2,130 matches
-
adăuga, amnezici într-un sens care le îngăduie pur și simplu să se nască din nou, să-și construiască un nou trecut, astfel zicând, să-și compună și să difuzeze despre ei înșiși o imagine care poetei îi stârnește imense nedumeriri. Este cazul unui cunoscut (azi) comentator politic și scriitor care „nu prea s-a remarcat prin cine știe ce cărți, nici prin cine știe ce act de curaj înainte de 1989, ca după aceea să se uite la sine ca la un fel de Soljenițân
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
acolo, dl C. Rogozanu scrie o recenzie foarte interesantă despre ultima carte a dnei Ruxandra Cesereanu (Imaginarul violent al românilor), oarecum deosebită de majoritatea comentariilor care au fost integral favorabile. Obiecțiile recenzentului nu sînt lipsite de temei. Avem totuși o nedumerire: C. V. Tudor nu într-o “descendență” onorantă este situat, cum spune dl C. Rogozanu referindu-se la Arghezi și alți viguroși polemiști de ieri, ci într-o “ascendență”. Despre “descendența” lui C.V.T. nu știm mare lucru deocamdată. * A apărut numărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
203-208), informații exclusive, erori și omisiuni în DMP, concordanțe între această lucrare și alte scrieri contemporane (p. 207-211), „soluția astronomică” și „metereologică” a viziunii constantiniene (p. 212-214), bibliografie bogată (p. 215-232). Deocamdată, câteva observații privitoare la traducere. Începem cu două nedumeriri. Prima privește titlul: e de înțeles ca, pe copertă și pe pagina de titlu, să fie folosită varianta binecunoscută în toată lumea științifică - Despre moartea persecutorilor -, dar nu ne explicăm de ce la p. 41 titlul Liber ad Donatum confessorem de mortibus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
copertă și pe pagina de titlu, să fie folosită varianta binecunoscută în toată lumea științifică - Despre moartea persecutorilor -, dar nu ne explicăm de ce la p. 41 titlul Liber ad Donatum confessorem de mortibus persecutorum n-a fost tradus integral. A doua nedumerire privește diversele variante ale textului propuse de editorii anteriori, care apar sub semnătura lui Dragoș Mîrșanu, în Note (p. 163, 165, 166, 171, 178, 179, 182, 185, 188), nu sub cea a traducătorului - eventual, în leme infrapaginale -, cum ar fi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la celălalt capăt, dinspre clasici, să procedezi la modul tradițional. Nu poți să construiești un canon din opere neterminate, cu scriitori aflați în plină ascensiune (inclusiv prin afirmarea postumă incipientă, în cele câteva cazuri) și care lasă în suspensie, a nedumerire, numeroase semne de întrebare: ce vor mai scrie? Încotro vor evolua? Dacă vor evolua și nu-și vor contrazice premisele? Nu vor ieși din linia lor previzibilă de dezvoltare? Cum va reacționa receptarea critică? Îi va credita în continuare sau
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
tren montagne russe. Ridicată pe culmi și apoi prăvălită la vale, redescoperită și recontestată, în funcție de interesele politice ale momentului, adesea ignorată de critica literară, dar bucurîndu-se de un imens succes de public, opera scriitorului brăilean continuă să stîrnească perplexități și nedumeriri. Așa cum omul Panait Istrati a fost multă vreme una dintre figurile încărcate de mister ale perioadei interbelice. Ține aproape de miracol succesul înregistrat în Franța de un autor (pe care Romain Rolland îl considera „un Gorki balcanic”) în a cărui biografie
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
La fel o prezentare a autorului. Ceea ce se degajă din aceste texte este imaginea, refăcută peste ani, a lui Cioran, Eliade și Ionescu, din întîlnirile și scenele care ar putea întregi portetele lor. Portrete ușor nostalgice, care păstreaza însă întregi nedumeririle autorului și contradicțiile care păreau să-i definească pe bunii săi prieteni. În ansamblu, deci, o frumoasă imagine a prieteniei, o prietenie care știe să vadă defectele și se încumetă să le spună. Discuțiile lor purtau spre sensurile ultime, „ne
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
și descrierea vechii Constanțe și a atmosferei de la întîlnirile în familie. Unică savoare în a cărei căutare pleacă de fapt în acest text. De aceea nimic tragic nu o destramă, în ciuda nenorocirilor care nu i-au iertat. În încheiere, o nedumerire: ne întrebăm dacă există vreo rațiune stilistică (sau e vorba de o regretabilă eroare de tipar) pentru care cuvinte ca „a dojeni” sau numele Ioan Victor Vojeni au fost ortografiate ca „doJenny”, respectiv „VoJenny”. Arșavir Acterian, Cioran, Eliade, Ionesco, cu
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
dinapoi, când ne stârnesc amintirea păcatului prin gândurile ce le-am avut mai demult; de la stânga, când tulbură sufletul prin patimile trupești și neînfrânate; și de la dreapta, când dau năvală asupra sufletului prin mândrie și slavă deșartă<footnote Idem, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia..., vol. II, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
că țelul nostru este un fel de Mecca. Atunci, ne Încăpățânam să demonstrăm contrariul. Și iar alergăm, rătăcim pe meleaguri care, aparent, duc spre țelul nostru precis și obiectiv trasat. Dar din nou vin ei și ne pun piedică cu nedumeririle, Întrebările și Îndoielile lor. Alteori te oprești din goana ta, chemi martori și le arăți necivilizat, dar concret, cu degetul, răsăritul din fața lor, o poartă de cleștar, o pădure de măslini, un râu cu pietre nestemate. Ei se prefac că
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
dobândim primind și văzând în noi slava lui Dumnezeu, în Duh, când va binevoi Dumnezeu să ne introducă în tainele Sale <footnote Ibidem, pp. 287-288. footnote>. Întreaga dezbatere cu Varlaam, Achindin și Gregoras s-a desfășurat în jurul acestei întrebări și nedumeriri, anume dacă lumina taborică era sau nu creată. Sfântul Grigorie a trebuit să facă unele precizări și în chestiuni legate de posibilitatea și realitatea experienței mistice, natura harului, natura vederii lui Dumnezeu și sensul real al îndumnezeirii. Posibilitatea de a
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
om ușor la recunoașterea păcatului și la pocăință. Dar cel ce păcătuiește din aplecarea sufletească și nu vine la pocăință nici în urma experienței, nici cu trecerea vremii, va avea parte de chinuri în chip sigur”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Întrebări, nedumeriri și răspunsuri”, răspunsul 5, în „Filocalia...”, vol. II, pp. 207-208. footnote>. Lecturând scrierile patristice, se poate constata că, atât păcatele ușoare, pe care le săvârșește cineva în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau cu neștiință, cât și păcatele
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ofere și altceva: un mesaj, pe care să ni-l relevăm singuri; un altfel de chip al frumosului operei, precum, bunăoară, un raționament de construcție sonoră; inducerea unei stări care să ne oblige la reflecție interogativă, chiar și sub resortul nedumeririi de la ce bun? și multe altele. Mai este ceva. Școala de tip european îi formează pe muzicieni în referința unui model clasic de performare, atât în plan compozițional cât și de execuție. Ca atare, legitimarea se face pe baza unei
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Grigore Vieru că mergeam la scăldat cu alți copii, la Prut, unde nu aveam voie să vorbim cu cei de pe malul vecin, deoarece aceștia ar fi fost ”dușmanii noștri”, iar comunicatul cu ei ar fi fost un lucru foarte grav. Nedumerirea noastră era că ”dușmanii noștri”, copii și ei, vorbeau aceeași limbă: limba română. - Frate Nanea, fii sigur că unul din acei copii eram eu! - a spus Grigore Vieru și m-a îmbrățișat. Fie-i țărâna ușoară și amintirea veșnică! Există
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93957_a_95249]
-
de milioane de ani a dinozaurilor. Un lucru e cert: la Roșia Montană nu va fi nici un crater! Dar după ce stradă va câștiga, va exista un crater uriaș în lumea voastră, a televiziunilor. Veți fi îngropați sub propria neputința și nedumerire. Nu va îndoiți de astă. La o adică, putem formă coloane care să depășească zece kilometri! http://silviudancu.wordpress.com/2013/09/09/nu-noi-ucidem-presa-presa-s-a-sinucis Cei care au remarcat, primii, făcătură “Antenei 3” au fost înșiși telespectatorii, de unde textul original a
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
în neînțelegere și sacrificiu") și de fratele acesteia, unchiul Ion, "profesorul cel mai bun și cel mai lipsit de drepturi din școală" a cărui viață e construită, cehovian, ca un lung șir de renunțări și de lovituri pe care - spre nedumerirea nepoatei - pare să le trăiască fără obidă: Pentru că trăia ca și cînd îl mai aștepta încă o viață după cea de acum, care ieșise așa cum ieșise. N-avea în ochi neliniștea celor care și-au întîrziat reușita și nu se
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
pace. Cîteva luni! E un timp infinit. Tot aștept marea zguduire care să mă îmboldească pe calea marilor și esențialelor valori ale Spiritului, dar mă tem că voi fi indolent și în timpul marei zguduiri, cutropit, dominat. ...Sînt plin de uimire, nedumerire, tristețe, față de toate aceste eterne suferinți umane: nostalgia cerului, panica de moarte, blestemul de a ne urî unii pe alții (sau de a ne iubi); cu stelele deasupra capului, cu pămîntul ăsta sub picioare, ce fac eu aici? și ce
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
paginile 122-126; 212-221; 307-313, vol. II. Și mai ciudate sunt numeroasele paranteze drepte, faimoasele croșete ș...ț din Jurnalele de călătorie, despre care nu se face nici o mențiune în cuvântul introductiv Cu privire la alcătuirea ediției. Toate acestea creează cititorului o îndreptățită nedumerire. Vol. III se încheie cu un îndrumar selectiv de nume, punând și el semne de întrebare. La unii autori se dau datele nașterii și, când e cazul, și ale morții, iar la alții nu, ca de ex. Paul Barbăneagă, Bogdan-Pitești
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
sticlă rece, umpleam rezervorul de cauciuc al stiloului chinezesc, mîngîindu-i cu gingășie pompa umflată setos. De mult nu mă mai spălam. Peste cerneala uscată se încleia deja alta proaspătă. Căpătasem un fel de mănuși sinilii. Și continuam, continuam, șoptindu-mi nedumeririle, înnobilîndu-mi tristețea în litere caligrafiate pe foi veline. Îngerii nu erau pretențioși, nu doreau marea cu sarea, nici lacul cu caimacul, nu... ci izvorul rotund,neclintit,cu prundul răspîndit lin, artistic, cu niscaiva nuferi orbitori plutindu-i pe suprafața netedă
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
urât și rău, bunicule, și-a zis să ne luăm tălpășița din casa noastră!” se auzi glăsciorul isteț al Anicuței. Nedumerită, fetița se întoarse spre mama ei. “Ce-i aia tălpășița, mami?...” Nimeni nu socoti de cuviință să-i spulbere nedumerirea. “Norica, eu v-am luat locuința asta cu acte în perfectă regulă. M-am împrumutat la bancă, iar creditul l-am lichidat peste câțiva ani, după ce am vândut hectarul de pădure de la Colibași. Toate astea se pot verifica. Am păstrat
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
marelui scriitor, să sun la ușa lui și să-l rog să mă asculte? De ce să mă asculte?, mă întrebam încercînd să-mi imaginez posibilul, refuz. Ce eram altceva decît o tînără doamnă, care visa și care putea stîrni o nedumerire penibilă. N-aveam altă armă decît îndrăzneala poziției mele sociale. În acel sfîrșit de vară, am căutat numele lui E. Lovinescu în cartea de telefon, l-am găsit, am format numărul și glasul meu a alcătuit cîteva cuvinte rostite cu
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
influențelor asumate: în ciuda antisentimentalismului afișat (și) prin repulsia față de lacrimi, "balele melancoliei" - cum preia ad literam de la ilustrul său prieten și mentor Caragiale, marele "singuratic" Zarifopol împărtășește neurastenii și anxietăți cu Ibrăileanu. Din acest dublu "canonit" răsare, cumva buimacă, o nedumerire cu tîlc autobiografic: "Dacă artistul se simte bine ca izolat superior, ce-i trebuie să joace cu atîta silință pe băiatul impertinent?"
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
Dimisianu În lungul răstimp de când scriu critică literară, am avut prilejul să mă conving, nu o singură dată, de dreptatea autorului latin care a spus că există o soartă a cărților. O soartă deseori ciudată, greu de întrevăzut, stârnitoare de nedumeriri. Mă gândesc anume, acum, la o carte a lui Dan Cristea, Versiune și subversiune, apărută la noi în 1999, la Editura Cartea Românească. Am spus la noi pentru că destinul ei a început în America, unde autorul a scris-o în
Eul care scrie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14569_a_15894]
-
în ideea mea răsărită spontan care deodată pusese stăpînire pe mine și pe care o însuflețeam cu o expresie de o naivitate camuflată. Propunerea mea îndrăzneață părea că-l aruncase pe Maestru într-o dilemă absurdă. După cîteva clipe de nedumerire părea că își revenise dintr-o capcană pe care i-am întins-o. Își șterse sudoarea de pe fruntea încălzită de atmosfera înăbușitoare a apartamentului în care căldura verii pătrundea cu forță. Se uită la mine cu o privire duioasă și
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
care se pierduse. Lovinescu m-a privit cu o deconcertare uimită, s-a uitat la mine privindu-mă în ochi, și mi-a spus: - Doamnă Postelnicu, dumneata în adevăr te-ai născut la Cisnădie. - De ce?, am întrebat, cu o sinceră nedumerire. - Dumneata nu pricepi că mîine dimineață va vui tot Bucureștiul? - Ce anume să pricep?, am întrebat cu un curaj care m-a uimit și pe mine. Indignarea lui Lovinescu, percepînd uriașa mea neputință de a pricepe ceea ce se stîrnise în
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]