245 matches
-
sfârșitul secolului al IX-lea și mijlocul secolului al XIV-lea. Livra (cu simbolul: lb abreviat de la termenul latin ), este o unitate de masă în majoritatea sistemelor de masă anglo-saxone : În franceză livra se numește "livre", în germană "Pfund", în neerlandeză "pond", în latină, spaniolă și portugheză "libra", în italiană "libbra", iar în daneză și suedeză "pund". Deși utilizarea livrei ca o unitate neoficială de măsură persistă în aceste țări, la scări diferite, cântarele și dispozitive de măsurare sunt exprimate doar
Livră () [Corola-website/Science/331835_a_333164]
-
însuși Ducatul Burgundia a fost pierdut în favoarea Franței, în 1477, imperiul Burgund era încă la apogeul puterii sale, când Carol V (sau Carol Quintul) s-a născut în Gent. El a fost crescut în Țările de Jos și vorbea fluent neerlandeza, franceza și spaniola, având și cunoștințe de germană. În 1506 a devenit conducător al statelor Burgunde, printre care și Țările de Jos. Apoi, în 1516, a moștenit mai multe titluri, dintre care importante fiind: rege al Aragonului și rege al
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
călcat”). Broadway este cea mai veche „avenue” nord-sud din oraș întrucât datează dinaintea primilor coloniști. În epoca precolumbiană, amerindienii folosiseră deja acest traseu în natură și-l numiseră „Wickquasgeck”. Este cea mai vizitată „avenue” din Manhattan. Numele Broadway provine din neerlandeză, "Brede Weg" și semnifică „bulevard larg”. Lungimea Broadway este de 21 de kilometri (13 mile) în Manhattan, și se prelungește cu 3,2 km (2 mile) în cartierul Bronx. Dincolo Broadway traversează localitățile Yonkers, Hastings-On-Hudson, Dobbs Ferry, Irvington, Tarrytown și
Broadway (stradă) () [Corola-website/Science/333770_a_335099]
-
în 5 provincii și conține 262 comune. Capitala sa este orașul Namur. Limbile oficiale sunt limba franceză și, doar în nouă comune din est ce formează comunitatea germanofonă ce au fost cedate de Germania după primul război mondial, limba germană. Neerlandeza poate fi folosită în anumite scopuri administrative în 4 comune cu 'facilități' situate la frontiera cu Valonia și germana poate fi folosită în două de astfel de comune lângă zona comunității germanofone.
Subdiviziunile Belgiei () [Corola-website/Science/305000_a_306329]
-
ale statului, Curtea supremă de justiție, guvernul și parlamentul își au sediul în Haga. Linia de apărare fortificată din a fost înscrisă în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Termenul de "Amsterdam" provine din alăturarea cuvintelor "dam" (în neerlandeză însemnând baraj) și cuvântul "Amstel" (râu ce străbate orașul). Pe plan local, orașului i se mai zice și "Mokum" ("oraș" pe limba idiș). Prima atestare documentară a numelui Amsterdam o reprezintă un document emis la 27 octombrie 1275 de contele
Amsterdam () [Corola-website/Science/296834_a_298163]
-
dar această denumire a fost schimbată de către cartografii olandezi (Dutch) în "Nova Zeelandia", după provincia neerlandeză Zeeland, la ceva timp după ce Hendrik Brouwer a demonstrat în 1643 că teritoriul Americii de Sud este o insulă. Latinescul "Nova Zeelandia" devine "Nieuw Zeeland" în neerlandeză. Locotenentul James Cook . Noua Zeelandă are o climă temperat-oceanică. Valorile istorice maxime și minime sunt 42.4 °C (108.3 °F) la Rangiora, Canterbury și −21.6 °C (−6.9 °F) la Ophir, Otago. Iarna este necesară încălzirea casei. Aceste temperaturi
Noua Zeelandă () [Corola-website/Science/298131_a_299460]
-
de Leck și Theo van Doesburg, ambii artiști progresând spre reprezentație abstractă. Folosința lui van der Leck a culorilor primare a avut o influență semnificativă asupra lui Mondrian. Cu Theo van Doesburg, Mondrian a fundat revista De Stijl ("Stilul" în neerlandeză), în care a publicat primele sale eseuri despre teoria sa, care a numit-o neoplasticism. Mondrian a publicat, de asemenea, "De Nieuwe Beelding in de Schilderkunst" ("Noul Plastic în Pictură") în douăsprezece serii în 1917 și 1918. Aceasta a fost
Piet Mondrian () [Corola-website/Science/298683_a_300012]
-
("Interestul Flamand" în neerlandeză), înainte cunoscut ca Blocul Flamand ("het Vlaams Blok") este un partid politic flamand în Belgia, autodeclarat social-popular, catalogat drept extrema-dreaptă de către majoritatea, în același timp partidul flamand cu cele mai multe voturi la ultimele alegeri. La alegerile din 17 decembrie 1978, Blocul
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
multe limbi, termenul de "Sfântul Imperiu Roman" a fost cunoscut ca "Sacrum Imperium Romanum în latină, Heiliges Römisches Reich în germană, "Sacro Romano Impero în italiană, Svatá říše římská în cehă, Sveto rimsko cesarstvo în slovenă, Heilige Roomse Rijk în neerlandeză, Saint-Empire romain germanique în franceză. Înainte de 1157, era denumit "Imperiul Roman". Termenul de "sacrum" (sfânt) în conexiunea cu imperiul roman medieval a fost utilizat din 1157 sub Frederic I Barbarossa, termenul reflectând ambițiile împăratului de a domină Italia și papalitatea
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
(în neerlandeză Nieuw Amsterdam) a fost o așezare colonială olandeză din secolul al XVII-lea, care a servit drept capitală a Noii Olande (1614-1667). În 1602, Provinciile Unite fondeză Compania Olandeză a Indiilor de Vest introducând ca sarcină, de a găsi o
Noul Amsterdam () [Corola-website/Science/325016_a_326345]
-
acest sens, chiar o serie de programe de finanțare a învățării de limbi și de promovare a diversității lingvistice. Prima politică lingvistică oficială a ceea ce era la vremea respectivă Comunitatea Europeană a stabilit ca limbi de lucru oficiale ale UE neerlandeza, franceza, germana și italiana. De atunci, odată cu extinderea Uniunii, numărul limbilor oficiale și de lucru a crescut. Întotdeauna au existat mai puține limbi oficiale decât state membre, aceasta întrucât unele țări împărtășesc limbi comune, de exemplu Belgia, unde limbi oficiale
Limbile Uniunii Europene () [Corola-website/Science/302761_a_304090]
-
în franceză sau Elsene în neerlandeză (ambele sunt denumiri oficiale) este una din cele 19 comune din Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia. Este situată în partea de sud-est a aglomerației Bruxelles, și se învecinează cu comunele Bruxelles, Etterbeek, Forest, Auderghem, Uccle, Saint-Gilles et Watermael-Boitsfort. În se găsesc
Ixelles () [Corola-website/Science/298508_a_299837]
-
în franceză sau Sint-Pieters-Woluwe în neerlandeza (ambele sunt denumiri oficiale) este una din cele 19 comune din Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia. Este situată în partea de est a aglomerației Bruxelles, si se învecinează cu comunele Auderghem, Etterbeek și Woluwe-Saint-Lambert din Regiunea Capitalei și cu comunele Kraainem
Woluwe-Saint-Pierre () [Corola-website/Science/311718_a_313047]
-
și publicate în engleză ("Long Poem Magazine", "Trafika Europe", antologia "The Vanishing Point that Whistles", 2011), franceză ("Confluences poétiques"), germană ("Wespennest", "Die Horen", "Manuskripte"), spaniolă ("Quimera", "Otro Páramo"), suedeză ("Lyrikvännen", antologia "Om jag inte får tala med någon nu", 2011), neerlandeză (antologia "Voor de prijs van mijn mond", 2013), slovenă (antologia "Medana dnevi poezije in vina", 2005), maghiară (antologiile "Szabadulás a gettóból", 2008 și "Egy zacskó cseresznye", 2009), sârbă ("Gradina", "Zlatna Greda" și în antologiile "Iz novije rumunske poezije", 2009; "Časopis
Claudiu Komartin () [Corola-website/Science/298961_a_300290]
-
mai multe voci. Extrem de importantă, aceasta răscruce dintre cele două milenii; acum se pun bazele unei noi dimensiuni a gîndirii muzicale aceea în virtutea căreia muzică poate fi concepută, redata și percepută pe câteva planuri concomitent”. Școala Franco-Flamandă A doua Școală neerlandeza: sec XVI Italia Franța Anglia Barocul muzical are 3 perioade: -incipient -median -tîrziu Caracteristici: Suita baroca este caracterizată prin contrast tematic și unitate tonală.Ea este formată din dansuri:sarabanda,allemanda,giga,courantă,rondeau,bouree,poloneză. Concertul din această perioadă
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
neerlandeză și limba franceză sunt cele mai importante. Astfel membrii familiei regale sunt cunoscutți după două nume: cel neerlandez și cel francez. De exemplu, cel de al 5-lea monarh era cunoscut sub numele Baudouin în franceză și Boudewijn în neerlandeză. În limba germană, cea de a treia limbă oficială, monarhii sunt în general numiți după numele francez. Numele original al familiei Regale belgiene era "de Saxe-Cobourg și Gotha", numele lui Leopold I. Datorită caracterului germanic puternic al acestuia, numele a
Monarhia în Belgia () [Corola-website/Science/311752_a_313081]
-
Wilrijk sunt cunoscute în media locală drept „districtele de sud”. Numele "Hoboken" este un substantiv propriu compus realizat prin unirea a două substantive comune: "Ho" și "boken". "Ho" este prescurtarea cuvântului "Hoog" (în ), iar "boken" provine de la cuvântul "boeken" din neerlandeza medie, așa cum era ortografiat pe vremuri "beuken" (în ). Hoboken înseamnă deci "Hoge Beuken" (în ), tip de arbore care împodobește de secole localitatea. Spitalul de geriatrie și gerontologie din Hoboken poartă numele „Hoge Beuken”. În folclorul popular local există și o
Hoboken (district în Antwerpen) () [Corola-website/Science/337117_a_338446]
-
(numită adesea olandeză; autonim: "Nederlands") este o limbă germanică, inclusă în subgrupa limbilor vest-germanice. Neerlandeza este forma scrisă comună a dialectelor germanice vorbite în Țările de Jos și în Belgia (regiunile Flandra și Bruxelles). Este limba oficială a Țărilor de Jos și a Surinamului, iar în Belgia este una din limbile oficiale, alături de franceză și
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
de Jos și a Surinamului, iar în Belgia este una din limbile oficiale, alături de franceză și germană. Este vorbită și în posesiunile olandeze din Marea Caraibelor (Aruba și Antilele Olandeze), precum și în unele comunități din Indonezia (fostă colonie olandeză). În total, neerlandeza este vorbită ca limbă maternă de circa 22 de milioane de persoane. Limba afrikaans, vorbită în Africa de Sud și Namibia, este derivată din unele dialecte neerlandeze vorbite în secolul al XVII-lea. În urma izolării, afrikaans s-a îndepărtat treptat de neerlandeză
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
neerlandeza este vorbită ca limbă maternă de circa 22 de milioane de persoane. Limba afrikaans, vorbită în Africa de Sud și Namibia, este derivată din unele dialecte neerlandeze vorbite în secolul al XVII-lea. În urma izolării, afrikaans s-a îndepărtat treptat de neerlandeză și a ajuns să aibă astăzi o gramatică mult simplificată, dar cele două limbi sunt încă într-o mică măsură reciproc inteligibile. Neerlandeza reprezintă o formă literară a germanei de jos ("Niederdeutsch"), tranziția dintre germana standard ("Hochdeutsch") și neerlandeza standard
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
unele dialecte neerlandeze vorbite în secolul al XVII-lea. În urma izolării, afrikaans s-a îndepărtat treptat de neerlandeză și a ajuns să aibă astăzi o gramatică mult simplificată, dar cele două limbi sunt încă într-o mică măsură reciproc inteligibile. Neerlandeza reprezintă o formă literară a germanei de jos ("Niederdeutsch"), tranziția dintre germana standard ("Hochdeutsch") și neerlandeza standard fiind făcută de grupul de dialecte "Bergisch-Limburgisch", vorbite în sud-estul Țărilor de Jos, nord-estul Belgiei și în regiunea Niederrhein din Germania. Dialectele de
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
formă literară a germanei de jos ("Niederdeutsch"), tranziția dintre germana standard ("Hochdeutsch") și neerlandeza standard fiind făcută de grupul de dialecte "Bergisch-Limburgisch", vorbite în sud-estul Țărilor de Jos, nord-estul Belgiei și în regiunea Niederrhein din Germania. Dialectele de nord ale neerlandezei (provinciile Groningen, Drenthe și Overijssel) sunt chiar mai apropiate de dialectul saxon de jos al germanei decât de neerlandeza standard. Neerlandeza are multe asemănări și cu limba engleză, fiind cea mai apropiată limbă de aceasta, cu excepția grupului de limbi frizone
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
de dialecte "Bergisch-Limburgisch", vorbite în sud-estul Țărilor de Jos, nord-estul Belgiei și în regiunea Niederrhein din Germania. Dialectele de nord ale neerlandezei (provinciile Groningen, Drenthe și Overijssel) sunt chiar mai apropiate de dialectul saxon de jos al germanei decât de neerlandeza standard. Neerlandeza are multe asemănări și cu limba engleză, fiind cea mai apropiată limbă de aceasta, cu excepția grupului de limbi frizone. Denumirea oficială a limbii este "Nederlands", chiar dacă mai sunt vehiculați și alți termeni precum "Hollands" sau "Vlaams". În consecință
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
Bergisch-Limburgisch", vorbite în sud-estul Țărilor de Jos, nord-estul Belgiei și în regiunea Niederrhein din Germania. Dialectele de nord ale neerlandezei (provinciile Groningen, Drenthe și Overijssel) sunt chiar mai apropiate de dialectul saxon de jos al germanei decât de neerlandeza standard. Neerlandeza are multe asemănări și cu limba engleză, fiind cea mai apropiată limbă de aceasta, cu excepția grupului de limbi frizone. Denumirea oficială a limbii este "Nederlands", chiar dacă mai sunt vehiculați și alți termeni precum "Hollands" sau "Vlaams". În consecință, echivalentul oficial
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
fiind cea mai apropiată limbă de aceasta, cu excepția grupului de limbi frizone. Denumirea oficială a limbii este "Nederlands", chiar dacă mai sunt vehiculați și alți termeni precum "Hollands" sau "Vlaams". În consecință, echivalentul oficial în limba română ar trebui să fie „neerlandeză”. Totuși, denumirea tradițională și cea mai răspândită este „limba olandeză”. Termenul „limba neerlandeză”, care până recent avea o frecvență redusă în afara lucrărilor de specialitate, a ajuns în prezent să fie preferat. Explicația acestui fapt este aceea că limba neerlandeză desemnează
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]