95 matches
-
încă 5 t/ha a dus la o scădere a masei plantelor de năut de la 19,7g/pl. la 19,6 g/pl.. Cu o greutate de 19,4 g/pl., năutul fertilizat cu 20 t/ha a depășit martorul nefertilizat cu 6,2 g/pl, năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd cu 5,3 g/pl, iar năutul fertilizat cu 10 t/ha gunoi de grajd cu 4,0 g/pl.. Toate variantele fertilizate cu peste 10
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu 5,3 g/pl, iar năutul fertilizat cu 10 t/ha gunoi de grajd cu 4,0 g/pl.. Toate variantele fertilizate cu peste 10 t/ha gunoi de grajd au obținut plante cu greutate semnificativă pozitiv față de năutul nefertilizat cu excepția variantei unde s-au aplicat doar 5t/ha gunoi de grajd la care greutatea plantei de 15,2 g a prezentat diferențe semnificative pozitiv față de martor(tabelul 62). MMB (masa a 1000 de boabe) a crescut în cazul fertilizării
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
5 g când dozele de îngrășământ organic au fost de 5 t/ha și 30 t/ha. Se poate spune că năutul fertilizat cu gunoi de grajd a produs o creștere a MMB cu 7% până la 13 % comparativ cu martorul nefertilizat la care aceasta a fost de 178 (tabelul 63).Producția de sămânță raportată la unitatea de suprafață a fost cu peste 44 % mai mare în cazul aplicării îngrășămintelor organice. Mărirea dozei de gunoi de grajd de la 20 t/ha la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu 7% mai mult decât a năutului fertilizat cu 10 t/ha dar cu 5% mai mică decât a năutului fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd. Conținutul boabelor în ulei (%) a fost cuprins între 6,0% la varianta nefertilizată și 4,8% la varianta fertilizată cu 30 t/ha gunoi de grajd. Se observă că procentul boabelor în ulei scade odată cu creșterea dozei de gunoi de grajd de la 0 la 30 t/ha. Diferențe foarte semnificative negativ față de martor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
respectiv 23,8% pentru ca cele de 15 t/ha gunoi de grajd să favorizeze obținerea de boabe cu 24,3% proteină brută (tabelul 66). Producția de proteină raportată la unitatea de suprafață a fost de 400 kg/ha la năutul nefertilizat, pentru ca în urma aplicării gunoiului de grajd să crească până la 765,5 kg/ha. Dozele de 5 t/ha și 10 t/ha au dus la obținerea unui spor privind cantitatea de proteină de 183 kg/ha respectiv 250 kg/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
67). V.2.3.INFLUENȚA INTERACȚIUNII TIP DE îNGRĂȘĂMÂNT X DOZĂ DE îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE A BOABELOR DE NĂUT Talia plantelor a fost cuprinsă între 36,0 cm (martor nefertilizat) și 59,0 cm (25 t/ha gunoi de grajd ovine). Rezultate bune, cu o talie a plantelor de peste 58,0 cm le-a obținut plantele fertilizate cu gunoi de grajd de bovine în doze de 20 t/ha, 25
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Dozele de 30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 30 t/ha gunoi de grajd de ovine au favorizat obținerea unui număr de 4,8 ramificații principale/pl., cu 2,1 buc./ pl. mai multe decât la martorul nefertilizat și cu 0,1 buc./ pl. mai puține decât la năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd fie de bovine fie de ovine. Aplicarea în doză de 15 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost mai
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
grajd un număr semnificativ și distinct semnificativ pozitiv față de martor (tabelul 69). Fructificarea plantelor la năut a fost influențată pozitiv la aplicarea dozelor de îngrășământ organic, numărul fructelor la o plantă fiind cu peste 22% mai mare decât la martorul nefertilizat. Doza de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost cea mai valoroasă pentru că a dus la apariția unui număr de 37 păstăi/pl., cu 1 mai mult decât variantele fertilizate cu 20-30 t/ha gunoi de grajd
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (tabelul 70). Numărul de semințe la o plantă de năut nefertilizată a fost de 23 buc./ pl. pentru ca în urma fertilizării să ajungă la maximum 38 buc./pl. când doza de îngrășământ organic a fost de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cu un număr de 37 boabe/pl. doza
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha îngrășământ organic a dus la obținerea unor sporuri de 56% în cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine respectiv 68 % în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine comparativ cu martorul nefertilizat la care masa semințelor a fost de 4,1 g/pl (tabelul 73). Producția de biomasă respectiv masa plantelor a crescut de la 12% până la 52 % în cazul aplicării îngrășămintelor organice comparativ cu martorul. Cel mai valoros îngrășământ organic s-a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pl. au obținut plantele de năut fertilizate cu 15 t/ha gunoi de grajd de ovine (19,3 g/pl.) și năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine (19,2 g/pl.) care au depășit martorul nefertilizat cu 46% respectiv 45%. Dozele de 5 t/ha gunoi de grajd au dus la creșterea masei plantei de năut cu 1,6 g/pl. când îngrășământul a fost de bovine și cu 2,4 g/pl. când acesta a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
5 t/ha gunoi de grajd au dus la creșterea masei plantei de năut cu 1,6 g/pl. când îngrășământul a fost de bovine și cu 2,4 g/pl. când acesta a fost de ovine comparativ cu năutul nefertilizat (tabelul 74). MMB (masa a 1000 de boabe) s-a încadrat între 178 g (martor nefertilizat) și 209 g (30 t/ha gunoi de grajd de ovine). în cazul aplicării gunoiului de grajd 103 de bovine, MMB nu a fost
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
6 g/pl. când îngrășământul a fost de bovine și cu 2,4 g/pl. când acesta a fost de ovine comparativ cu năutul nefertilizat (tabelul 74). MMB (masa a 1000 de boabe) s-a încadrat între 178 g (martor nefertilizat) și 209 g (30 t/ha gunoi de grajd de ovine). în cazul aplicării gunoiului de grajd 103 de bovine, MMB nu a fost influențată aproape deloc de mărimea dozei, valorile oscilând între 192 g (25 t/ha ) și 197
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
MMB de 208 g, iar a unei doze de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a favorizat obținerea unor boabe cu MMB de 187 g (tabelul 75). Producția de semințe a crescut foarte semnificativ pozitiv comparativ cu martorul nefertilizat la toate variantele fertilizate cu gunoi de grajd indiferent de tipul acestuia și de doza aplicată. Dozele de 20 t/ha și 25 t/ha gunoi de grajd de ovine sunt cele mai bune, producția fiind de 2997 kg/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
astfel dozele de 15-30 t/ha gunoi de grajd de ovine și 20-30 t/ha gunoi de grajd de bovine au dus la producții de peste 700 kg/ha proteină, cu 300 kg/ha proteină mai multă decât a obținut martorul nefertilizat. Aplicat în doze de 5-10 t/ha gunoi de grajd, îngrășământul a reușit să determine obținerea unei cantități de proteină la năut cuprinsă între 565 kg/ha și 679 kg/ha (tabelul 79). Diferențe distinct semnificative față de martor (3,68
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a cerscut dar nu semnificativ față de martor. Procentul de fosfor și potasiu în boabele de năut a crescut odată cu mărirea dozei de gunoi de grajd de la 5 t/ha la 30 t/ha. Fosforul a ajuns de la 0,416 % (martor nefertilizat) la 0,447 % (30 t/ha gunoi de grajd de ovine). iar potasiul a crescut de la 1,07 % (martor nefertilizat) la 1,19 % (30 t/ha gunoi de grajd de ovine) (tabelul 80). Consultând literatura de specialitate din țara noastră
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
dozei de gunoi de grajd de la 5 t/ha la 30 t/ha. Fosforul a ajuns de la 0,416 % (martor nefertilizat) la 0,447 % (30 t/ha gunoi de grajd de ovine). iar potasiul a crescut de la 1,07 % (martor nefertilizat) la 1,19 % (30 t/ha gunoi de grajd de ovine) (tabelul 80). Consultând literatura de specialitate din țara noastră am costatat că nu s-au mai efectuat experiențe de acest tip cu privire la fertilizarea organică a năutului. Din cercetările efectuate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
decât la varianta martor. Când s-a folosit îngrășământul foliar Folifag rezultate mai bune s-au obținut la o concentrație de 2%, greutatea plantelor ajungând la 17,5 g/pl deci cu 5,3 g/pl. mai mult decât martorul nefertilizat (tabelul 81). Talia plantei a avut valori cuprinse între 33,2 cm (V1, în anul 2000) și 52,2 cm (V10, în anul 1998). Așa cum era de așteptat, talia plantelor a crescut mult la aplicarea acestor produse fertilizante. Cu excepția variantei
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în anul 1998). Așa cum era de așteptat, talia plantelor a crescut mult la aplicarea acestor produse fertilizante. Cu excepția variantei la care s-a adminstrat îngrășământul Nutrileaf (0,5%) la toate celelalte produse s-au obținut diferențe foarte semnificative față de martorul nefertilizat. Trebuie remarcat rolul deosebit pe care la avut bacterizarea cu 4 fl/ha Nitragin în creșterea plantelor, rezultatele obținute (48 cm) depășind toate variantele experimentate. Rezultate remarcabile s-au obținut și în cazul fertilizării cu Stimucrop 10 10 10 (1
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Numărul de ramificații principale întâlnite la o plantă de năut a avut un maxim (4,9 ram./pl) în anul 1988 la V10 bacterizat cu 4 fl/ha Nitragin și un minim (2,7 ram./pl) în anul 2000 martorul nefertilizat. Ca și la talia plantelor, numărul de ramuri a fost cel mai mare la variantele bacterizate (V9 și V10) acestea depășind cu 39% respectiv cu 42% martorul nefertilizat, care a avut un număr de 3,1 ramuri principale la o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Nitragin și un minim (2,7 ram./pl) în anul 2000 martorul nefertilizat. Ca și la talia plantelor, numărul de ramuri a fost cel mai mare la variantele bacterizate (V9 și V10) acestea depășind cu 39% respectiv cu 42% martorul nefertilizat, care a avut un număr de 3,1 ramuri principale la o plantă. în cazul îngrășămintelor foliare s-au evidențiat variantele fertilizate cu Nutrivit (5%), Stimucrop 10-10-10 (1%) și Stimucrop 53-3 (1%) cu rezultate ce au depășit martorul cu peste
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantă care au prezentat diferențe distinct semnificativă la toate variantele fertilizate. Rezultatele cele mai valoroase s-au întâlnit acolo unde s-a aplicat Folifag 2%, când numărul de păstăi a fost în medie de 41,2 buc/pl., depășind varianta nefertilizată cu 45%. Rezultate valoroase cu privire la fructificare s-au întâlnit și în cazul năutului fertilizat cu Folifag 1% (39,6 buc/pl) și Stimucrop 5-3-3 1% (38,7 buc/pl.). Cele mai scăzute valori, cu excepția martorului, s-au obținut când s-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pe o plantă s-a modificat vizibil la aplicarea fertilizanților, amplitudinea fiind de 16,7 semințe/plantă. Numărul maxim de semințe pe plantă a corespuns fertilizării cu Stimucrop 5-3-3 (1%) cu 59 % boabe, în medie, mai mult decât la varianta nefertilizată. Tot la plusuri se pot cataloga și tratamentele cu îngrășămintele foliare Nutrileaf 0,5% și P.P.C.F. 2-31 0,5% cu un număr de semințe pe plantă de 43,1 respectiv 41 bucăți. îngrășămintele pe bază de Folifag au realizat cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
30% (V2) respectiv 41% (V3) mai multe boabe decât martorul (V1), iar bacterizarea cu Nitragin a scos în evidență varianta V10(4 flacoane/ha) cu 40,5 boabe, în medie, pe plantă deci cu 43 % mai multe semințe decât martorul nefertilizat (tabelul 86). Masa de semințe a fost cuprinsă între 5,6 g/pl în anul 2000 la varianta nefertilizată și 12,2 g/pl. în anul 1998 la varianta fertilizată cu Stimucrop 5-3-3 (1%). în medie pe cei trei ani
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
varianta V10(4 flacoane/ha) cu 40,5 boabe, în medie, pe plantă deci cu 43 % mai multe semințe decât martorul nefertilizat (tabelul 86). Masa de semințe a fost cuprinsă între 5,6 g/pl în anul 2000 la varianta nefertilizată și 12,2 g/pl. în anul 1998 la varianta fertilizată cu Stimucrop 5-3-3 (1%). în medie pe cei trei ani în cazul bacterizării cu Nitragin 4 flacoane/ha cât și a fertilizării cu Stimucrop 5-3-3 (1%) rezultatele depășesc martorul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]