86 matches
-
strânsă relație frecvența sâmbetei cu luna nouă (Num 28,11; Is 1,13; Os 2,13; Ez 45,17). În afară de ritualurile obișnuite, se celebrau și câteva sărbători mari anuale, ritmate după succesiunea anotimpurilor. Prima sărbătoare era cea a azimilor (pâini nedospite: mașșôt), solemnitate dedicată probabil secerișului și mâncării pâinii făcută din grâu nou, dar care mai apoi a fost unită, nu se știe cum, cu sărbătoarea paștelui (pesaḥ, cf. Lev 23,4-8; Dt 16,1-8) care comemora exodul din Egipt și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
fi măcinată mai mașcat sau mai fin și este săracă în gluten, dar bogată în grăsimi și zaharuri. Foarte fină și cu un gust dulceag, făina de orez este potrivită pentru a îngroșa cremele sau sosurile și conferă friabilitate aluaturilor nedospite. Din grâul farro se obține o făină folosită în panificație. Făina de mei are o aromă asemănătoare cu cea a mămăligii și se folosește, împreună cu alte tipuri de făină, la prepararea diverselor copturi. Făina de secară este utilizată, alături de alte
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
desfășoară asemănător cu cultul penticostal cu deosebirea că au loc sâmbăta și în zilele de sărbătoare, prevăzute în calendarul cultului mozaic și cele prevăzute în Noul Testament, ca: - sărbătoarea paștilor și a ziruirilor care durează 6 zile, iar sectanții consumă pâine nedospită, carne de miel și ierburi amare - sărbătoarea zilei ispășirii sau a răscumpărării - sărbătoarea cincizecimii - „Rusaliile” - sărbătoarea Anului Nou - sărbătoarea corturilor, care durează 8 zile, cu care ocazie se fac adunări, servesc masa în comun din darurile aduse de sectanți; b
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
curat sămănătorist (...). La țară, dacă-ți vine gustul să mergi cu mîinile la brîu sau la spate, numai în cămașă ori cu un băț în mînă, mergi cum poftești. Acolo-i libertatea. La oraș, pîinea e rea, tare, nesărată, neagră, nedospită, acrită sau prea proaspătă, crudă, fără gust. La țară ea e din grîu bun, măcinat la moară bună, din făină trecută prin trei site, coaptă în cuptor mare, frămîntată cu apă bună, albă ca zăpada, pufoasă ca buretele. ("Lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
din conducerea epitropiei sau ai administrației comunității erau mari iar bani, după cum se va vedea, erau destui. Cât despre așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă o turtă din aluat nedospit folosită atât de catolici la împărtășanie (la ortodocși, anafură) cât și de evrei la marea sărbătoare a Paștelui evreiesc ce are loc primăvara, fără nicio legătură cu Paștele creștin. Pentru repararea băii, fuseseră prevăzute în bugetul comunității importante sume de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cuvinte vechi grecești care s-au transmis românei prin latină (verbele (a) amăgi, (a) cuteza, (a) mângâia sau substantivul mărgea), ele au pătruns în latina dunăreană. Azimă, cu sensul „turtă din făină de grâu sau de secară, făcută din aluat nedospit și coaptă sub spuză“, există și în dialectele sud-dunărene (aromână și meglenoromână); provine din cuvântul latinesc azymus „fără drojdie“, împrumutat din gr. azýmos, termen folosit în terminologia religioasă creștină. În greacă, era un derivat de la zýmos „drojdie“, cu prefixul privativ
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de timpuriu și sensul de „a fermenta“, pe care îl găsim în aproape toate limbile romanice, unde derivatele sale au sensul de „drojdie“: fr. levain și levure, sp. leudo. Cuvântul turtă, care înseamnă „pâine rotundă și turtită, făcută din aluat nedospit“, este moștenit din lat. torta [panis] „pâine rotundă“, expresie atestată în Vulgata (prima traducere completă și oficială a Bibliei, făcută în secolele 4-5). La baza cuvântului românesc stă varianta populară turta a cuvântului latinesc, care a evoluat și în forme
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pizmă și procopsire. Fapt este însă că analiza etimologică, adâncind istoria cuvântului, poate ajunge la rezultate care depășesc aparențele. Azimă, cuvânt românesc, format din prefixul a„fără” și rădăcina pe care o găsim și în a zămisli; vgr. ’άζυμος „pâine nedospită, iar ζυμη „ferment, drojdie, dospeală”, rom. zeamă, lat. zema „zeamă, fiertură”, de unde putem ajunge la zem „pământ” (Vezi rom. a geme, lat. gemo „a fremăta, a fi plin, încărcat”) și la zevs „atotfăcătorul, zămislitorul”. A blestema este cuvânt compus (bles
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la catolicism. Trocul prevedea promisiunea elevării statutului clerului unit la nivelul celorlalte confesiuni recepte, în schimbul acceptării a patru puncte ale dogmaticii catolice: recunoașterea papei; acceptarea doctrinei filioque (Purcederea Sfântului Duh și de la Fiul); admiterea existenței purgatoriului; în fine, folosirea pâinii nedospite în taina euharistiei (Constantiniu, 2011, p. 165). Afacerea a fost oficializată prin emiterea primei Diplome leopoldine privind unirea din 1699. O a doua diplomă, emisă în 1701 pentru a contracara nemulțumirea populară față de unire, recunoștea drepturi civile depline nu doar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la catolicism. Trocul prevedea promisiunea elevării statutului clerului unit la nivelul celorlalte confesiuni recepte, în schimbul acceptării a patru puncte ale dogmaticii catolice: recunoașterea papei; acceptarea doctrinei filioque (Purcederea Sfântului Duh și de la Fiul); admiterea existenței purgatoriului; în fine, folosirea pâinii nedospite în taina euharistiei (Constantiniu, 2011, p. 165). Afacerea a fost oficializată prin emiterea primei Diplome leopoldine privind unirea din 1699. O a doua diplomă, emisă în 1701 pentru a contracara nemulțumirea populară față de unire, recunoștea drepturi civile depline nu doar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la un savuros sos de carne, de pește, fructe sau legume gătite cu masala un amestec de mirodenii locale, pisate sau măcinate. Aceasta era de regulă adăugată la mâncărurile, mai curând, foarte simple de cereale sau făină, coapte în pâine nedospită (în nord) sau în orez fiert (în est și sud). Astfel, curry dădea savoare și varietate. Un text din secolul al V-lea descrie cum eroul mănâncă "orez dres cu unt și cu toate soiurile de curry". În zilele noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
ca fiind conducătorul de drept al bisericii creștine. Această situație avea să dureze până în perioada 1043-1057 când Cerularie, alt patriarh al bisericii bizantine, uzând de unele percepte dogmatice, reușește să definitiveze schisma. Cauzele afirmate ale schismei au fost folosirea azimei nedospite pentru săvârșirea euharistiei, sărbătorirea învierii Domnului, celibatul preoților, dogma filocalică (duhul sfânt purcede numai din tatăl, nu și din fiul). Mai mult ca atât, Cerularie închide toate bisericile latin e și chiar uneltește împotriva împăratului căruia voia să-i i-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
trebuie să fie din grâu curat, dospită, cum a fost la Cina cea de Taină, iar vinul să fie curat, din trupuri (rodul viței), indiferent de culoare, amestecat cu puțină apă. Spre deosebire de Biserica noastră, romano-catolicii Întrebuințează la Sfânta Euharistie pâine nedospită sau azimă (ostia). Cea dintâi condiție obligatorie pentru cel ce se Împărtășește este să fie ortodox adevărat și să aibă mare credință În Dumnezeu. Că cine nu vine cu credință și cu lacrimi la Sfânta Împărtășanie, spre osîndă se Împărtășește
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
remarcabilă flexibilitate: ele nu cereau o convertire integrală, ci numai acceptare a patru puncte considerate esențiale - 1.recunoașterea supremației papale; 2. purcederea Sfântului Duh și dela Fiul(filioque), nu numai dela Tatăl; 3.recunoașterea existenței purgatoriului și 4. folosirea pâinii nedospite la euharistie - cei «uniți» astfel cu Roma urmând să păstreze riturile și datinile practicate dintotdeauna. În schimbul acceptării unirii cu Biserica Romei, clerul până atunci ortodox avea să beneficieze de privilegiile acordate clerului catolic. Românilor li se deschidea astfel perspectiva de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Hull House, În cafenele și magazine de dulciuri. Cei care conduceau furgoanele bogat ornate În alb și stacojiu ce transportau vafele și care-i anunțau pe copii prin sunete de goarn) purtau astfel de must)ți bogate. (Vafele, din aluat nedospit, cleioase și preș)rate cu zah)r pudr), un penny bucată.) Ne uit)m prin ilustrate, c)utând ceva deosebit. Elias Canetti, excelent romancier și psiholog cam excentric, afirm) undeva c) pasiunea pentru antichit)ți demonstreaz) c) suntem canibali, dac
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
botezul se face prin stropirea cu apă, și nu prin scufundare; b) ungerea cu Sfântul Mir nu se aplică minorilor; c) Împărtășania mirenilor se face numai cu pâine (cu pâine și vin se Împărtășesc doar membrii clerului). Se folosește pâinea nedospită (azima); d) folosirea limbii latine în slujba religioasă. Astăzi, evident, această regulă nu mai funcționează; e) celibatul întregului cler (la ortodocși, el e valabil doar pentru călugări); f) interdicția clericilor de a deveni mireni; g) instituția cardinalilor; h) recunoașterea a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
căciulă de miel, opinci sau ciobote înalte. Încet, încet au început să apară tot felul de materiale, au apărut negustorii evrei, iar lumea cumpăra mai ales pentru sărbători, haine noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Cristos și resping, pe baza textului din Ioan 6, concepțiile transubstanțialistă și consubstanțialistă susținute de alte grupări creștine. Pasajul din 1 Corinteni 11:23-34 este de asemenea citat adeseori, conținând instrucțiuni pentru practica euharistiei. Pâinea folosită poate fi dospită sau nedospită (cea din urmă variantă e preferată în cele mai multe cazuri în Statele Unite, considerându-se că ar fi mai aproape de prima Cină). Promovarea de către baptiști a abstinenței de la alcool a dus la practica pe scară largă a folosirii pentru euharistie a sucului
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
la regi, care erau unși când erau consacrați în funcțiile respective. De exemplu Cyrus, regele Persiei, este numit în Biblie „unsul lui Dumnezeu” (). Mai departe sunt numiți unși regele Solomon (), preoții evrei (), profetul Isaia (), Templul evreiesc și ustensilele lui (), pâinea nedospită (), unși conform ritualului de ungere a lui Saul (). Totuși conceptul de Mesia eliberator este foarte important pentru iudaism, Talmudul afirmând: „Lumea a fost creată... doar de dragul lui Mesia”. Evreii îl așteptau pe Mesia să-i elibereze de sub jugul ocupației străine
Mesia () [Corola-website/Science/297832_a_299161]
-
în amintirea celor patruzeci de ani de pribegie în deșert. În timpul celor șapte zile ale sărbătorii Paștelui פסח (Pessah) (în amintirea ieșirii din Egipt מצרים) nu se mănâncă pâine dospită din cele cinci feluri de cereale, ci numai „pască”, pâine nedospită (în ebraică "mața" מצה). Iom Kippur (יום כפור iom kippùr, Ziua ispășirii) - este una din cele trei mari sărbători evreiești; este ziua de post religioasă ebraică care celebrează ziua ispășirii. În Torah este numită Yom haKippurim ("Ziua celor care ispășesc
Iudaism () [Corola-website/Science/296541_a_297870]
-
Roma. În ziua a doua, au stabilit condițiile Unirii : să primească cele patru puncte teologice fixate în anul 1439 la Conciliul de la Florența (întâietatea Papei, purcederea Sfântului Duh nu numai din Tată ci și din Fiu, existența Purgatoriului și pâinea nedospită bună și cea de anaforă), rămânând neschimbate ritul și disciplina ortodoxă. După stabilirea condițiunilor bisericești, s-au discutat condițiile politice : să se dea Bisericii și preoțimii românești aceleași drepturi care le au catolicii, și să nu mai fie socotiți doar
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
sine, deși nu în mod exclusiv. Pentru euharistie se folosește pâine de grâu și vin de struguri. Potrivit evangheliilor sinoptice (Matei, Marcu și Luca), Iisus la Cina cea de Taină a sărbătorit paștele evreiești în ziua potrivită, deci cu pâine nedospită. După evanghelia după Ioan, însă, cina cea de taină a avut loc înainte de paștele evreiesc, deci, probabil, ar fi folosit pâine dospită. Totuși, acest lucru nu a constituit o problemă pentru creștinii din primele secole. În general, toate riturile foloseau
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
dospită. Totuși, acest lucru nu a constituit o problemă pentru creștinii din primele secole. În general, toate riturile foloseau pâine dospită și care conține și sare. Copții folosesc pâine dospită, dar nesărată. Totuși, de la bun început, ritul armean folosea pâine nedospită și necoaptă în cuptor, pe motiv că la liturghie materia euharistiei trebuie să fie vie, netrecută prin foc. Acest obicei se păstrează și într-o legendă despre sfântul Grigore Luminătorul. Totuși, folosirea pâinii nedospite a fost preluată de la armeni, în
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
bun început, ritul armean folosea pâine nedospită și necoaptă în cuptor, pe motiv că la liturghie materia euharistiei trebuie să fie vie, netrecută prin foc. Acest obicei se păstrează și într-o legendă despre sfântul Grigore Luminătorul. Totuși, folosirea pâinii nedospite a fost preluată de la armeni, în secolul al VI-lea, de către ritul maronit, apoi s-a răspândit, între secolele al VIII-lea și al XII-lea, și în Occident. În secolul al XI-lea se pune problema felului de pâine
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]