148 matches
-
în când cât îi ținea gura: <<Te văd! Te văd!>>”. Pentru anul 1852, documentele de arhivă atestă prezența a „20 de fanaragii, care aveau în grijă 157 de lămpi”. Situația s-a menținut până în 1867, când, la inițiativa primarului Gh. Negel, în centrul Bacăului au fost instalate mai multe lămpi cu gaz (petrol lampantă - Costache Radu vorbește de „aproximativ 100” -, mahalalele fiind iluminate în continuare cu lumânări. Primele proiecte, ce au vizat introducerea curentului electric pentru iluminatul public local, datează din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Iamandi (strada Mare, nr. 10), Natan Josefsohn (strada V. Alecsandri, nr. 11), farmacia lui Marin Malhasovici (Bacău Piatra nr. 12), M. Snapic (strada Mare, nr. 105), S. Filderman (strada Canalul-Mic, nr. 2), H. Pfeferman (strada Coroiu, nr. 19) și Elena Negel (strada V. Alecsandri, nr. 1). Locuința primarului de atunci al orașului, Leon Sakellary, avea să cunoască beneficiile iluminatului electric abia în luna mai a anului următor. La acea dată (mai 1904), cei 13 abonați din rândul particularilor aveau de plătit
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trebuia să facă legătura între „Fabrica de hârtie Letea și gara Bacău, prin Șoseau Bacău-Roman, I. S. Sturdza și Bulevardul Gării, iar o altă linie, secundară, racordată la prima, să treacă pe dinaintea Bisericii Sfântul Nicolae, urmând șoseaua Bacău-Roman până la podul Negel”. Prelungite până în toamna anului 1904, discuțiile dintre primarul Leon Sakellary și Radu Porumbaru s-au împotmolit la articolul 11 din caietul de sarcini (capitolul „Exploatare”). Penalitățile financiare ridicate, impuse concesionarului pentru cazurile de circulație întreruptă, au dus în cele din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău funcționau dou) băi publice, ambele construite de comerciantul Faiviș Klein. Prima dintre ele - Baia Centrală - a fost ridicată în anul 1894, „pe locul caselor unde s-a născut marele poet V. Alecsandri”, iar cea de-a doua pe malul Negelului. Aceasta din urmă era destinată „pentru oamenii mai de jos, cu prețuri mai mici”. Odată cu apariția lor au ieșit din uz vechiul feredeu evreiesc din strada Pavel și Ana Cristea și fosta baie din strada Lecca (construită în anul 1874
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1917 - „distruse gardul și geamurile de la casa lui P. Topliceanu” din strada Bacău Ocna nr. 68; cu ocazia aceluiași raid „boambele aruncate din aeroplanele inamice” au produs pagube și la imobilul din strada Bacău-Ocna nr. 37 bis, proprietatea lui N. Negel; 12 noiembrie 1917 - o bombă a distrus casa lui Mihai Solomon Butacu din strada Vasile Alecsandri nr. 14. În intervalul 1916-1918 resursele materiale ale locuitorilor orașului au fost solicitate la maximum. „Gârboviți de corvezi și rechiziții”, băcăuanii au oferit pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mori de lângă strada Bacău-Roman, ce au aparținut lui Nicolae Meleca. Conform actului de vânzare cumpărare din 17 octombrie 1890, înregistrat la Tribunalul Bacău cu numărul 5.350, „N. Meleca vinde domnului Paul Kristen din Bacău terenul situat la gura pârâului Negel, pe malul Bistriței, cu toate imobilele de pe eltoate casele de locuință, hambarul, toate dependințele și accesoriile, morile cu șase pietrecu prețul convenit de 55.000 lei, din care acum la facerea actului am primit 25.000 lei, iar restul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
25 de fălci din țarina actuală a Bacăului, care să înceapă de la cazărmile de infanterie spre vest, până în șoseaua ce vine din comuna Călugăra Mare și se unește cu șoseaua Bacău-Ocna, astfel încât vitele să aibă loc de adăpătoare în pârâul Negel fără a atinge dreptul nimănui”. Într-o altă cerere din aprilie 1907, semnată de Gh. Hociung, unul din liderii „nemulțumiților”, se precizau următoarele: „(...) până acum un an mai aveam loc de suhat pe moșia Mărgineni, dar acum și aceasta a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
destindă și să asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri preferau să meargă în dumbrava de stejari de lăngă localitatea Luizi-Călugăra sau în „Lunca lui Rugină, cea plină de privighetori”, aflată în zona de Nord a orașului, „după Negel și brazdele grădinarilor”. Grădina Publică Timp de mai bine de o jumătate de secol - de la înființarea sa (1864) și până la inaugurarea Parcului „Bistrița” în anul 1930 (Parcul Gherăești) -, Grădina Publică a fost „Kilometrul 0” al vieții de agrement din orașul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu a convenit troicii comuniste Ana Pauker, Vasile Luca și Gheorghe Gheorghiu Dej care a trebuit să ia în mare grabă măsuri pentru alungarea regelui. La opt zile de la sosirea lui Mihai I la București, la 29 decembrie 1947, Dimitrie Negel, mareșalul Curții Regale, este chemat la telefon de către Petru Groza, care cere să fie primit în audiență în dimineața zilei următoare. El adaugă însă că, ținând seama de importanța întrevederii, ar fi bine ca și Regina-Mamă Elena să fie prezentă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
este chemat la telefon de către Petru Groza, care cere să fie primit în audiență în dimineața zilei următoare. El adaugă însă că, ținând seama de importanța întrevederii, ar fi bine ca și Regina-Mamă Elena să fie prezentă. La București, seara, Negel și cu Mircea Ioanițiu (secretarul particular al regelui) s-au dus la Savel Rădulescu, ultimul dintre sfătuitorii monarhului care nu aparținea Curții Regale, și care se mai afla în libertate. El fusese colaborator intim al lui Nicolae Titulescu. Negel era
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
seara, Negel și cu Mircea Ioanițiu (secretarul particular al regelui) s-au dus la Savel Rădulescu, ultimul dintre sfătuitorii monarhului care nu aparținea Curții Regale, și care se mai afla în libertate. El fusese colaborator intim al lui Nicolae Titulescu. Negel era de părere că Groza venea cu răspunsul guvernului relativ la dorința Regelui de a se căsători cu Principesa Ana de Bourbon-Parma. Savel Rădulescu era sigur că era vorba de ceva mai serios. El aflase că majoritatea unităților militare din Capitală
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
preajmă. Histologia s-a desprins din anatomie la sfârșitul secolului XIX fiind ilustrată la București de ștefan Besnea, apoi, de Ion T. Niculescu care s-a dedicat studiilor de neurohistologie. La Iași, bazele învățământului histologic au fost puse de Vasile Negel, continuat de Emil Pușcariu, format și ca anatomopatolog, elev al lui Victor Babeș. Acesta are și preocupări de bacteriologie înființând Institutul antirabic din Iași, unde experimentează o metodă proprie de vaccinare antirabică, apreciată pozitiv de Institutul Pasteur din Paris. O
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
doar bătrâna Curte boierească, de aproape 200 de ani vechime, din Epurenii lui Gavriliță Kostaki, de se mai află în stăpânirea urmașilor acestei familii, din al cărei neam s-au desprins figurile luminate ale Mitropolitului Veniamin Kostaki<footnote Veniamin Costache Negel (1768-1846),născut la Roșiești lângă Bârlad. Călugărit la Episcopia de Huși , Mitropolit între 1813-1808 și 1812-1842, mare cărturar și om de cultură. A tălmăcit și tipărit multe cărți religioase, a întemeiat Seminarul de la Socola și alte școli. A refăcut o
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de câine, Așa să nu fii tu până mâine. Ham, ham, ham. Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Se suflă asupra urciorului. Leac să-ți fie, că plata se știe ! Se spune de trei, de șase, de nouă sau de douăsprezece ori. De negei. Doi cochii călare, Tiuc ! negeii mei, Țâpă-te-ntre ei. Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Se repetă formula magică, până ce baba e convinsă că a rezolvat problema. De năjic. Fugi năjice de aice, Că te-ajunge suflare, de fată mare ! Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Ieși
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fii tu până mâine. Ham, ham, ham. Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Se suflă asupra urciorului. Leac să-ți fie, că plata se știe ! Se spune de trei, de șase, de nouă sau de douăsprezece ori. De negei. Doi cochii călare, Tiuc ! negeii mei, Țâpă-te-ntre ei. Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Se repetă formula magică, până ce baba e convinsă că a rezolvat problema. De năjic. Fugi năjice de aice, Că te-ajunge suflare, de fată mare ! Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Ieși năjice, ieși spurcate ! Nu coace
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ștefan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Nurnberg, Hautschstr. 4. 9. Rednic Carol, născut la 5 aprilie 1958 în localitatea Sighetu Marmației, județul Maramureș, România, fiul lui Ioan și Anna, cu domiciliul actual în Germania, Braunschweig, Langerstr 38. 10. Negel Anna, născută la 21 aprilie 1951 în localitatea Dolat, județul Timiș, România, fiica lui Petru și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Erkenbrechtsweiler Allewind 12/1. 11. Negel Monika, născută la 9 februarie 1973 în localitatea Deta, județul Timiș, România
HOTĂRÂRE nr. 431 din 31 august 1993 privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123413_a_124742]
-
Ioan și Anna, cu domiciliul actual în Germania, Braunschweig, Langerstr 38. 10. Negel Anna, născută la 21 aprilie 1951 în localitatea Dolat, județul Timiș, România, fiica lui Petru și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Erkenbrechtsweiler Allewind 12/1. 11. Negel Monika, născută la 9 februarie 1973 în localitatea Deta, județul Timiș, România, fiica lui Iosif și Anna, cu domiciliul actual în Germania, Erkenbrrechtsweiler Allewind 12/ 1. 12. Negel Iosif, născut la 8 septembrie 1950 în localitatea Dolat, județul Timiș, România
HOTĂRÂRE nr. 431 din 31 august 1993 privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123413_a_124742]
-
și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Erkenbrechtsweiler Allewind 12/1. 11. Negel Monika, născută la 9 februarie 1973 în localitatea Deta, județul Timiș, România, fiica lui Iosif și Anna, cu domiciliul actual în Germania, Erkenbrrechtsweiler Allewind 12/ 1. 12. Negel Iosif, născut la 8 septembrie 1950 în localitatea Dolat, județul Timiș, România, fiul lui Franz și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Erkenbrechtsweiler Allewind 12/1. 13. Neubauer Anca, născută la 13 septembrie 1962 în București, România, fiica lui Constantin
HOTĂRÂRE nr. 431 din 31 august 1993 privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123413_a_124742]
-
Prefectul, Chițu etc. merg cu mine până la Târgu-Frumos. Dejunat în vagon. Ora 2 în Pașcani, întâmpinare. Ora 2 și 40 minute în Dolhasca, acolo toate trăsurile pregătite, 12. Prefectul Morțun. Eu călătoresc cu Lecca. Cu noi mai merg Theodori, Greceanu, Negel, Brândză și Poni. 2 ore până în Fălticeni. Mult praf, vânt rece. Mare întâmpinare, biserica. Descins în casa domnului Morțun. Defilare a trupelor. Vizitare a spitalului închisorii și a câtorva școli. Ora 8 cinat. Toasturi. Seara promenadă pe jos prin oraș
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Crisoveloni cu soția, cu toții la castel, acolo până la ora 6. Seara scris. Foarte frig, enorm de uscat. Sâmbătă, 4 august/23 iulie Vreme minunată. Înainte de amiază scris. La castel. Behr pleacă. După-amiaza în pavilionul de vânătoare. Candiano iese și maiorul Negel intră în serviciu. Seara cu Elisabeta. Cutremur în Peschiera (Italia). Duminică, 5 august/24 iulie Vreme minunată, nori. Ora 9 cu Elisabeta la biserică. Episcopul catolic citește o liturghie în casa lui Keresteny. La castel cu Stöhr. La dejun Câmpineanu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Elisabeta și scris. Furtună dinspre nord. Luni, 1/13 august Vreme minunată, frig. Înainte de amiază scris. Telegrafiat lui Wilhelm de Prusia că vin la Berlin pentru botez. La castel. La dejun invitat pe contele Monts. După-amiaza la castel. Seara Davila. Negel a plecat la București, Petrescu a intrat în serviciu. Marți, 2/14 august Vreme minunată. Enorm de secetos în toată țara. Înainte de amiază la castel. La dejun Costinescu, Cornescu etc. La castel. Seara venit Sturdza. Brătianu scrie că ar veni
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Multă lume. Ora 12¾ plecarea cu trenul special spre Predeal. Miniștri, Salzberg, Monts etc. merg cu noi. Despărțire de Elisabeta, care se întoarce imediat la Sinaia. Ora 2 la Brașov. Carp, Liteanu, generalii Fălcoianu și Budișteanu, colonelul Candiano și maiorul Negel călătoresc cu mine. Căldură enormă. Discutat cu Carp și cu Liteanu problema Dunării, primul este împotrivă, cel de-al doilea este pentru a ceda. Ora 7 Törös, cinat în vagon, mers toată noaptea, se face frig. Ploaie. Vineri, 5/17
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
4, Whigt la mine, a fost la Roma. Ora 4 Sturdza. Seara cu Elisabeta. Apoi Slade. Sâmbătă, 7/19 ianuarie. Sf. Ioan. Vreme minunată, −4°R. Înainte de amiază Elisabeta. Orele 11-12½ D. Ghica. Telegrafiat lui Brătianu și trimis pe maiorul Negel la Florica, cu albumul despre Broșteni. După-amiază episcopul catolic. Orele 5-6½ lucrat cu generalul Fălcoianu, șeful Marelui Stat Major. Seara la teatru cu Elisabeta. Opera italiană. Pierdut diamantul, care a fost regăsit. Ora 11, se termină. −6°R. Duminică, 8
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
După-amiază plecat cu D. Ghica la Izvor și spre Orezi. Ora 6½ înapoi. Seara biliard cu Candiano. Miercuri, 6 august/25 iulie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază scris. După-amiază venit Mitilineu, înainte de aceasta dejunat în pavilionul de vânătoare. Candiano pleacă, Negel intră în serviciu. Joi, 7 august/26 iulie Ceva ploaie. Înainte de amiază cu Elisabeta. La masă Mitilineu și Nadovitz, agent al Serbiei. După-amiază cu Mitilineu, discutat despre călătoria la Belgrad. Văzut mostre pentru palatul din București, o casă franceză. Seara
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la masă. Biliard. Sâmbătă, 9 august/28 iulie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază promenadă până la bazinul pentru lumina electrică. La dejun Călinescu, Costinescu împreună cu soția etc. După-amiaza cu Elisabeta. Orele 4½-7 promenadă, cu câinele. Seara biliard cu Sturdza, Basset și Negel. Noapte senină cu lună, destul de cald. Duminică, 10 august/29 iulie Vreme minunată. Ora 9 la biserică. Înainte de amiază scris. Venit Voinov. La dejun prefectul și primarul din Ploiești, colonelul Maican și Vartiadi etc. Maiorescu, care rămâne după-amiaza și seara
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]