116 matches
-
colectivism ingredientele invidiei sociale, față de oameni mai buni sau țări mai prospere și vei obține aplauze cînd cad civili din cer. Facem planuri de dezvoltare, dăm credite, punem asfalt și încercam de zeci de ani să tratăm încet-încet fondul de nedezvoltare din care se trag toate astea, cu succes în destule țări. Destul însă să apară un demagog că Puțin și ne dă cu zeci de ani înapoi. De astă cei care au ideea să prospere pe această ideologie, cum a
Pippidi îl aseamănă pe Ponta cu Putin. "Deschid ușa pe care va intra iadul" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81492_a_82817]
-
pentru dezvoltarea meșteșugului și a industriei, se vede supusă prin articolul pomenit unei constrângeri pe care n-o poate înlătura; și dacă vrea totuși s-o facă, atunci va fi amenințată, de exemplu, cu întreaga putere a monarhiei austriece. De nedezvoltarea păturii de mijloc în România, nu țara și națiunea, ci toată Europa e de vină; care, de dragul unor interese egoiste, n-a ezitat să lase să se atrofieze dezvoltarea economică internă a unei țări a cărei vitalitate ar putea fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în creștere și dezvoltare, dar totodată au și anumite necesități particulare specifice, individualizate. Actualitatea cercetării principalelor tulburări de limbaj este fundamentată și de faptul că de la 9 % până la 30 % din copiii de vârstă preșcolară și școlară mică sunt marcați de nedezvoltarea vorbirii. În cazul copiilor cu deficiențe de auz va fi influențată negativ dezvoltarea limbajului verbal și gândirea logico-verbală. Rolul auzului în viața și activitatea psihică a omului trebuie apreciat mai ales prin prisma aportului său în dezvoltarea limbajului verbal. La
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
o pierdere substanțială în greutate. Debutul trebuie să se situeze înainte de vârsta de 6 ani. Dintre manifestări, menționăm iritabilitatea, izolarea și întârzierile în dezvoltare. O relație nesănătoasă cu părinții poate agrava boala, iar abuzul și neglijarea pot fi factori predispozanți. Nedezvoltarea corespunzătoare a copilului stă la baza a 1-5% din cazurile de internare a sugarilor. Cercetările au arătat că, în multe cazuri, copiii cu astfel de afecțiuni au mai multe probleme afective decât ceilalți (Drotar, 1995). Verificați-vă cunoștințele Cuvântul anorexie
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
unei pseudoarticulații. • Ectromelia distală, numită și hemimelie, la care se constată lipsa segmentului distal (mână, gambă, picior). Segmentul proximal se termină printr-un bont ce poate fi localizat sub articulația respectivă sau deasupra ei. • Ectromelia longitudinală - se constată lipsa sau nedezvoltarea unui os din cadrul segmentului. Mâna în afecțiunile dobândite poate fi de natură paralitică, reumatică sau posttraumatică, ea păstrându-și destul de rar aspectul și atitudinile normale. În cazul unor paralizii sau afecțiuni neuromusculare, mâna poate prezenta o diversitate de forme de
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
ales în sensul stimulării unor capacități de creație în domeniul artistic, literar, muzical sau tehnic. Imaginația este puternic afectată mai ales la copiii cu dizabilități mentale din cauza sărăciei și structurii lacunare a bagajului de reprezentări, caracterului rudimentar al funcției semiotice, nedezvoltării limbajului din pricina capacității mnezice limitate, inerției și rigidității reacțiilor adaptative. în consecință, fantezia, creativitatea, inițiativa, previziunea etc. sunt aproape inexistente. O problemă aparte o reprezintă necesitatea prevenirii formelor pseudocompensatorii ale imaginației la persoanele cu dizabilități, manifestate adesea prin tendința unora
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
cerințe educaționale speciale, acestea ar fi: lacune în dezvoltarea unor strategii cognitive de învățare, dificultăți în prelucrarea informațiilor perceptive auditive și vizuale, deficiențe de atenție, deficiențe de motricitate generală și fină, cu dificultăți de coordonare spațială, tulburări ale limbajului oral (nedezvoltarea vocabularului, slaba competență lingvistică și prezența dificultăților de pronunție), dificultăți de citire (legate de recunoașterea, decodificarea și înțelegerea cuvintelor citite), dificultăți de scriere, dificultăți în realizarea activităților matematice (slaba însușire a simbolurilor și a calculului matematic, precum și a noțiunilor spațiale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
natura și gravitatea deficienței(M. Anca): Copiii cu pierderi de auz ușoare pot avea dificultăți în dobândirea sunetelor vorbirii, în discriminarea lor, slabe achiziții în domeniul ortografiei și citirii. Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale moderate prezintă imaturitate a vorbirii, nedezvoltare a vocabularului, sintaxei, conceptelor, utilizează în limbajul expresiv propoziții mai simple decât copiii auzitori. Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale severe întâmpină dificultăți în dezvoltarea proceselor instrumentale datorită lipsei unui limbaj interiorizat • Copiii cu deficiențe de auz profunde întâmpină dificultăți
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
defecte de închidere a liniei mediane (buză de iepure, gură de lup), defecte de implantare ale dinților, nas în șea, prognatism, malformații ale membrelor, ale feței și capului, imaturitatea organelor genitale etc.; - stigmate psihice: oprirea în dezvoltarea psiho-intelectuală, imaturitate afectivă, nedezvoltarea limbajului, instabilitate, impulsivitate, dificultăți de adaptare-integrare socială, amoralitate, conduite agresive etc.; d) atitudinile bolnavului: umilă, neliniștită, agresivă, orgolioasă, rezervat sau agitat etc.; e) ținută și igienă personală: neglijentă, îngrijită, excentrică, lipsă de igienă personală etc.; f) comunicare: bolnavul este reținut
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin reprezentări mintale a activității conduitelor personale; d) raporturi pozitive de adaptare-integrare cu medial ambiant. Aspecte psihopatologice A. Porot, referindu-se la aspectele psihopatologice ale personalității, clasifică tulburările acesteia în următoarele categorii: 1) Tulburări de dezvoltare și continuitate: a) oligofreniile: nedezvoltarea sistemului personalității, b) stările de dezechilibru caracterial de tipul constituțiilor psihopatice, c) stările de arierație afectivă a personalităților nevrotice datorate unor frustrări, complexe, carențe emoționale, traume psihice. 2) Tulburările de unitate ale personalității de tipul: dedublarea personalității, depersonalizare, disociere fragmentară
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cauze legate de predispozițiile constituțional-genetice ale personalității bolnavilor respectivi. II) Cercul din dreapta sus, cuprinde tulburările psihice caracterizate printr-o predispoziție constituțională anormală a personalității. Ele cuprind tulburările constituționale de caracter și temperament (psihopatiile), precum și situațiile de deficiență intelectuală datorate unor nedezvoltări intelectuale ale individului (stările de arierație mintală) oligofreniile. III) Cercul din stânga sus, cuprinde reacțiile psihice și dezvoltările anormale la evenimentele vieții trăite, precum și efectul acestor evenimente psihotraumatizante asupra individului (reacții, nevroze și dezvoltări). Sectoarele psihopatologice cuprinse în cercurile II și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care recunosc o cauză endogenă (predispoziție morbidă constituțională), având de regulă un caracter genetic, familial. Ele sunt psihozele afective (boala afectivă unisau bipolară), psihozele din grupa schizofreniei, psihozele delirante cronice simple sau halucinatorii, psihozele schizo-afective. 4) Tulburări psihice datorate unei nedezvoltări sau a unei opriri în dezvoltare a sistemului personalității, datorate unor cauze diferite (toxice, traumatice, infecțioase, genetice etc.) care survin în viața intrauterină, în perioada prenatală sau imediat postnatală a individului. În această categorie intră următoarele tulburări: stările de arierație
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și evoluția personalității de către majoritatea specialiștilor și el nu mai reprezintă o temă de controverse. Menționăm, spre exemplu, în aceasta privință rolul glandelor tiroidă și hipofiză. Este cunoscută acțiunea tiroidei în ceea ce privește creșterea, dezvoltarea și maturizarea persoanei: cazurile de cretinism cu nedezvoltare staturală și deficiență mintală severă. În mod egal, la adult, hipertiroidia basedowiană produce crize de tip maniacal, după cum insuficiența tiroidiană din cursul mixoedemului duce la instalarea unor tulburări de tip depresiv-melancoliform. Hipofiza este responsabilă fie de nanismul hipofizar, fie de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologice: o activitate fantasmatică, o angoasă de anihilare (distrucția coerenței Eului), o organizare haotică a dezvoltării libidinale, tendințe agresive particulare intense. 7) Personalitățile deficitare și imature Acestea reunesc acele modele de personalități anormale caracterizate prin diferite grade sau niveluri de nedezvoltare psihică. Elementul caracteristic al acestui model este „starea de deficiență” a personalității globale a acestor categorii de indivizi. Starea de deficiență poate avea următoarele aspecte: Deficiența intelectuală, afectând, în diverse grade ca intensitate sau profunzime, nedezvoltarea intelectului (inteligență, gândire, memorie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
grade sau niveluri de nedezvoltare psihică. Elementul caracteristic al acestui model este „starea de deficiență” a personalității globale a acestor categorii de indivizi. Starea de deficiență poate avea următoarele aspecte: Deficiența intelectuală, afectând, în diverse grade ca intensitate sau profunzime, nedezvoltarea intelectului (inteligență, gândire, memorie, limbaj etc.). Deficiența afectivă se referă la imaturizarea emoțional-afectivă a individului, incapacitatea acestuia de a avea și de a-și putea controla relațiile emoționale, stăpânirea de sine, participarea emoțională sau indiferența afectivă, intensitatea și durata reacțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracter repetitiv și incoercibil, de a cărei absurditate și anormalitate bolnavul este conștient, luptând împotriva ei. Obtuzie: diminuare, mai mult sau mai puțin marcată, a stării de conștiință vigilă, cu dificultăți de înțelegere, ideație lentă, somnolență și dezorientare parțială. Oligofrenie: nedezvoltarea psihică globală, în special intelectuală afectivă și comportamentală, de diferite grade. Sinonime: arierație mintală, deficiență intelectuală. Onirism: activitate mintală automată, reprezentată prin viziuni și scene în mișcare, așa cum apar ele în cursul viselor. Oniroidie: este definită ca infiltrarea construcțiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formarea de variate posibilități intelectuale. Spațiul nu ne permite să insistăm mai mult asupra procesului de învățare în general, prin intermediul limbajului normal dezvoltat, deoarece este necesar să ne referim și la dificultățile de dezvoltare a învățării în cazul patologiei, a nedezvoltării limbajului. Studiile anatomo-patologice medicale indică leziuni ale ariilor corticale, în principal ale ariei auditive primare, ale ariei verbo-motore și ale ariilor de asociații, localizate în cortexul parietal, temporal superior, regiuni unde are loc perceperea și diferențierea calității sunetelor, dar și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
69%). Gama acestora indică cazuri ușoare condiționate de împrejurări tensionale dar și cazuri permanentizate și grave. Această logopatie este mai frecventă la vârsta mare în timp ce la vârsta mică ea este corelată cu frecvente tulburări de articulație pe un fond de nedezvoltare a vorbirii. Această tulburare se complică și ca manifestare, și ca răspândire o dată cu intrarea în școală, corespunzător complicării procesului de învățământ față de cel preșcolar. În concordanță cu alte cercetări asupra acestei tulburări și în orașul nostru apar mai multe cazuri
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fost diagnosticate logonevroze și ușoare dereglări de ritm (0,69 %). Au fost înregistrate aspecte de ușoare dereglări condiționate de împrejurări tensionale, până la cele permanente și grave. La vârstele mici apar corelate cu tulburările de articulație și pe un fond de nedezvoltare a vorbirii. Se complică ca manifestare și răspândire la intrarea în școală ca urmare a situației conflictuale și a complexificării procesului de învățământ față de cel preșcolar. Deși majoritatea preadolescenților parcurg această perioadă fără nici un inconvenient, adaptându-se cu succes cerințelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
apară cu o intensitate extremă sub forma alaliei, ajungând până la 5,6 9 ani cu o tulburare motrică foarte gravă (pareze, apraxii), cu un deficit de auz profund și un ritm bolborosit, aspecte prezente în audimuditate (alalie sau sindromul de nedezvoltare a vorbirii, cum îl numește C. Păunescu). Corectarea, educarea și reeducarea tulburărilor de limbaj și vorbire sunt condiționate în primul rând de corectitudinea diagnosticului diferențial pe baza căruia se apreciază eficacitatea metodelor logopedice, dar și o serie de factori ce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și modificarea metodei școlare sunt factori imperios necesari în dezvoltarea echilibrului la această vârstă. Terapie și evoluție Limbajul este ultima funcție achiziționată în dezvoltarea filogenetică a omului, cea mai complexă, dar și cea mai fragilă. Tulburările de limbaj, de tipul nedezvoltării limbajului, întârzierilor în apariția și dezvoltarea vorbirii (simplă sau gravă), tulburările de pronunție și recepție etc. apar și pe fondul normalității, datorită unor cauze multiple, printre care și carențele educative din familie. Cu atât mai frecvente vor fi acestea la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
existe și alți factori nocivi. Este probabil că mai ales atașamentul copilului față de părintele bâlbâit sau un alt copil bâlbâit, pe baza imitației, să ducă la apariția acestei tulburări. Se mai întâlnesc cazuri de bâlbâială pe fondul unui sindrom de nedezvoltare a vorbirii, ca urmare a întârzierii psihofizice generale. Sigur că la acești copii se mențin până târziu niște tulburări de articulație și ritm cum ar fi dislaliile și dizartriile. De teama pronunțării unor sunete, copilul începe să se bâlbâie. La
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dezvoltarea psihică și a personalității, a modificărilor morfo-funcționale de la nivelul sistemului nervos central”. Se mai menționează că ele se datorează „deteriorării unor funcții din cadrul sistemului psihic uman, a deficiențelor spațio temporale, a psihomotricității, a unor condiții cu caracter genetic, a nedezvoltării vorbirii sau a deteriorării ei”. Fenomenul este amplu și implică metode de cercetare ca: conlucrarea cu învățătorul (educatorul) și familia; anamneză medico-psiho-pedagogică; experimentul pe grupe de vârstă și clasă; analiza produselor activității subiectului; observația și introspecția subiecților; compararea rezultatelor diverselor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prețios. Iată câteva dintre acestea: „Limbaj și intelect”, Editura Științifică, 1973; „Copilul deficient. Cunoașterea și educarea lui”, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983, București; „Metodologia învățării limbii române în școala ajutătoare”, E.D.P., București, 1982; „Deficiența mintală și procesul învățării”, E.D.P., 1976; „Nedezvoltarea vorbirii copilului”, E.D.P., 1972, București; „Studii și cercetări de logopedie”, E.D.P., București, 1966; „Tulburările limbajului scris”, E.D.P., București, 1967; „Logopedia”, Vol. I, E.D.P., București, 1974; „Psihopedagogia specială integrată”; „Deficiența mintală și organizarea personalității”, E.D.P., 1997; „Coordonatele metodologice ale recuperării minorului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și schizofrenie. 3. Aprosexia: este absența atenției și este întâlnită la oligofreni gradul 2 și 3, mai puțin la debilii mintali. În acest caz este vorba de afectarea atenției voluntare, ceea ce explică prezența ei la oligofreni și demenți. Deteriorarea sau nedezvoltarea funcțiilor psihice contribuie masiv și semnificativ la destrămarea atenției. Examinarea atenției o face psihiatrul, dar și psihologul, care, utilizând teste adecvate, obține rezultate mult mai exacte și măsurabile (Groth Marnat, G., 1999)65. 4.1.3. Memoria și tulburările ei
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]