66 matches
-
cele mari am fost uniți cu toții, așa și d-acum înainte vă veți uni, veți lucra, vă veți iubi din ce în ce mai mult; vă veți uni chiar și în cestiunile din întru și de principii. Sunt sigur că vor fi cu toții împreună nedezlipiți și fiii voștri, precum au fost și părinții voștri, precum sunteți și voi; prin urmare, d-lor, recunoscător soartei care mi-a dat această fericire, rară în analele istoriei, vă zic c-ați încoronat și viața mea, și aceasta numai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
severitate. în spatele lui, gemenii se adăposteau ca fugăriți. Muzica le căzuse ca un rechizitoriu. Se întrebau mereu laolaltă în gânduri suspecte: Ei sunt care au ucis-o? și la orice mișcare a lui Rim se strămutau în umbra lui, complici nedezlipiți și spectri ai nenorocirii. Așa ascunși, scăpară de ceremonia rămasului bun de la Sia. De altfel, nimeni acum afară de preoți nu se mai ocupa de salutul de pe urmă. Odată ipnoza muzicei risipită, toți se strecurau lin spre ieșire. își reluau cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
potrivit decît culoarea sîngerie a vinului și purpura sîngelui MÎntui torului la Weingarten, nu departe de Marea Șvabă. — Are Într-adevăr formă de melc, marea asta interioară? mă mir eu În avionul de Paris. — Poate unul nemaivăzut, preistoric - crede Nicole nedezlipită de hublou -, se termină În partea de vest prin cele două cornițe, cum ți-am spus. O lăsăm În urmă. Nu mai văd nici avionul care urcă, nici coada de fum și nu zăresc nici Dunărea. Trebuie să fie și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ce e vorba. Haideți la șampanie! zice, desfăcând altă sticlă. Haideți, că mai e mult până s-o dăm gata pe toată. Fericitul cuplu este, în sfârșit, lăsat în pace. Ne adunăm să ne umplem iar paharele. Vanessa și Barney, nedezlipiți și zâmbindu-și mereu, se dau la o parte din ușă. Acum drumul e liber. Finn se îndreaptă spre ieșire. Vanessa îl vede, încearcă să-i spună ceva, dar el e deja departe. Mă uit spre grupul adunat în jurul mesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
semnificațiilor, comedia caragialeană este într-un echilibru instabil între comic și tragic, cum observa primul Titu Maiorescu: „...d. Caragiale ne arată relitatea din partea ei comică. Dar ușor se poate întrevedea din această realitate elementul mai adânc și serios, care este nedezlipit de viața omenească în toată înfățișarea ei, precum îndărătul oricărei comedii se ascunde o tragedie”<footnote Titu Maiorescu, Comediile d-lui Caragiale (1885), în Critice, București, E.P.L., 1966, p. 419. footnote>. Pateticul nu este ocolit de creatorul comediilor, ci este
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
de aia nici n-o să luăm brad! mă trezește mama din visare. Ce să-mpuțim casa?) Din recuzita omului gripat trebuie să facă parte, negreșit, mai multe pahare și mici recipiente decât din arsenalul omului sănătos. Dimineață, cu ochii încă nedezlipiți, degetele mele dau peste suprafața rece a paharului de apă, a cănii de ceai, paharul pentru picături - în fine, și metalul curelei de ceas. Faci prea mult caz de „boala ta“, îmi spune mama, pe un ton în care ghilimelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
foarte mototoliți și încântați de ei. Când ești nefericit nu-ți arde de oameni veseli, așa că m-am rățoit la ei, zgândărită de fețele lor mulțumite și de faptul că o țineau într-o veselie să mă convingă să rămân, nedezlipiți și abținându-se cu greu să nu-și mozolească unul altuia gâtul. Am ieșit și am chemat un taxi. Cel puțin în zona aceea nu erau greu de găsit. În colțul de lume unde sălășluiesc eu, la două dimineața e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
liber și sălbatic; incapabil să se nască pe un pământ cultivat, sau în preajma unui puț, sau depinzând de mâna grijulie a țăranului ce îl udă zi de zi, asemenea spiritului poporului tuaregilor, unicul în stare să rămână, veac după veac, nedezlipit de niște nisipuri și pământuri pietroase la care restul oamenilor renunțaseră întotdeauna. Apa i-a muiat părul și a desprins de pe corpul lui jegul de luni și chiar de ani de zile. S-a scărpinat cu unghiile și a căutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cârduri de lilieci și unde nu se mai auzea decât pufăitul locomotivei, ce părea că respiră adânc, trăgându-și sufletul după epuizantul efort. Apoi traversă marea sală de așteptare, cu marmură murdară și bănci lungi pe care dormeau familii întregi nedezlipite de tristele lor bagaje, și, în sfârșit, trecu pragul ușii de ieșire, oprindu-se la capătul monumentalei scări largi, ca să admire întinsa piață și clădirile masive care o înconjurau. îl copleși zidul de ferestre, uși și balcoane ce închidea aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
îl înștiințează. 16. Și pe tine te va scoate din strîmtoare ca să te pună la loc larg, în slobozenie deplină și masa ta va fi încărcată cu bucate gustoase. 17. Dar dacă-ți aperi pricina ca un nelegiuit, pedeapsa este nedezlipită de pricina ta. 18. Supărarea să nu te împingă la batjocură, și mărimea prețului răscumpărării să nu te ducă în rătăcire! 19. Oare ar ajunge strigătele tale să te scoată din necaz, și chiar toate puterile pe care le-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
nu se vedea nicio mișcare, ceea ce nu era pe potriva strădaniilor pe care Maca le depunea, accelerând întruna, pentru ca lucrurile să stea cât se poate de prost pentru locatari. Ba nu. La o fereastră, uite un bătrânel dintre aceia care înlemnesc nedezlipiți pe metereze, notează câți elevi fumează în părculețul de vizavi, ca să scrie anonime la școala din cartier, sau veghează ca nimeni să nu parcheze pe locul altuia sau, Doamne ferește, pe locul unde e pancarta pe care scrie, ca o poruncă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pândesc și „pe tine, care-ai crezut / Că toată murdăria acestei lumi / O poți șterge cu un singur vers” (Un singur vers). Demnă de interes este lirica erotică a lui S., al cărei punct forte constă în dezvăluirea unei „metafizici nedezlipite de peisaj, mulată pe trupul feminin” (Gheorghe Grigurcu). În Țărmul himerei (1998), A doua paranteză (1999) și Prizonier în deșert (2000) revin motivele anterioare, accentuate însă și ajungând, uneori, până la manieră. Însingurarea devine din ce în ce mai intensă, la fel și insinuarea regretului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
discurs și nu poți vorbi de el fără să ciulească urechile. Câte seri am oftat la unison numai eu și el știm, și nu se lasă dus de lângă mine orice ar fi, e în stare să stea ore cu ochii nedezlipiți de ceea ce fac, cum nedezlipit la somn a fost de patul meu, din momentul în care a fost destul de mare să poată sări, de n-aș fi crezut în ruptul capului că o să renunț la învățămintele bunică-mi cum că
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
de el fără să ciulească urechile. Câte seri am oftat la unison numai eu și el știm, și nu se lasă dus de lângă mine orice ar fi, e în stare să stea ore cu ochii nedezlipiți de ceea ce fac, cum nedezlipit la somn a fost de patul meu, din momentul în care a fost destul de mare să poată sări, de n-aș fi crezut în ruptul capului că o să renunț la învățămintele bunică-mi cum că locul câinelui e la coteț
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
16 ani înaintea Însemnărilor, subterana este descrisă în coordonatele ei principale: „În general, el (visătorul - n.n.) se aciuiază undeva, într-un ungher izolat, de parcă s-ar ascunde acolo și de lumina zilei, iar o dată instalat astfel, e tot așa de nedezlipit de bîrlogul său ca și un melc sau semănînd cel puțin în această privință cu acel interesant soi de vietate care este și făptură, și casă la un loc, și care se numește broască țestoasă“1. Repetăm, între ceea ce întîmplă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
figuri, înlănțuite în vorbele și faptele lor spre efecte de scenă cu multă cunoștință a artei dramatice, d. Caragiale ne arată realitatea din partea ei comică. Dar ușor se poate întrevedea prin această realitate elementul mai adânc și serios, care este nedezlipit de viața omenească în toată înfățișarea ei, precum în genere îndărătul oricărei comedii se ascunde o tragedie" (Titu Maiorescu, Critice (1866-1907), ediție îngrijită de Domnica Filimon, studiu introductiv de Dan Mănucă, Editura Elion, București, 2000, p. 486). 28 Alexandru George
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]