70 matches
-
Superbe", a avut 52 de morți și de răniți, iar propria navă a lui Banckert a suferit 27 de pierderi fără a-i număra pe cei răniți ușor. Către ora 13:00 după-amiază, Duquesne a intrat însă în linie și neerlandezii au întors cei dintâi spre Nord, urmați de francezi. Depărtarea dintre cele două escadre a crescut, tirul de artilerie a încetat dar s-a reluat vreme de două ceasuri. Banckert a fost ușor rănit și către ora 19:00 a
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
a reluat vreme de două ceasuri. Banckert a fost ușor rănit și către ora 19:00 a plecat spre a-și ralia restul flotei. Și francezii au făcut la fel, dar aveau să ajungă mai târziu în apele escadrelor engleze. Neerlandezii și-au concentrat atacul asupra celor două escadre englezești. În Nord, unde Escadra Albastră a reușit să formeze o linie bună , lupta a început pe la orele 7:00, iar în centrul ceva mai târziu . Avangarda extremă a flotei englezești, divizia
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
a ataca mai departe, trimițând două nave mici să o ia în stăpânire. Sir John Chicheley, căpitanul lui "Royal Katherine", și o parte din echipajul ei au fost luați prizonieri, dar restul, încurajați de îndepărtarea adversarului, s-au întors împotriva neerlandezilor și au recuperat nava. Împreună cu "Henry" s-a îndreptat spre Harwich și apoi spre Sheerness. Atunci când Ducele s-a mutat pe "St Michael" a fost foarte greu pentru propriile nave dar și pentru inamic să descopere acest lucru datorită insuficienței
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
reforma și a coborât cu vântul spre Sud, în timp ce Banckert s-a întors cu vântul la babord și a stat la capă pentru a-l aștepta, francezii urmându-i exemplul ceva mai sub vânt. Până seara atât englezii cât și neerlandezii erau mai mult sau mai puțin reuniți și ambii virau spre Sud-Est, cu neerlandezii înainte sub vânt; francezii erau încă ceva mai în spate și nu li s-au alăturat englezilor decât a doua zi de dimineață. La ivirea zorilor
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
vântul la babord și a stat la capă pentru a-l aștepta, francezii urmându-i exemplul ceva mai sub vânt. Până seara atât englezii cât și neerlandezii erau mai mult sau mai puțin reuniți și ambii virau spre Sud-Est, cu neerlandezii înainte sub vânt; francezii erau încă ceva mai în spate și nu li s-au alăturat englezilor decât a doua zi de dimineață. La ivirea zorilor pe 8 iunie vântul sufla dinspre Nord-Est. Pentru moment neerlandezii nu se vedeau, dar
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
virau spre Sud-Est, cu neerlandezii înainte sub vânt; francezii erau încă ceva mai în spate și nu li s-au alăturat englezilor decât a doua zi de dimineață. La ivirea zorilor pe 8 iunie vântul sufla dinspre Nord-Est. Pentru moment neerlandezii nu se vedeau, dar după aproximativ o oră pe un curs Nord-Nord-Vest englezii i-au găsit direct spre pupa. Ducele s-a întors pe "Prince" și a virat spre Est-Nord-Est; apoi, când francezii s-au apropiat în sfârșit, s-a
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
din nou în raza vizuală undeva sub vânt și virând spre Nord-Nord-Vest. Aliații au luat același curs și au virat din nou rămânând în vânt. La amiază treceau chiar pe lângă bancul Galloper și virau spre Sud-Est, depășindu-i treptat pe neerlandezi în vânt. Pe la orele 16:00 aliații se aflau înt-o poziție de a porni atacul, dar chiar atunci când s-a dat semnalul de atac a fost făcut s-a lăsat o ceață groasă, care a durat 2 ore. Când ceața
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
fie abandonată. Aliații au ținut un curs spre Est până la lăsarea întunericului și apoi au virat spre Nord-Vest la vreo 20 mile Vest-Nord-Vest de Insula Wacheren aproape de bancurile de nisip și au ancorat la 9 iunie în fața acestor bancuri în timp ce neerlandezii au continuat spre propria coastă. Aliații au ancorat lângă Galloper în seara următoare, apoi au ajuns la Nore pentru reechipare la 16 iunie. a fost indecisă, dar neerlandezii aveau mai multe motive decât aliații să fie mulțumiți de rezultate. Într-
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
de nisip și au ancorat la 9 iunie în fața acestor bancuri în timp ce neerlandezii au continuat spre propria coastă. Aliații au ancorat lângă Galloper în seara următoare, apoi au ajuns la Nore pentru reechipare la 16 iunie. a fost indecisă, dar neerlandezii aveau mai multe motive decât aliații să fie mulțumiți de rezultate. Într-adevăr, au pierdut navele "Stavoreen" (48 tunuri) și "Jozua" (54) în bătălie, iar aliații au pierdut pe "Royal James" (100), în timp ce "Westergo" (56) a fost arsă accidental în
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
motive decât aliații să fie mulțumiți de rezultate. Într-adevăr, au pierdut navele "Stavoreen" (48 tunuri) și "Jozua" (54) în bătălie, iar aliații au pierdut pe "Royal James" (100), în timp ce "Westergo" (56) a fost arsă accidental în noaptea următoare, dar neerlandezii au reușit cu o forță inferioară să provoace destule stricăciuni pentru a-i împiedica pe aliați să mai încerce vreo operațiune pe coasta neerlandeză pentru o vreme. Neerlandezii au pierdut cel puțin 600 de morți și aproape de două ori mai
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
100), în timp ce "Westergo" (56) a fost arsă accidental în noaptea următoare, dar neerlandezii au reușit cu o forță inferioară să provoace destule stricăciuni pentru a-i împiedica pe aliați să mai încerce vreo operațiune pe coasta neerlandeză pentru o vreme. Neerlandezii au pierdut cel puțin 600 de morți și aproape de două ori mai mulți răniți. Au pierdut un amiral, pe Van Ghent, iar doi căpitani au fost capturați, în timp ce alți câțiva ofițeri superiori, printre care Bankert și Brakel, au fost răniți
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
misiune, și deși a fost lăsat la vatră în 1673, s-a văzut mai târziu că nu a fost singurul ofițer-amiral francez care nu a fost de acord cu D’Estrées și că nu subordonatul era neapărat vinovat. De partea neerlandezilor au existat plângeri împotriva lui Volckhard Schram și a lui David Vlugh, cei doi ofițeri-amirali de la Amiralitatea din Noorderkwartier, și împotriva a trei căpitani, doi dintre ei fiind din escadra lui Banckert. Cu toții au fost achitați iar Jan de Haen
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
Escadra Albastră în cea Roșie. În escadra franceză postul de șef-de-escadră a celei de-a treia divizii și funcția de căpitan a lui "Superbe", vacante la moartea lui Des Rabesnières, au fost date temporar lui De Verdille de pe "Invincible". La neerlandezi Sweers și De Haen au fost făcuți temporar locotenent-amiral și, respectiv, vice-amiral de Amsterdam, iar Van Meeuwen de pe "Reigersbergen" a devenit temporar contra-amiral. Sweers a preluat comanda celei de-a treia escadre în locul lui Van Ghent. Nici o parte adversă nu
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
de Amsterdam, iar Van Meeuwen de pe "Reigersbergen" a devenit temporar contra-amiral. Sweers a preluat comanda celei de-a treia escadre în locul lui Van Ghent. Nici o parte adversă nu a realizat prea multe în restul operațiunilor din acel an. De fapt neerlandezii nu au încercat nimic mai mult decât o defensivă aproape complet pasivă, deoarece înfrângerile lor pe uscat, urmate de revoluția care a culminat cu moartea fraților De Witt, au cauzat o mare redirecționare a oamenilor și a proviziilor de la flotă
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
anglo-francezi să lupte în linie de bătaie, conform intențiilor Ducelui de York, să-și exploateze superioritatea numerică, de foc și de calibru; din contră, aliații au fost nevoiți să lupte de la mică distanță împotriva unor grupuri de nave pe care neerlandezii au reușit să le concentreze temporar asupra navelor mai puternice, izolându-le de restul liniei și scoțându-le din luptă. În prima parte a bătăliei, această tactică a dat roade spectaculoase: cele mai mari vase din flota aliată fuseseră învinse
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
din urmă luate înapoi de englezi. Din nou neerlandeziilor le-a fost refuzată victoria decisivă de către imensa trăinicie și putere de foc ale navelor amiral englezești cu trei punți de tunuri, adevărate fortărețe plutitoare. Acestea au rezistat atacurilor concentrate ale neerlandezilor și au reprezentat coloana vertebrală a flotei aliate sub care celelalte nave să se regrupeze. Din perspectiva materială, pierderea navei "Royal James" valora mai mult decât cele două nave ușoare pierdute de neerlandezi (și o a treia care a luat
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
plutitoare. Acestea au rezistat atacurilor concentrate ale neerlandezilor și au reprezentat coloana vertebrală a flotei aliate sub care celelalte nave să se regrupeze. Din perspectiva materială, pierderea navei "Royal James" valora mai mult decât cele două nave ușoare pierdute de neerlandezi (și o a treia care a luat foc accidental a doua zi după bătălie, "Westergo" 56); iar dacă neerlandezii ar fi reușit să ducă în patrie cele două capturi cu 82 de tunuri și alte mari nave englezești foarte avariate
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
nave să se regrupeze. Din perspectiva materială, pierderea navei "Royal James" valora mai mult decât cele două nave ușoare pierdute de neerlandezi (și o a treia care a luat foc accidental a doua zi după bătălie, "Westergo" 56); iar dacă neerlandezii ar fi reușit să ducă în patrie cele două capturi cu 82 de tunuri și alte mari nave englezești foarte avariate, avantajul ar fi fost și mai mare. Mai important este rezultatul strategic. Englezii au susținut că i-au gonit
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
fi reușit să ducă în patrie cele două capturi cu 82 de tunuri și alte mari nave englezești foarte avariate, avantajul ar fi fost și mai mare. Mai important este rezultatul strategic. Englezii au susținut că i-au gonit pe neerlandezi spre propria coastă, însă flota aliată nu era în stare să îi blocheze acolo. De Ruyter a provocat atât de multe pierderi încât principalele nave englezești au fost nevoite să se întoarcă în porturi pentru recondiționare. Acesta a fost deznodământul
Bătălia de la Solebay () [Corola-website/Science/336995_a_338324]
-
în evidență existența lor. "Norul lui Hills" poartă numele lui Jack G. Hills care, primul, a emis ipoteza că era vorba de un organ independent de norul principal. În mod alternativ, este denumit "Norul lui Oort intern", de la numele astronomului neerlandez Jan Oort (pronunțat în neerlandeză), și "Norul intern al lui Öpik-Oort", de la numele astronomului estonian Ernst Öpik ( în estonă). Cometele din Norul lui Oort sunt în mod constant perturbate de mediul lor înconjurător. O parte neneglijabilă părăsește Sistemul Solar sau
Norul lui Hills () [Corola-website/Science/337250_a_338579]