154 matches
-
2. Compoziția conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
alarmante: oboseală, cefalee, insomnii, ușoară anorexie, disconfort abdominal, senzație de plenitudine. Cauza constipației ar putea fi întreruperea peristaltismului în regiunea fără plexuri intrinseci; materiile fecale trec pe aici cu dificultate. Diareea Eliminarea frecventă de scaune neformate care conțin resturi alimentare nedigerate reprezintă diareea. Ea apare din cauza tranzitului accelerat din intestinul subțire și gros. Prin scaunele diareice sunt eliminate din intestinul subțire și colon mari cantități de apă, Na+, K+ producând deshidratare, hipovolemie, hiponatremie, hipokaliemie. 6. Sistemul nervos enteric Așa cum am arătat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
carboxipeptidaze), rezultând aminoacizi și oligopeptide (fig. 23). Aminoacizii sunt preluați de enterocite prin transport activ secundar (Na+). Există transportori speciali pentru aminoacizi dibazici, dicarboxilici, neutri și pentru iminoacizi/glicină. Transportorul peptidic preferă diși tripeptide cu resturi Gly sau Lys. Proteinele nedigerate se absorb ca atare în cantități neglijabile (degradate lisosomal) cu excepția nou-născutului (important la mamifere pentru absorbția anticorpilor din laptele matern); absorbția exagerată la adult poate produce șoc anafilactic. 8.4. Absorbția apei Aportul zilnic de apă este ~2l. Absorbția sa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
stațiunile 1 Mai și Felix. Capitolul 31 D I A R E E A Diareea este o stare patologică ce se caracterizează printr-o tulburare de tranzit intestinal, cu evacuarea frecventă a unor scaune lichide sau moi, cu resturi alimentare nedigerate. Boala este mai frecventă În sezonul cald, ca urmare a unor infecții cu agenți patogeni (Salmonella, Shigella, Clostridium, Escherichia coli, Candida albicans, stafilococi, virusuri, bacilul Koch, paraziți intestinali -Giardia, Trichinella, ascarizi, oxiuri). Printre numeroasele cauze care pot declanșa diareea sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
în celulele pereților duodenali, stimulează evacuarea bilei în duoden. Conținutul intestinal, prelucrat mecanic și chimic, trece prin valvula ileo-cecală în colon. Colonul, care are un diametru mai mare comparativ cu intestinul subțire, are ca funcții principale: depozitarea temporară a compușilor nedigerați sau nedigerabili, absorbția apei, Na+, a unor vitamine sintetizate de flora bacteriană. Din punct de vedere funcțional, colonul poate fi împărțit într-o jumătate proximală a cărei activitate seamănă cu cea a intestinului subțire și într-o jumătate distală cu
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
producerea de alcool etilic și gaze (dioxid de carbon, metan, hidrogen sulfurat). O mică cantitate de celuloză este degradată de bacilul celulozei, restul servind la declanșarea peristaltismului intestinal. Procesele de putrefacție sunt rezultatul acțiunii florei bacteriene anaerobe care scindează proteinele nedigerate până la aminoacizi, care apoi sunt decarboxilați și dezaminați. Rezultă amine, fenoli, acizi organici, care nu se absorb decât foarte puțin, unele dintre aceste substanțe fiind deosebit de toxice. Alte rolul ale florei bacteriene intestinale constau în sinteza vitaminei K, acidului folic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pentru 1 5 ore și a motilității gastrice pentru 30 de minute. Alte mecanisme inhibitorii a secreției gastrice în această fază sunt: acidifierea duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
descompune maltoza în 2 molecule de glucoză; lactaza descompune lactoza într-o moleculă de glucoză și una de galactoză; zaharaza desface zahărul într-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Enzimele lipolitice sunt: lipaza intestinală, care descompune grăsimile neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
stomac; reflexul gastro-colic. 5.2. Compoziția conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
2. Compoziția conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de gaze. Metanul provine din acțiunea bacteriilor anaerobe asupra celulozei. Bioxidul de carbon provine din procesele de fermentație intestinală. 5.3. Defecația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
alarmante: oboseală, cefalee, insomnii, ușoară anorexie, disconfort abdominal, senzație de plenitudine. Cauza constipației ar putea fi întreruperea peristaltismului în regiunea fără plexuri intrinseci; materiile fecale trec pe aici cu dificultate. Diareea Eliminarea frecventă de scaune neformate care conțin resturi alimentare nedigerate reprezintă diareea. Ea apare din cauza tranzitului accelerat din intestinul subțire și gros. Prin scaunele diareice sunt eliminate din intestinul subțire și colon mari cantități de apă, Na+, K+ producând deshidratare, hipovolemie, hiponatremie, hipokaliemie. 6. Sistemul nervos enteric Așa cum am arătat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
carboxipeptidaze), rezultând aminoacizi și oligopeptide (fig. 23). Aminoacizii sunt preluați de enterocite prin transport activ secundar (Na+). Există transportori speciali pentru aminoacizi dibazici, dicarboxilici, neutri și pentru iminoacizi/glicină. Transportorul peptidic preferă diși tripeptide cu resturi Gly sau Lys. Proteinele nedigerate se absorb ca atare în cantități neglijabile (degradate lisosomal) cu excepția nou-născutului (important la mamifere pentru absorbția anticorpilor din laptele matern); absorbția exagerată la adult poate produce șoc anafilactic. 8.4. Absorbția apei Aportul zilnic de apă este ~2l. Absorbția sa
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
stațiunile 1 Mai și Felix. Capitolul 31 D I A R E E A Diareea este o stare patologică ce se caracterizează printr-o tulburare de tranzit intestinal, cu evacuarea frecventă a unor scaune lichide sau moi, cu resturi alimentare nedigerate. Boala este mai frecventă În sezonul cald, ca urmare a unor infecții cu agenți patogeni (Salmonella, Shigella, Clostridium, Escherichia coli, Candida albicans, stafilococi, virusuri, bacilul Koch, paraziți intestinali -Giardia, Trichinella, ascarizi, oxiuri). Printre numeroasele cauze care pot declanșa diareea sunt
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
cameră după vreo două zile și certat de Pușcașu: „Ce, credeai că scapi de noi?”. După alte câteva zile, starea i s-a agravat: Acum diareea lui se permanentizase, era o enterită, scaunele erau f. frecvente și conțineau resturi alimentare nedigerate, deseori erau și sanghinolente. În această situație, Pușcașu Vasile l-a oprit să bea apă și-l forța să consume mâncarea. Bogdanovici suferea mult de sete, iar mâncarea o elimina la scurt timp după ingerare, nedigerată. ș...ț Era evident
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și conțineau resturi alimentare nedigerate, deseori erau și sanghinolente. În această situație, Pușcașu Vasile l-a oprit să bea apă și-l forța să consume mâncarea. Bogdanovici suferea mult de sete, iar mâncarea o elimina la scurt timp după ingerare, nedigerată. ș...ț Era evident că Pușcașu în mod conștient și voit înrăutățea starea lui Bogdanovici și îl împingea la moarte. ș...ț Bogdanovici cădea deseori și ziua, dar întotdeauna noaptea, într-un somn întrerupt, intermitent, letargic, în care scotea un
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Întârzierea înregistrată și în apariția orașelor în spațiul românesc a condus la complexificarea acestui proces atunci când el s-a accentuat la un moment dat. Arderea etapelor, modelele vizate erau deja complexe și atunci au rămas multe elemente neaprofundate, multe etape nedigerate, toate cu consecințe nefaste. Nu a fost timpul necesar conturării, păstrării sau trecerii treptate către forme urbane de conviețuire combinate cu păstrarea elementelor comunitare capabile de apărare la rândul lor sau prezervate de cei în cauză. Astfel, odată cu atingerea pragului
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
clapotaj, tumoră gastrică palpabilă, hepatomegalie, ganglion Virchow supraclavicular stâng palpabil (semnul Troisier), tumoră Krukenberg (semn Blummer), pierdere ponderală, hemoragie digestivă, sindrom anemic. O serie de semne clinice sunt sugestive pentru extensia tumorii: vărsăturile fecaloide și eliminarea în scaun a alimentelor nedigerate sugerează existența unei fistule gastro-colice; nodulii tumorali ombilicali (Sister Mary Joseph) și ganglion supraclavicular stâng, tumora pelvină Krukenberg, ascita, hepatomegalia neomogenă sunt tot atâtea elemente sugestive metastazelor la distanță. 49 Diagnostic serologic Antigenul carcinoembrionar (CEA) este crescut la aproximativ o
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
cameră după vreo două zile și certat de Pușcașu: 'Ce, credeai că scapi de noi?'. După alte câteva zile, starea i s-a agravat: Acum diareea lui se permanentizase, era o enterită, scaunele erau f. frecvente și conțineau resturi alimentare nedigerate, deseori erau și sanghinolente. În această situație, Pușcașu Vasile l-a oprit să bea apă și-l forța să consume mâncarea. Bogdanovici suferea mult de sete, iar mâncarea o elimina la scurt timp după ingerare, nedigerată. [...] Era evident că Pușcașu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
și conțineau resturi alimentare nedigerate, deseori erau și sanghinolente. În această situație, Pușcașu Vasile l-a oprit să bea apă și-l forța să consume mâncarea. Bogdanovici suferea mult de sete, iar mâncarea o elimina la scurt timp după ingerare, nedigerată. [...] Era evident că Pușcașu în mod conștient și voit înrăutățea starea lui Bogdanovici și îl împingea la moarte. [ ] Bogdanovici cădea deseori și ziua, dar întotdeauna noaptea, într-un somn întrerupt, intermitent, letargic, în care scotea un fel de sforăituri și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pentru 1 5 ore și a motilității gastrice pentru 30 de minute. Alte mecanisme inhibitorii a secreției gastrice în această fază sunt: acidifierea duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
descompune maltoza în 2 molecule de glucoză; lactaza descompune lactoza într-o moleculă de glucoză și una de galactoză; zaharaza desface zahărul într-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Enzimele lipolitice sunt: lipaza intestinală, care descompune grăsimile neutre nedigerate în glicerol și acizi grași; lecitinaza, ce desface lecitina în glicerol, acizi grași, fosfat și colină; fosfataza, ce eliberează fosfatul din glicero-fosfați. Reglarea secreției de suc intestinal a. Reglarea nervoasă Stimulii locali mecanici (destinderea anselor intestinale) declanșează secreția glandelor intestinale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]