200 matches
-
pentru o analiză în care verbul se deplasează ca grup, deplasare XP (engl. XP-movement), superioară analizei tradiționale care stipulează deplasarea centrului. Acest tip de analiză a fost propus de Koopman și Szabolcsi (2000) în analiza complexelor verbale din maghiară și neerlandeză (și, marginal, germană), extins de Müller (2004) la derivarea deplasării verbului în germană și de Tescari Neto (2012) la portugheza braziliană și sugerat de Laenzlinger și Soare (2004) pentru română. Avantajul sincronic direct este că, în conjuncție cu ridicarea înaltă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
limbă separată, ci are la bază dialectul štokavian al limbii sîrbo-croate familia indo-europeană, ramura slavă, grupul meridional; SVO + ordine liberă latină, chirilica, arabă; actualmente latină 51. boșimana (șan) N Botswana, Namibia, Africa de Sud, Angola, Zimbabwe, Lesotho, Mozambic, Swaziland; popor nomad, boșimanii (< neerlandezul bosjesman = "oamenii tufișurilor") sînt considerați cei mai vechi locuitori ai Africii australe (≈ 20.000 i.C.); azi trăiesc în deșertul Kalahari; 70% din cuvinte încep printr-un clic (ingresiv cînd aerul pătrunde în gură și egresiv cînd iese din gură
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
94, 138, 139, 179, 225, 259, 260, 261, 274, 277, 279, 281, 283, 284, 290, 312, 313, proto-fino-ugrică 176 finlandeză (suomi) 87, 93, 98, 178, 179, 180, 260, 261, 274, 279, 295, 323, 326, 332, 334, 344, 345 flamanda v. neerlandeza flexiune 53, 55, 58, 63, 68, 89, 90, 141, 178, 299, ~ analitică 102, ~ cazuala 68, 165, 271, ~ indo-europeană 139, ~ internă 68, 77, 168, ~ mixtă 101, ~ nominală 165, 271, ~ sintetică 102, ~ verbală 55, 68, 92, 93, 174, 210, limbi cu ~ 57
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la baza formării unei conștiințe naționale și a unei formațiuni statale moderne. Aceasta înseamnă că nu există întotdeauna criterii stricte pentru a delimita o limbă istorică de alta, încît nu se poate oferi o argumentație lingvistică suficientă în delimitarea limbii neerlandeze de dialectele vecine din Germania, care sînt atribuite limbii germane, deși aceste dialecte sînt mai apropiate de neerlandeză decît de dialectele germane de sud. Pe de altă parte, dialectele franco-provensale din centrul Franței sînt considerate numai variante locale, iar nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de plural loro, ca pronume de politețe, fenomen favorizat și de posibilitatea întrebuințării acestor forme la nominativ (cu funcție de subiect). Modelul romanic în atribuirea valorii reverențiale unor pronume personale a fost preluat și de majoritatea limbilor germanice. Limbile engleză și neerlandeză se folosesc cu această valoare formele pronumelui personal de persoana a doua, care sînt aceleași la singular și la plural, modelul limbii franceze fiind evident în acest caz. Germana dă o astfel de întrebuințare formei de persoana a treia feminin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
caracterizează printr-o mare fărîmițare dialectală, frizona a avut o formă literară standard în secolele XI-XV, care a fost folosită și ca limbă de cancelarie, iar multe dintre elementele ei lexicale au fost preluate de varianta olandeză a limbii literare neerlandeze. Limba norvegiană este limbă oficială în Norvegia, dar este vorbită și în alte zone, și are în jur de 4.300.000 de vorbitori. Ea este în bună parte reciproc inteligibilă cu suedeza și daneza. În structura gramaticală se remarcă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a păstrat însă în germană). Scrierea, care are elemente comune cu cea norvegiană și cu cea suedeză, este pronunțat etimologizantă, încît de multe ori există diferențe mari între grafie și pronunție sau există mai multe pronunții ale aceleiași grafii. Limba neerlandeză are aproximativ 20.000.000 de vorbitori, însă unitatea ei este controversată, deoarece cele două grupuri mari de dialecte, olandeze în nord-vest și flamande în sud, au tins să-și creeze fiecare un aspect literar, deși trecerea de la un dialect
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
zwei [tsvai] germ. jos twee, neer. twee [twe:]; germ. sus essen germ. jos eten, neer. eten; germ. sus Buch [bux] germ. jos Book [bu:k], neer. boek [bu:k], germ. sus Tag germ. jos Dag, neer. dag. Ca atare, limba neerlandeză (dialectele olandeze și flamande) se caracterizează printr-un sistem fonetic ce cuprin-de numeroși diftongi și triftongi caracteristici, consoanele finale sînt surde, iar vocalele din silabele finale se velarizează, ca în germană. În Evul Mediu, a suferit schimbări importante în structura
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și prin desinențe, care însă sînt reduse la trei. Diateza pasivă se formează numai analitic, uzînd de auxiliarul worden [΄wordə] "a deveni", iar viitorul se formează tot analitic, de obicei cu auxiliarul zullen [΄zülə] "a vrea; a trebui". Limba literară neerlandeză s-a bazat la început pe dialectele flamande (care au creat o variantă literară, atestată încă din secolul al XII-lea), dar, în cursul secolului al XV-lea, s-a întărit poziția celor olandeze, al căror rol crește mereu. Ca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la început pe dialectele flamande (care au creat o variantă literară, atestată încă din secolul al XII-lea), dar, în cursul secolului al XV-lea, s-a întărit poziția celor olandeze, al căror rol crește mereu. Ca atare, limba literară neerlandeză (sau olandeză) modernă, realizată în a doua jumătatea secolului al XVII-lea, are la bază dialectele din nord, fiind însă impregnată și de elemente luate din limba frizonă. Textul Bibliei a fost tradus în 1635 și reflectă limba burgheziei cultivate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a format limba germană literară, și germana de jos, aflată în zona nordică. Între dialecte și, mai ales, între grupurile de dialecte, există deosebiri foarte mari, însă dialectele învecinate sînt reciproc inteligibile. Germana de jos are mari afinități cu limba neerlandeză, între vorbitorii dialectelor germane și ai celor olandeze vecine existînd posibilitatea înțelegerii. Din punct de vedere fonetic se remarcă faptul că accentul este de obicei fix, pe prima silabă a cuvintelor. Sistemul fonetic german este bogat, dar este structurat simetric
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
încît există două posibilități de marcare a valorilor acestui caz, precum ideea de posesiune, de exemplu, în engleză: the friend's bicycle / the bicycle of the friend "bicicleta prietenului". Acest paralelism este pe punctul de a fi eliminat în limba neerlandeză, redarea prepozițională fiind preferată: de schilder van deze schilde-rijen "pictorul acestor tablouri". Pronumele, în special cel personal, are o situație specială din punctul de vedere al declinării, deoarece prezintă în toate limbile aspecte conservatoare. De aceea, chiar engleza are, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de genul neutru toate substantivele realizate cu ajutorul sufixelor diminutivale -chen [xən] și -lein [lain], indiferent de genul substantivului inițial: das Mütterlein "mămică", das Tischlein [das ΄ti∫lain] "măsuță" (< der Tisch), das Hündchen [das ΄xündxən] "cățeluș" (< der Hund). Și în limba neerlandeză derivatele cu sufixul diminutival -je [üe] sînt toate de genul neutru: het straatje [ət ΄stra:tüe] "străduța" de straat, het vrouwje [ət vrauüe] "femeiușca" de vrouw. De gen neutru sînt, în limba germană, și substantivele colective, îndeosebi dacă sînt forma
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
br(ðər] "frate", cu pluralul obișnuit brothers, atunci cînd se referă la fiii acelorași părinți. Articolul hotărît prezintă situații diversificate în limbile germanice, din mai multe puncte de vedere. Mai întîi, se constată faptul că în vreme ce în grupul vestic (germană, neerlandeză, engleză) articolul hotărît este antepus, în grupul nordic (daneză, suedeză, norvegiană) el este postpus (enclitic). Pe de altă parte, engleza are o singură formă a articolului pentru toate genurile (the [ðə]), germana are trei forme, cîte una pentru fiecare gen
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu substantivul determinat, 2) a funcției de atribut sau de nume predicativ și 3) a realizării gradelor de comparație. Din punctul de vedere al acordului cu substantivul, se pot distinge trei categorii: a) limba engleză cu adjectivul invariabil, b) limba neerlandeză și limbile nordice, care cunosc o declinare tare și una slabă și c) limba germană, cu trei declinări, tare, slabă și mixtă. Ca atare, în cazul englezei, adjectivul nu este supus acordului: a good man, a good woman, a good
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceeași pentru toate genurile, la singular și la plural: dan. den store dreng "băiatul mare", det store hus "casa mare", de store drenge (huse) "băieții (casele) mari"; norv. den snille gutten "băiatul drăguț", sued. det nya huset "casa mare". Limba neerlandeză prezintă o situație mult simplificată și, prin aceasta, apropiată de engleză, fiindcă uzează de desinența -e în toate cazurile, cu excepția neutrului singular precedat de articolul nehotărît sau de un adjectiv negativ: de (een) niewe fiets [də (e:n) ni:wə
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
söker, du söker etc. În limba engleză, numai persoana a treia singular are marcă desinențială, -(e)s, încît de la to go "a merge", la această persoană este forma he (she, it) goes, dar you go, we go etc., în vreme ce limba neerlandeză are trei forme la indicativ prezent: cu desinența Ø la persoana întîi singular, desinența -t, la persoanele a doua singular și plural și a treia singular, desinența -en, la persoanele întîi și a treia plural. Astfel, verbul werken " a lucra
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
impersonale, modale și unele intranzitive, iar sein "a fi" pentru a conjuga verbele intranzitive care exprimă o mișcare sau o direcție ori o trecere de la o stare la alta. Un regim similar au verbele hebben și zijn [zein] din limba neerlandeză, precum și have și v(re din daneză. Situația urmează același model în cazul limbilor franceză și italiană din familia romanică, care uzează de aceleași auxiliare și la aceleași timpuri, acestea fiind și limbile neolatine ce atestă la nivelul lexicului o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dar, de multe ori, plasarea acțiunii în viitor se realizează printr-un adverb de posterioritate: I morgan har jag mera fritid. "Mîine am (voi avea) mai mult timp liber". O extinsă utilizare pentru realizarea viitorului au adverbele și în limba neerlandeză: Morgen zijen we in Amsterdam. "Mîine sîntem (vom fi) la Amsterdam". În această limbă se folosește uneori pentru viitor verbul gaan [xa:n] (ging, gegaan) "a merge": Ik gaan een fiets huren. Voi închiria o bicicletă" (literal: "Merg să închiriez
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
între pronumele personal și cel reflexiv (de exemplu, în suedeză, formele sînt la singular, mig, la persoana întîi, dig, la a doua, iar, la plural, oss, la persoana întîi, și er, la a doua, pentru ambele pronume). Limbile daneză și neerlandeză prezintă atît situații similare, cît și diferențiate, fiindcă pronumele reflexive pot realiza și compuse cu -selv, respectiv -zelf și, ca atare, în daneză se întîlnește mig(selv) "eu însumi" și sig(selv) "el însuși", iar, în neerlandeză, me(zelf)/mij
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adverbul construit cu -weise să circule, eventual cu o semnificație parțial deosebită, și o formă adverbială fără acest sufix, deci, omonimă cu adjectivul: natürlicherweise "în mod firesc" / natürlich "fireș-te, desigur", normalerweise "în mod normal" / normal "nor-mal, obișnuit; regulat". În limba neerlandeză, orice adjectiv calificativ poate fi folosit ca adverb, fără nici o schimbare a formei, dar trebuie să urmeze după un verb, pentru care este determinant. Aceasta face posibil ca semnificația adjectivală "bun" și semnificația adverbială "bine" să fie reunite sub aceeași
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
americană, despre portugheza braziliană etc. De altfel, printr-o evoluție independentă, pe teritoriul Africii de Sud, s-a creat, pornind de la neerlandeză (varianta olandeză) o limbă aparte, denumită afrikaans. Această limbă a dezvoltat în mod deosebit tendințele de tip izolant ale limbii neerlandeze, printr-o reducere considerabilă a flexiunii, care a însemnat și reducerea la o singură formă a articolului hotărît și a articolului nehotărît (ca în engleză), precum și regularizarea verbelor tari (care astfel nu mai marchează prin ablaut preteritul și participiul perfect
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu au pătruns în vocabularul limbilor romanice cuvintele latinești ca atare, cu forma lor, semnificațiile redate prin aceste forme s-au transmis, realizînd ceea ce Charles Bally a numit "mentalitatea europeană". Între secolele al X-lea și al XIV-lea, limbile neerlandeză și germană (precum și alte limbi germanice) au făcut nume-roase împrumuturi din vechea franceză: germ. Brosche, neer. broche [΄br((ə] < fr. broche, germ. fein [fain], neer. fijn [fein] < v.fr. fin, germ. Fabel, neer. fabel < fr. fable, germ. Galopp, neer. galop < fr.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
le-a făcut să preia modelul limbilor romanice, îndeosebi al francezei. De aceea, în germană, în engleză, în norvegiană, în daneză și în suedeză terminația grafică este -(t)ion, însă în pronunție există particularizări de la o limbă la alta. Limba neerlandeză prezintă o situație aparte, deoarece urmează deseori, la fel ca în cazul formei scurte din română, nominativul latin, de unde rezultă natie [΄nasi:] și religie [re΄ligi:]. Tipul neerlandez de adaptare a fost preluat de limba rusă literară și apoi de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ion, însă în pronunție există particularizări de la o limbă la alta. Limba neerlandeză prezintă o situație aparte, deoarece urmează deseori, la fel ca în cazul formei scurte din română, nominativul latin, de unde rezultă natie [΄nasi:] și religie [re΄ligi:]. Tipul neerlandez de adaptare a fost preluat de limba rusă literară și apoi de toate celelalte limbi slave literare (poloneză, bulgară, cehă etc.). Și în germană există unele împrumuturi din neerlandeză cu formă scurtă: germ. Aktie < neer. actie (< lat. actio,-onis). Neerlandeza
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]