494 matches
-
două exmatriculări de la Universitatea din Cambridge: prima oară fiindcă îndrăznise, în timpul unei reprezentații teatrale, să corecteze accentul actorilor acoperindu-le replicile cu strigăte din sală, iar a doua oară fiindcă se încumetase, sfidînd normele puritane ale epocii, să scrie epistole necuviincioase unei tinere căreia îi făcea curte. Totul în atitudinea lui trăda un temperament coleric a cărui umoare imprevizibilă îl transforma deseori într-o prezență neplăcută, iar paradoxul acestui găligan de 1,90 înălțime și de 90 de kg greutate era
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
Întîlnit undeva și nu-mi amintesc unde. Intuiția Îmi spune Însă că pot avea Încredere În dumneata. — Domnule, ești atît de amabil cu mine și te porți atît de drăguț, Încît Îmi vine să Înjur sau să fac alt lucru necuviincios. Zău așa, nu știu ce să mai spun! N-ai ceva de băut? — O.K., am să-ți fac un ceai! exclamă maiorul ridicîndu-se de pe scaun. PÎnă atunci, vorbește-mi despre misiunea dumitale. — Este o misiune secretă, nu pot vorbi despre ea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
milă de tine gândindu-te că poți ajunge și tu cu mâna Întinsă la un colț de stradă, și atunci, arunci grăbit bănuțul metalic sau bancnota foșnitoare, fără să mai privești Înapoi. Uneori, smerenia lor este ipocrită, ipocrizia lor este necuviincioasă. Relația cerșetorului cu lumea este mult mai strânsă decât s-ar părea. Fără cerșetori, fără milogi, ar exista mai puțină frică de Dumnezeu. La intrarea lăcașelor de cult, În cimitire Cel de Sus ne supraveghează faptele. Una extrem de consecventă trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și calități! rîde ușor Maria, rîs în care Mihai ghicește deja primele flăcări ale paharului băut. Vine lîngă fotoliu, se lasă pe călcîie și sărută mîna stîngă a femeii, într-un gest sincer, cuceritor: Te rog să-mi ierți comportarea necuviincioasă! Niciodată nu mi-am dorit să mă port urît, să te supăr..., dimpotrivă! Ca un mare pontif, așezat în strană, Maria și-a lăsat mîna stîngă să-i fie sărutată, acoperindu-l pe tînărul de lîngă fotoliu cu privirea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
acrobațiile lor aeriene pe deasupra catedrei și a pupitrelor, mi-ar fi iarăși la îndemână să vă zic câteva lucruri. Faptul că bâzâiau și se izbeau de geamuri nu era ieșit din comun, dar întreceau măsura, o făceau într-un chip necuviincios și în momente nepotrivite, bunăoară când una dintre vocile acelea de clopoțel, în rochiță albastră și cu funde albe, recita ceva din manualul de citire, aducând laolaltă trandafirii, hărnicia, gărgărițele (cu accent pe i), lanurile de grâu, partidul și cununile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și nici nu avea să-mi ușureze supunerea față de el. Era un secret care mă lega de el, dar nu-l lega pe el de mine: nu aș fi putut dezvălui nimănui ceea ce privea el, fără să admit o complicitate necuviincioasă. Ce mai puteam face? Eram sortit să mă afund mereu mai mult într-un ghem de echivocuri, căci acum Makiko mă considera unul dintre numeroșii amanți ai mamei ei, iar Miyagi știa că n-aveam ochi decât pentru fiica ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
trecută cu vederea, nu, ce mama naibii. Se interesă în amănunt de familia acelui om, aflat acum în cercetări. Să nu-și închipuie cumva că invitația ei de a merge împreună pe terasa unei cofetării îi dădea dreptul să fie necuviincios. El îi vorbi pe larg de situația acelui om, îl cunoștea bine, așa cum îi cunoștea pe toți din sat, doar crescuse acolo, omul nu era, categoric un caz, o persoană care să le fi dat de lucru, era și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
netolerat l-a interzis. Voia s-o sărute pe fata unică pentru el, Ana lui, și asta l-a amețit. O amețeală moale l-a făcut să confunde pămîntul cu apa. Un pas greșit? Nu, "un accident de suflet". E necuviincios să-ți bați joc de un accident de suflet. Mi se părea că văd prin Rusalin, dar prin Rusalin nu se vedea sau eu nu puteam vedea nimic. Asta-mi reproșez. Cînd am plecat din Dorobanț (La București! La București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
invitatului din ajun: după douăzeci și cinci de ani, orice întâlnire este o repetiție. Nu era adevărat: mergeam pe treizeci și nouă de ani iar Olaf Sildur nu-mi amintea de nicio altă persoană. Întâia mea mișcare fusese să judec situația sa necuviincioasă. Întotdeauna greșești rămânând la un a priori. Aerul său uluit îmi devenea simpatic, modul său de a se introduce la mine iar apoi de a se abandona aici mă înduioșa. Un rânjet interior mă avertiză că, mai devreme sau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
apeluri. Trei. Respiram cu dificultate. Patru. Cinci. Începui să presupun - să sper? - că nu va ridica nimeni receptorul. Șase, șapte. Se va cupla oare un robot? Opt. Nouă. Ce aș prefera? Să răspundă cineva cu respirația tăiată? Zece. Unsprezece. Deveneam necuviincios. Închisei telefonul și răsuflai, calm și dezamăgit. Părăsind definitiv apartamentul, băgai de seamă că memoria mea reținuse muzica celor zece note pe care tasta redial le provocase: cele zece note ale numărului necunoscut. Asta nu mi-ar permite să aflu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
fără pudoare și descrise în cele mai mici amănunte. Pentru că scopul în viață al acestui libertin a fost acela de a-și cultiva plăcerile simțurilor, completează Cecilia. —Trebuie să recunoaștem însă pe lângă acestea, meritul lui Giacomo Casanova că dincolo de ipostazele necuviincioase, zugrăvește cu savoare lumea în care a trăit, motiv pentru care însemnările sale au fost considerate adevărata enciclopedie a Secolului luminilor. Închizând televizorul merg în dormitor la culcare. Își luară pijamalele continuând discuția despre seducție, Casanova și alți seducători, profitând
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
împodobite cu niște ochi mari și curioși ce priveau la animăluțul care își dădea importanță și-l întrebă: -De unde ai apărut și cum îndrăznești să-mi calci teritoriul, pipernicitule? -Cu mine vorbești, namilă afurisită? -Da, cu tine. Pentru că vorbești necuviincios și ai călcat pe teritoriul meu fără să mă întrebi, s-ar putea s-o pățești urât. De obicei, cu musafirii sunt cumsecade la început până aflu dacă sunt buni pentru burta mea. După ce cred c-o să-mi placă încerc
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să spună tot felul de minciuni, învinuind pe creștini de incesturi la cultul lor; de orgii excentrice în adunările lor tainice; de vrăjitorie și mâncătorie de oameni și copii. Îi acuzară apoi prin grai și în scris de toate faptele necuviincioase, închipuite numai de mintea fantastică și de care nici nu trebuia a mai vorbi" (Orig. contra Cels. III). A trebuit să răsară dintre creștini marii apologeți (apărători) în persoana unor filosofi și scriitori ca: Mellion din Sardes, Iustin Martirul, Minuciu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
său în plină dezvoltare. În acest sens, părintele singur va da curs unei practici de tip matern. Din perspectivă radicală, toate acele aspecte de viață privată (bătaia, hărțuirea sexuală, violul, prostituția forțată) legate de experiențele ascunse opiniei publice ca fiind necuviincioase, rușinoase, tabuuri de neatins, trebuiau să fie făcute publice. Astfel, se presupunea că nimeni nu va mai fi lăsat să sufere în singurătate. Nimeni nu va mai fi umilit, înfricoșat sau marginalizat. Față de acest context, familia monoparentală se află într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
al Ministerului de Externe britanic, Sir Alexander Cadogan. Documentul, catalogat drept clasificat, a fost dat publicității joi, scrie The Guardian. El povestește cum între mesele din timpul întâlnirilor din august 1942, Churchill "și-a oferit compania sa într-un discurs necuviincios și iresponsabil". Relatarea lui Cadogan se regăsește în scrisoarea adresată Lordului Halifax, un fost secretar de stat, când acesta a devenit ambasadorul Marii Britanii la Washington, spre sfârșitul anilor 1940. "Nu-mi pot imagina nimic mai groaznic decât un bachet la
Stalin și Churchill, o noapte de beție în timpul războiului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78874_a_80199]
-
băiețel de 12 ani, Charlie, și mama lui au avut parte de o surpriză neplăcută într-un magazin din Marea Britanie. Copilul a vrut să încerce aplicația Siri de pe iPhone 4S, punându-i o întrebare, iar răspunsul primit a fost destul de necuviincios. "Câți oameni sunt în întreaga lume?", a întrebat Charlie Le Quesne aplicația Siri. "Nu sunt sigur că am înțeles ce ai spus. Taci, dracului, din gură, urâtule...", a fost răspunsul primit. Uimită de ceea ce a auzit, mama băiatului, Kim a
Ce răspuns a primit un băiat de la Siri, secretara virtuală de pe iPhone 4S () [Corola-journal/Journalistic/67608_a_68933]
-
ar fi răspuns numele meu, ca să fie socotit copilul tatei." (p. 47) Din același glod... Sfințenia lui Veniamin Jidovul, prima dintre nuvele, e un vanitas vanitatum la fel de pripit, de crud ca și lumea schițelor, cu chefuri barbare, nepăsătoare de moarte, necuvincioase, trăind chinurile zadarnice ale clipei. Tîrgul unde nu s-a întîmplat nimic, dar toată lumea adastă, curioasă, după cîte o întîmplare, e cel din Firi neînțelese, unde doi marginali își inventează meritele pentru care alții, odată, o să-i invidieze. Cu tempo
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
bruschețea seacă cu care rostește numele unor proscriși despre care am fost educați că nu e bine să vorbim în public, încît făptura lui a devenit incomodă pentru cei care ne monitorizează ideologic cultura. Mai mult chiar, e atît de necuviincios prin talentul cu care îi scoate pe oameni din apatia cotidiană, ridicîndu-i în cîteva minute pînă la pragul efervescenței psihice, încît energumenul acesta inconfortabil e pe cale să devină un caz de rezonanță politică. Căci, ca orice fenomen de contagiune colectivă
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
normelor de conduită și a cerințelor pentru asigurarea independenței în profesia contabilă; ... – nerespectarea unor obligații referitoare la relațiile cu colegii liber-profesioniști/organele de conducere ale Corpului, constând în respectul reciproc, abținerea de la orice cuvinte jignitoare, imputări răuvoitoare, manifestări dure și necuviincioase, precum și de la orice alte acțiuni susceptibile a aduce daune altor profesioniști contabili sau imaginii și prestigiului Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România. ... Enumerările de mai sus nu sunt limitative. Comisiile de disciplină, prin completele de judecată
HOTĂRÂRE nr. 22/155 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254346]
-
maximum 30 de zile de la admiterea în Uniune, la o societate de asigurări. Capitolul V Relațiile între membrii Uniunii Articolul 53 Membrii Uniunii își datorează amabilitate și respect reciproc. Acestea exclud nu numai vulgaritatea, ci și manifestările dure și necuviincioase. Ei trebuie să se abțină de la orice cuvinte care jignesc, orice imputări răuvoitoare, demersuri în defavoarea altora și, în general, să se abțină de la orice acțiune susceptibilă de a aduce daune altor membri ai Uniunii. Articolul 54 Divergențele
COD DE ETICĂ PROFESIONALĂ ȘI DISCIPLINĂ din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/260962]
-
fi contrariat de prezentarea acestei nenorociri ca o pedeapsă divină. Nu mai suntem în anul 1775, când cutremurul urmat de asemenea de un tsunami, care a distrus Lisabona la 1 noiembrie 1775, „a fost salutat de clericii vremii cu o necuviincioasă Schadenfreude, ca temă folositoare pentru predicile lor. «Află, Lisabona, a intonat un iezuit, că ceea ce a distrus casele, palatele, bisericile, mănăstirile, cauza morții atâtor oameni și a flăcărilor care au mistuit bogății imense sunt păcatele voastre de moarte, nu cometele
Iar trădează cărturarii? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6234_a_7559]
-
refuzul unei persoane de a prezenta organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice actul de identitate sau de a da relații pentru stabilirea identității sale; ț) urmărirea, oprirea, acostarea sau jignirea unei persoane, prin cuvinte sau gesturi necuviincioase, daca faptă nu se săvîrșește în condiții în care, potrivit legii penale, să constituie infracțiune; ... ț,) împiedicarea sub orice formă a unui organ de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice de a legitimă ori de a stabili identitatea
HOTĂRÎRE Nr. 2291 din 15 decembrie 1969 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind ordinea şi liniştea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106290_a_107619]
-
sau lovire, precum și folosirea armelor de tir cu aer comprimat, în locuri și împrejurări în care s-ar putea primejdui viață sau integritatea corporală a persoanelor; ... f) urmărirea sau acostarea unei persoane, daca faptă este însoțită de cuvinte sau gesturi necuviincioase; ... g) tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor, prin producerea de zgomote, cu orice aparat sau alt obiect ori prin strigate sau larma; ... h) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menținere
DECRET Nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106305_a_107634]
-
frondă, ci dintr-o nelămurită impresie pe care o lasă celorlalți. Sînt oameni care, de cum apar într-un anturaj, atrag antipatia celorlalți, invitînd la represalii gratuite. Ei pur și simplu inspiră furori de răzbunare, dar nu ca reacție la îndrăzneli necuviincioase, ci ca urmare a aerului pe care îl emană. Vrem, nu vrem, pentru unii viața e un prilej de a încasa ghionturi repetate, și acesta e cazul lui Nicolae Radu. Soția îl dă afară din casă, profesorii de la Facultatea de
Scoriile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5147_a_6472]
-
în urma sa, aproape, respirația îndrăgostită a ultimului Rodion Raskolnikov, cel ce abia redescoperă viața vie, Ivan se întreabă dacă, adunate laolaltă, tristețile, dezamăgirile, haosul, disperarea, limitele, ar fi în stare să-i „înfrâneze această sete nebună de viață, o sete necuviincioasă poate, destrăbălată”, tipic karamazoviană, considerată de unii moraliști, în chip straniu, ticăloasă, în vreme ce această neostenită sete de viață servește schopenhaueriana voință oarbă de a fi: „Vreau să trăiesc și trăiesc, chiar dacă trăiesc împotriva oricărei logici. Nu cred în ordinea lucrurilor
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]