165 matches
-
plină cu bragă răcită cu gheață luată de la Predescu. O adună iarna de pe matcă și o țâne în ghețăria lui în pădure din șăliștea cășii. Îi trebe pentru bragă s-o răcească vara. Și cu turtă dulce o vânde la nedei și bâlciuri. - „Vasile! așa îl chema pe tata. Am venit cu băiatul ăsta să ț-o pețim pe Cătălina!...a zâs nașul. Să știi că e un copil blând, rușinos și în fiecare an merge să facă bani la Giurgiu
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
fi stat această femeia cu un asemenea bărbat?” m-am mirat eu, tânărul de atunci. Permanent eram doritor de-o aventură erotică. Înainte de încorporare încercasem s-o fac într-o seară cu Silvia, colega de școală, când ne întorceam de la nedeie și o conduceam până acasă la ea. Ne plăceam și jucasem împreună în horă. Luna încă nu răsărise, cerul era senin și stelele scânteiau ca jăraticul răvășit. Liniștea nopții era spartă doar de un ciuhurez care se mai auzea cântând
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
să stau în cojocul ud, mai bine nu dorm. - Așee, băăă, vedz, tu iești cioban bun! M-am umflat în pene. - Măi diemult, ierea în Slăvei poienari, unu de-ai lu Dobrei. Ave oi multe șî pe toamnă, la o nedeie, o dat sfoară că tocmește ciobani, să plece la pustă, la iernat. Or vinit vo doauădzăci, c-atunci să-ndiesuia să să bage la oi ficiorii. Noa, le-o dat sara cogioacele șî dimineața, nainte de-a să scula, o trecut
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
611 din 02 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului la noapte vreau să te vi s ez femeie, la naiba cu toți îngerii din cer! că prea s-au șmecherit și eu disper, privindu-i, goi, dans â nd la o nedeie. la naiba cu toți îngerii din cer! că mi-a-ncolțit sămânța lor stelară și urlu ca un pui flămând, de fiară, neînțărcat, pe-un continent stingher. m-ai aburit cu dorul tău de stele și cad în gropi, uitându-mă în
UN PRIZONIER ÎNCHIS PE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343896_a_345225]
-
cam dat cu tifla, mă gândeam cu mintea mea de atunci, celor care îi interziseseră să publice, dar pierduseră din vedere că, chiar și fără a fi tipărite, operele sale puteau vedea lumina rampei. Prima sa piesă s-a intitulat Nedeia inimilor, iar a doua Cazul studentului Mihai Lotreanu. Despre altele nu am știre și nici nu-i apar în vreo bibliografie. Amuzant e că și eu avusesem ocazia să adaug câteva rânduri, tocmai cele de încheiere, la ultima sa piesă
CÂNDVA, LA LUGOJ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342883_a_344212]
-
Nedeea din Călimani Asemenea altor manifestări ale societății rurale românești, nedeile au servit din cele mai îndepărtate timpuri, unor scopuri economice și politice precise, au avut o structură specifică și variată, funcții sociale complexe și clare. Ca manifestări de amploare, nedeile au devenit adevărate sărbători populare, acțiuni-spectacol cu o largă participare publică, unele dintre acestea transformându-se, în anumite împrejurări politico-istorice, în redutabile forme de luptă pentru unitate național - statală. Izvorând din cerințele și necesitățile unor vremuri demult apuse, servind unor
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Acasa > Cultural > Traditii > NEDEIA MOCĂNEASCĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015 Toate Articolele Autorului NEDEIA MOCĂNEASCĂ Voinești, județul Covasna, un cuib de rai, situat în inima vechii Dacii, se remarcă prin aerul tămăduitor, puternic încărcat în ioni negativi
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
Acasa > Cultural > Traditii > NEDEIA MOCĂNEASCĂ Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1661 din 19 iulie 2015 Toate Articolele Autorului NEDEIA MOCĂNEASCĂ Voinești, județul Covasna, un cuib de rai, situat în inima vechii Dacii, se remarcă prin aerul tămăduitor, puternic încărcat în ioni negativi, prin obiective turistice, precum: Biserica „Sfântul Nicolae”, Expoziția documentară a episcopului Iustinian Teculescu, fiu al satului, cu
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
complexității sufletului de român în care încap deopotrivă viață și moarte, muncă, dragoste, jale, duioșie, voie bună, triumf al binelui asupra răului. Din inițiativa doamnei Maria Costin Murgoci au fost cântate hora înfrățirii tuturor românilor și „La multi ani!” pentru Nedeia Mocănească. Suntem impresionați de talentul, pasiunea, maturitatea și dăruirea cu care au fost interpretate cântecele, de ritmicitatea și vitalitatea dansurilor, de bogăția costumelor care s-au succedat în fața noastră, pe scena împodobită cu cetină, în aer iber, la poalele muntelui
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
elogiu adus frumuseții umane, muncii și dragostei de viață, muntelui, cântecului și dansului popular românesc, permanenței poporului român pe aceste meleaguri. Reproducerea strigăturilor s-a făcut cu ajutorul doamnei învățătoare Liliana Lungu, Școala „Avram Inacu” din Voinești. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: NEDEIA MOCĂNEASCĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1661, Anul V, 19 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
Calotescu, secretar U.T.M. pe liceu, „ o închipuită, frumoasă și cu tupeu, căreia celelalte colege de clasă îi scoseseră vorbe că are relații mai intime cu niște elevi de la liceul de băieți”; primărița Maria Popescu, de la Măru Roș, apare la nedeia de Sfânta Maria Mare „ cu obrajii îmbujorați de berea băută, de câtă carne de ied și gogoși fierbinți mâncase...”, dar hotărâtă să facă ordine, adică să alunge de la sărbătoare pe fetele „ chiaburului” Ion Găvănescu; Gena (a doua soție a dascălului
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
de greutatea celor două valize. După atâtea ore de stat în tren și pe mașină, avea nevoie și de puțină mișcare, iar mersul prin sat era o desfătare. Se vedea copil, mergând la școala primară, duminica la căminul cultural, la nedei și la horele de la sărbători, însoțind și câte o fată, colegă sau mai mică, până aproape de casa ei. Mergea încet, sperând să revadă din oamenii care mai trăiau, consătenii lui de-odinioară, să le dea binețe și să-i întrebe
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]
-
oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Renașterea”, „Tribuna Olteniei”, și în câteva din capitală: „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Studiile etnofolclorice ale lui A., grupate în seria Cunoașterea satului, au în vedere nunta, moartea, sărbătoarea Paștilor, dar și a goviilor și nedeielor, portul popular și locuința gorjeană, meșteșugurile din zonă. Literatura cu pronunțat specific oltenesc a lui A. este cuprinsă în volumele Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi (1929), în parte memorialistic, și Povestiri oltenești. Locuri și oameni din alte vremi (1946
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
noi nu trebuie să scriem o carte întreagă: Trusting more and contracting less. Dimpotrivă. Mi-a mai venit o trăsnaie în cap. Să punem și footnotes, și bibliografie. La footnotes să scriem ceva de tipul: „Vezi Valeria lui Bobic la nedeia din Sântuhalm, iunie 1964”, iar la bibliografie, și cărți hard, dar și treburi de tipul: „Albumul cutărică, BUG Mafia etc., 1998”. Ar fi o crâncenă ironie la adresa faptului că nici să tușim nu putem fără citate, dar și că noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
din domeniul agriculturii, ținut între 12 și 30 ianuarie 1931, la care au participat regulat 45 de cursanți, a fost urmat de examen 1, după care s-au eliberat certificate de absolvire. Se mai organizau petreceri câmpenești (un fel de nedei locale) cu tineretul, hore în aer liber - prilej de etalare a costumelor populare. D. Acțiunea pe plan economic. Era concepută ca o asistență de îndrumare și ajutor a gospodăriei țărănești, în vederea organizării mai eficiente. S-a dat importanță îndeosebi mișcării
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
iarnă, zeul soarelui la incași, Inti, era "legat" ritualic de "piatra sacră, Intihuatana, folosită ca "ceas solar".109 "Zeul-Soare" sau "Dumnezeul dăruit" era sărbătorit, în trecut, "pe cele mai înalte piscuri de munte", păstrându-se, astăzi, în tradiția românească, prin Nedei, care amintesc de "stihia primordială".110 c. Imaginea-cronotop Prin rit și prin ritual, cultul soarelui a prins rădăcini în traiul de zi cu zi al țăranului român, întrupându-se în destinul artistic al creației, fiind prezent în legende, basme, descântece
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În lada de zestre de la capul capului, costumul cusut cu mîna. În fiecare casă, se torcea, se țesea și se coseau costumele, care au fost atît de admirate de străini. Timpul de relaxare și veselie se petrecea la nunți, boteze, nedei, hramuri ale bisericii. Aceste nedei, erau expoziții ale artei, expuse pe viu sub cerul liber. CÎntecele de veselie, de dor și de ducă,ale Înfrățirii omului cu munca, cu anotimpul, cu lunca Înverzită, cu pădurea ce veșnic Întinerește și ascunde
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
capul capului, costumul cusut cu mîna. În fiecare casă, se torcea, se țesea și se coseau costumele, care au fost atît de admirate de străini. Timpul de relaxare și veselie se petrecea la nunți, boteze, nedei, hramuri ale bisericii. Aceste nedei, erau expoziții ale artei, expuse pe viu sub cerul liber. CÎntecele de veselie, de dor și de ducă,ale Înfrățirii omului cu munca, cu anotimpul, cu lunca Înverzită, cu pădurea ce veșnic Întinerește și ascunde tainele Îndrăgostiților sau cîntecele cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
casei ” și semnifică preludiul căsătoriei Între corpul casei și acoperiș, al apropierii terminării casei. Muncind de cele mai multe ori În comun de la unii la alții, glumele și snoavele erau fără de margini, făcîndu-i să mai uite de necazuri. La fel la hore, nedei, tîrguri, uitau de traiul greu pe care Îl duceau. Diversele Împroprietăriri au făcut ca viața lor să se mai Îmbunătățească. Țăranii aveau copii mulți care le duceau neamul mai departe. Dacă fiecare copil venit pe lume este cu norocul lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
bază, cel de „parte, latură, bucată“, a evoluat la cel de „coastă, pantă“: românescul delniță denumea în evul mediu partea din hotarul satului dată în stăpânirea unei familii de țărani; locul care rămânea neîmpărțit, dar destinat folosinței comune, se numea nedeie „loc neîmpărțit, totime, obște“. Comp. sl. dĕl „parte“, germ. Teil „parte, porțiune, bucată“, alb. talë „parte, tain, porție, limită“. Prin dispariția lichidei l au rezultat forme ca rom. a tăia și tain, vgr. daio „a împărți, a distribui“ față de sl.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Moșna, 57 moșnean, 54 Moșneni, 57 Moșteni, 57 a moșteni, 54 Moșuni, 57 mult, 53 munte, 69 Mureș, 57 a musti, 53 musulman, 74 Mușa, 57 Mușat, 137 Mușata, 57 Mușatin, 74 Mușca, 57 nalt, 186 natră, 195 nămol, 141 nedeie, 56 Negru, 137 nesăbuit, 242 a nimeri, 104 norod, 51 Oasele, 57 oaste, 74 Oaș, 57 obârșie, 69 oblăduire, 137 oblic, 69 a obliga, 69 oblu, 69 a obrinti, 69 a obține, 222 Ocea, 57 ochi, 44 ogar, 135 ogradă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ap. 19, județul Arad. 141. Bischoff Harry Florian, născut la 24 septembrie 1978 în Caransebeș județul Caraș-Severin, România, fiul lui Johann și Afimia, cu domiciliul actual în Germania, 84028 Landshut/Bayern, Neustadt 522, cu ultimul domiciliu din România, Caransebeș str. Nedeia nr. 7, județul Caraș-Severin. 142. Eckl Monica, născută la 17 iulie 1969 în Caransebeș județul Caraș-Severin, România, fiica lui Dumitru Avram și Ciobotaru Floarea, cu domiciliul actual în Germania, 84453 Muhldorf, Munchener str. 45, cu ultimul domiciliu din România, Caransebeș
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
Terasa Hârșova 13.616 TOTAL JUDEȚ: 162.885 1.08 Județul Dâmbovița Titu - Ogrezeni 24.071 TOTAL JUDEȚ: 24.071 1.09 Județul Dolj Izvoarele - Cujmir 5.470 Cetate - Galicea 41.486 Calafat -Băilești 49.640 Calafat - Ciuperceni 5.697 Nedeia - Măceșu 38.103 Sadova - Corabia 55.344 Ghidici - Rast - Bistreț 8.412 Bistreț - Nedeia - Jiu 11.876 TOTAL JUDEȚ: 216.028 1.10 Județul Galați Terasa - Nicorești - Tecuci 16.596 Brateșu de Sus 7.690 TOTAL JUDEȚ: 24.286 1
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
24.071 TOTAL JUDEȚ: 24.071 1.09 Județul Dolj Izvoarele - Cujmir 5.470 Cetate - Galicea 41.486 Calafat -Băilești 49.640 Calafat - Ciuperceni 5.697 Nedeia - Măceșu 38.103 Sadova - Corabia 55.344 Ghidici - Rast - Bistreț 8.412 Bistreț - Nedeia - Jiu 11.876 TOTAL JUDEȚ: 216.028 1.10 Județul Galați Terasa - Nicorești - Tecuci 16.596 Brateșu de Sus 7.690 TOTAL JUDEȚ: 24.286 1.11 Județul Giurgiu �� Giurgiu - Răzmirești B 15.253 Giurgiu - Răzmirești A-C 81.295
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]