
Unde ești adolescență, Plină de atâtea vise? Unde ești tu tinerețe, De gânduri necuprinse? Suntem aici stăpâne, La sânul tău, Întruchipate În bătrânețea, Plină de amintiri. Inima în sunete prelungi, Își duce tic-tac- ul ei exact, Ridicând spre apogeu, Viața necurmată, Fără popasuri leneșe, Cu timp treptat, Trecut, prezent și viitor. Referință Bibliografică: UNDE EȘTI? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1705, Anul V, 01 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
UNDE EŞTI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370333_a_371662]
-
lui și din amintirile normaliștilor”, găsește că „întrebările, în duhul «Povățuitoriului», pe care le punea ca să ajungă pe calea socratică la definirea noțiunilor erau hazlii, ba chiar puțin cam năstrușnice” ... întrebări care „...trebuie să fi stârnit în clasă un chicot necurmat”, dând naștere unui dialog „cam bufon”, iar mai departe, predând alfabetul „ca să boteze fiecare literă cu o poreclă”. Citând din Biografia lui Creangă, de Grig.I.Alexandrescu, Călinescu arată cum zicea învățătorul școlarilor: „- Măi țâcă, ian fă la tablă pe
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
unea mereu cu dorul în dimineața necuprinsă. Văd că nu ai timp de mine, că-ți faci din pomi o casă-măr - oare ce-avem ne-aparține, în alergarea către-un adevăr ? Am invocat ploaia de iubire, să cadă peste visul necurmat să crească mlădițe în zidire în visul tău... netulburat. Referință Bibliografică: Am invocat ploaia... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1253, Anul IV, 06 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AM INVOCAT PLOAIA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362677_a_364006]