72 matches
-
mai hrăneai iluziile și tot nu aveam curajul să-ți spun adevărul. Doar o discuție începe: Ați fost informat din timp... sau Nu se explică tot ce vedem alte modificări se impun, și simțurile năvălesc amarnic odată cu îmbrățișările jinduite dar neformulate. Astfel ajungi la forma care transformă un univers palpabil, valabil numai pentru cei ce trăiesc în alt anturaj mai înalt, mai indiferent față de ceilalți până rămâi cu sentimentul tanatic mai apropiat conceptului de stare identificat cu pierderea sublimității și îmi
Sf?r?ire by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83730_a_85055]
-
lăsa impregnat de substanța vie a unui asemenea loc, așază receptarea undeva pe traseul care leagă superficialitatea juvenilă de o prematură oboseală interioară. Prin reacția vizibilă în fața provocării spațiului s-a răspuns, implicit, unei întrebări prezente mereu în preajma simpozioanelor, chiar dacă neformulată decis: cum reacționează artistul care iese din atelier și, în ultimă instanță, din spațiul său securizat? Dacă în simpozioanele obișnuite răspunsul este mai greu de formulat din pricina participării restrînse și a criteriilor de selecție de multe ori rigide, în cazul
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
cînd, în literatură, țăranii erau puțin altfel decît cei din Sînzieni, satul lui natal. Și nici unul dintre copiii eroilor literari, chiar meritoriu fiind, nu pierduse vreun examen de admitere, pentru că venise unul cu poruncă de la raion. Dar astea erau gînduri neformulate, de existența cărora adolescentul Mihai Vlădeanu nu era conștient și cu atît mai periculoase, căci ele, gîndurile, se cuibăriseră în subconștient și săpau... Iar în timpul ăsta, elevul, aflat la ora opțiunilor, a ales: Fizica Atomică. Nu pentru că suna frumos, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
trebuie să dea seamă în rîndurile scrise. "De ce?" e întrebarea pe care nici măcar nu îndrăznește să și-o formuleze în gînd. Literatura e o chestie de vocație, e o chemare în accepțiunea dată termenului de religie. A răspunde la întrebarea neformulată ar echivala cu o minciună de conveniență. Că literatura duce sufletul pe culmi nebănuite sau stîrnește indignarea, ține de comunicarea între "cantitatea de adevăr" din pagina scrisă și calitatea cititorului. Lui Mihai încă îi mai este vie întîmplarea din vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
1. Altminteri nu am putea înțelege de ce tema platoniciană a asemănării omului cu divinitatea (syngeneia și homoiosis) este una peratologică, deși cuvântul peras nu apare niciodată în acest context. Ambele teme sânt teme ale "încercării limitei", ale lui peratos peira (neformulate însă nicăieri ca atare), dintre care prima pune în joc principiul static al rămânerii sub limita cunoscută, iar cealaltă un principiu dinamic și transcendent, problema lui nous ca ceea ce se află în noi de dincolo de noi (to en hemin theion
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Siguranța relativă oferită de blindat o făcea pe fetiță mai vorbăreață. Gândindu-se la duzina de întrebări pe care ar fi vrut să i le pună, Ripley se mulțumea să o asculte. Uneori, însă, Newt răspundea la câte o întrebare neformulată. ― Eram cea mai tare la acest joc. Cunosc tot labirintul. Legăna capul de păpușă privind paravanul din față. ― Labirintul? repetă Ripley, înainte de a-și aminti unde o găsise pe fetiță. Adică sistemul de aerisire? ― Aha, și nu numai conductele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
șase. Am Întîlnire cu domnul Tashiro și sper că știe el mai multe... Orice-ai spune, este omul cu cele mai multe legături În Întreprindere ... Tăcu. SÎnt sigur că a Înțeles ce-am vrut să spun. Bănuiesc că a intuit intenția mea, neformulată clar În cuvinte, repetată Însă În Întrebările mele răutăcioase: de a-i compromite soțul și fratele - unul dispărut și celălalt mort. Nici măcar nu pot să nu recunosc că așa și era. Convingerea mea că și-a dat seama de ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
este, cum s-ar spune, "în interesul serviciului". Iar serviciul său, instituția în care credea mai mult decît în venirea zilei următoare, avea între regulile sale simple dar de neclintit și pe aceea a neîncrederii în nimeni. Era un principiu neformulat dar prezent în tot și în toate. Omul pe care îl admira cel mai mult și pe care îl văzuse cel mai puțin de cînd lucra acolo, Mihai Mihail, de fapt o singură dată, cînd fusese definitivat în postul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai folositor decît ghemul pe care acum trebuie să Începi să-l depeni...) Operă a unui artist anxios, revoltat Împotriva ordinei clasice (cum ni-l arată pe Dedal și statuile umblătoare atribuite de legendă tot lui), labirintul colcăie de Întrebări neformulate. Iată un alt chip al sfinxului. Ochii săi hipnotici sticlesc dilatați În coridoarele tenebroase, Însemnate cu emblema echivocă a securii duble. Din punctul de vedere al lui Tezeu, labirintul nu este Însă decît o construcție anarhică, o eroare a clarității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
număr de monoliți de piatră mă înconjurau. — Arată ca niște broaște, m-am gândit. Broaște de piatră uriașe. îEul-eu a gândit asta, nu eul-Grimus. Eul-Grimus își cruța puterile ca să poată lupta cu mine pentru Trandafir.) — Este Grimus? Gândul acesta nerostit, neformulat în cuvinte, mi-a răsărit brusc în minte. A fost urmat de o a doua formă de gând, mai profundă, mai înțeleaptă. — Da... nu... ah, înțeleg. Aveam sentimentul că eram dezbrăcat până la piele. Mintea îmi fusese scanată. — Unde sunteți? am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
albă”. Întrebarea e: ajunge bărbatul să prețuiască ceea ce merită cu adevărat prețuit? Domnul R. a încercat un prim mod de a „tălmăci” mărturisirea Teodorei. Dar, se pare, îl interesează mai mult dacă în vorbele ei se ascunde și un gând „neformulat”, o idee nefinalizată. Curios, dar și explicabil, el ignoră adevărul „pur și simplu”: de fapt a fost un moment sincer, spontan. Uneori cuvintele strică. Despicatul firului în patru atribuie sensuri neadevărate. P.H.L. continuă să „detalieze”, cum se zice. Profesorul R.
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dumneata, a conchis, Întorcându-se pe Îndelete spre pictor, nu te-ai schimbat prea mult. Avea un ton bizar. Faulques l-a interogat cu o privire bănuitoare, În tăcere, și l-a văzut ridicând ușor o mână, de parcă Întrebarea lui neformulată n-ar fi avut sens. Nimic deosebit. Treceam pe-aici și-am vrut să te salut, spunea gestul. Ce altceva vrei să vreau? - Nu, a continuat după o clipă. E sigur că nu te-ai schimbat aproape deloc. Părul cărunt
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aleagă din mulțimea completă a soluțiilor posibile. Dacă decidentul nostru reușește să formuleze numai primele trei soluții posibile, ignorând-o pe cea de-a patra, nu mai există principial nici o garanție că va fi aleasă soluția cea mai bună: soluția neformulată nu are principial nici o șansă să fie aleasă, deși ea are șansa de a fi cea mai bună. c) Completitudinea evaluării soluțiilor alternative. Se presupune că subiectul deține toate criteriile de evaluare, ierarhizate clar în funcție de importanța lor; că el dispune
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
perceptuală” a poziționării relative a obiectelor în funcție de două sau mai multe dimensiuni subiective. Analiza se bazează pe evaluări de similaritate sau preferințe ale respondenților, transformate în distanțe între obiecte. Criteriile care constituie baza evaluării nu sunt specificate (și pot rămâne neformulate chiar celor care fac evaluarea). În schimb, ele pot fi interpretate ca dimensiuni de grupare a obiectelor, pe baza atributelor lor obiective. Analiza de corespondență și analiza de omogenitate, care este o extindere a celei dintâi, investighează relațiile de asociere
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
perceptuală” a poziționării relative a obiectelor în funcție de două sau mai multe dimensiuni subiective. Analiza se bazează pe evaluări de similaritate sau preferințe ale respondenților, transformate în distanțe între obiecte. Criteriile care constituie baza evaluării nu sunt specificate și uneori rămân neformulate chiar celor care fac evaluarea. În schimb, ele pot fi interpretate ca dimensiuni de grupare a obiectelor, pe baza atributelor obiective ale acestora. Similaritatea. Două obiecte sunt similare dacă au măsuri apropiate pentru caracteristicile în funcție de care sunt comparate. Similaritatea obiectelor
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de circumstanță, „Gazeta nouă”, nu a reușit. Linia politică va fi cea junimistă, cu nuanțele impuse de conjuncturile politice și sociale. Dar C. avea și un program literar, într-un moment când „Convorbirile literare” își pierduseră din însemnătate și influență. Neformulat clar de la primele numere, acest program s-a cristalizat cu timpul. Spre deosebire de revista și cenaclul maiorescian, aici se urmăreau alte țeluri, imediate și propagandistice. Punctul de plecare era ideea că literatura și cultura română sunt amenințate de o „deznaționalizare”, consecință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
se spune că «nu vom găsi la Aurel Rău versuri clocotitoare de patos, cu izbucniri violente de mânie și de indignare, nici strigăte de entuziasm nestăpânite», și că aceasta ar fi caracteristic pentru poezia tânărului clujean. Iată deci continuarea ideii neformulate direct, după care personalitatea implică existența unei singure coarde lirice. De altfel, versurile din volumul lui Aurel Rău dezmint afirmația criticului. D. Micu spune că nu găsește în Mesteacănul «versuri clocotitoare de patos, cu izbucniri violente de mânie și indignare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
introduce într-o lume transcendentă, în care nu este posibilă vreo încarnare. El are drept scop să spună inefabilul, misiune pe care Maeterlinck o explicitează astfel, în Confesiune de poet (Confession de poète): "Aș vrea să studiez tot ceea ce este neformulat într-o existență, tot ceea ce nu are expresie în moarte sau în viață, tot ceea ce caută o voce într-o inimă." De aceea, pentru Mallarmé ca și pentru Maeterlinck, lectura este preferabilă spectacolului, căci reprezentația dăunează puterii imaginației care, numai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sophrosyne. Altminteri nu am putea înțelege de ce tema platoniciană a asemănării omului cu divinitatea (syngeneia și homoiosis) este una peratologică, deși cuvântul peras nu apare niciodată în acest context. Ambele teme sunt teme ale „încercării limitei“, ale lui peratos peira (neformulate însă nicăieri ca atare), dintre care prima pune în joc principiul static al rămânerii sub limita cunoscută, iar cealaltă un principiu dinamic și transcendent, problema lui nous ca ceea ce se află în noi de dincolo de noi (to en hemin theion
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a omului pornind de la caracterul divers și dinamic al necesităților, motivațiilor, experienței umane, dar și al culturilor organizaționale. După Scheim, factorul esențial care determină motivarea individului într-o organizație este contractul psihologic, care constă dintr-un set de așteptări implicite (neformulate explicit) acționând în orice moment în relația dintre manager și fiecare membru al organizației. Și organizația are o serie de așteptări implicite față de angajat. Gradul în care cele două tipuri de așteptări reciproce determină motivația individului și, prin aceasta, modul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
fi evident și comun pentru toți. Și totuși, în realitate, încercarea de a defini munca ridică numeroase probleme și dificultăți. Întrebarea „ce este munca?” este „prost formulată” (după expresia lui Karl Popper) deoarece ea se bazează pe o ipoteză tocită (neformulată explicit, dar care stă la baza raționamentului ca o premisă majoră) și anume presupoziția că s-ar putea da un singur răspuns corect pe care noi trebuie să ne dovedim capabili să-l formulăm. În realitate, conceptul de „muncă” reprezintă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cu teza esențială conform căreia, managementul resurselor umane este un demers în care experiențele acumulate și formularea de expresii teoretice se cer a fi luate doar ca un „candidat la adevăr”, ca un posibil răspuns pe lângă altele posibile (chiar încă neformulate). Nu există o singură viziune asupra „posturilor” în managementul resurselor umane. Problematica „posturilor” în managementul resurselor umane reprezintă un câmp potențial de întrebări și de răspunsuri cu statutul de „candidat la adevăr”, concepute pe baza unor viziuni diferite despre om
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]