148 matches
-
moșia Șendreni, de la care era perceput adetiul casei. În 1829 erau aici zece case . Raportul boierilor din Divan, Înaintat senatorului Crasno Milașevici la 20 iulie 1812, amintește și . Din 1813, Iordache Râșcanu Înaintează jalbă . Maria Holban era datoare vornicului Șerban Negel cu sinet, motiv care a determinat-o să scoată la mezat moșia Frenciugi . Căminarul Iordachi Râșcanu și sora sa Maria Holban se judecau la 19 februarie 1814 pentru moșiile Drăgușeni și Frenciugi, așa cum ne demonstrează anaforaua boierilor. Iordachi Râșcanu a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . Protestele lui Iordache Râșcanu față de vânzarea făcută de Maria Holban s-au dovedit zadarnice, moșia Frenciugi fiind cumpărată de logofătul Costache Conachi, vărul vornicului Șerban Negel, pe care . Matei Negel, fiul lui Vasile Costachi Negel, a dat În 1793 moșia Drăgușeni Aniței, jupâneasa postelnicului Costandin Lambrino, a cărui fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . Protestele lui Iordache Râșcanu față de vânzarea făcută de Maria Holban s-au dovedit zadarnice, moșia Frenciugi fiind cumpărată de logofătul Costache Conachi, vărul vornicului Șerban Negel, pe care . Matei Negel, fiul lui Vasile Costachi Negel, a dat În 1793 moșia Drăgușeni Aniței, jupâneasa postelnicului Costandin Lambrino, a cărui fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai Șuțu (12 iunie 1819-29
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . Protestele lui Iordache Râșcanu față de vânzarea făcută de Maria Holban s-au dovedit zadarnice, moșia Frenciugi fiind cumpărată de logofătul Costache Conachi, vărul vornicului Șerban Negel, pe care . Matei Negel, fiul lui Vasile Costachi Negel, a dat În 1793 moșia Drăgușeni Aniței, jupâneasa postelnicului Costandin Lambrino, a cărui fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai Șuțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) , considerând vânzarea silnică
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
lui Iorgu Gane, socrul lui Artur Sion . Procesul pornit de spătarul Costache Burghelea pentru Împresurarea moșiei Frenciugi de către vorniceasa Paraschiva Râșcanu a fost câștigat de cea din urmă la 30 ianuarie 1844. Opisul de documente atestă moara comisului Vasile Costachi Negel aflată la 24 mai 1829 În stăpânirea vornicesei Paraschiva Râșcanu, proprietara moșiei Drăgușeni . Paraschiva Râșcanu și stolnicul Costache Burghelea se judecau la 30 august 1844 În fața Divanului Țării de Jos, jurnalul Încheiat la 12 martie 1845 fiind contestat de către vorniceasa
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
neam născuții" boieri moldoveni care se ocupă cu literatura și traduc cărți în românește, dar nu tipăriseră nimica în anul 1819, se citează {EminescuOpIX 146} marele vornic Mihai Murza, marele vornic Constantin Conachi, marele spătari Iordachi Bălușcă, marele vornic Șerban Negel; iar între protectorii literaturii românești se citează caminariul Enache Dann, Mihail Grigorie Suțu V V., mitropolitul Veniamin Gherasim, episcop de Roman. În Valahia: Alexandru Suțu V V. și mitropolitul Dionisie. Afară de aceea se notează cumcă, pentru "folosul de obște", mitropolitul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
6 luni a murit“. De altfel, numita jupânea sătrecuse prin alte două căsătorii, la 26 de ani (1732) este di vor ța tă de primul bărbat, Barbu Văcărescu, la 33 de ani este văduvă după cel de-al doilea, logofătul Negel (1739). Putem presupune că s-a căsătorit pe la 33-34 a treia oară cu Pantazi paharnic, diferența dintre cei doi fiind de aproape 30 de ani. b) Înrudirea. Biserica ortodoxă română interzice căsătoriile între rudele de sânge coborând până la a șaptea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
moșie ale schitului." „Prima „școală de obște" din Târgul Fălciu" este aceea care a funcționat prin hrisov domnesc, dat de Alexandru Constantin Moruzzi Voievod la 7 noiembrie 1805 către biserica Sf. Nicolae, la cererea biv vel spătarului Șerban Costache (zis Negel), proprietar a toată vatra târgului din 1801, față de care „face miluire" pentru noua zidire a bisericii, mai ales că la această biserică, vroia „să facă școală de obște de învățare în limba grecească și moldovenească". Ajutorul pentru biserică și școală
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ploile abundente din vara anului 2005 au afectat zone situate în zona văii Trotușului, precum și cartierele mărginașe ale municipiului Bacău. Datorită precipitațiilor în exces înregistrate în municipiul Bacău în data de 13 iulie 2005, a crescut foarte mult debitul pârâului Negel, iar digul Bârnat a cedat sub presiunea apei. Întreaga zonă de nord a orașului a fost inundată, șuvoiul luând-o la vale, scurgându- se prin gară și îndreptându-se spre oraș. Rețeaua de canalizare a făcut cu greu față puhoiului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
gemeni ori chicior scrântit’’, la care bolnavul răspundea: „Nici doi băieți de gemene, nici chicior scrântit’’. Dialogul, însoțit de călcătură, avea loc prin trecerea peste prag de trei ori într-o parte și tot de atâtea ori înapoi. Descântecul „de negei” se practica la oameni și la animale. Se folosește apă neîncepută dintr-o cană pentru om și dintr-o mosoaică pentru animale. Se descântă pe lună nouă, trei seri la rând. Dacă nu se vindeca în luna respectivă, se aștepta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și schinarea l-au luat/ Și întrânsul i-am băgat,/ Iar tu Ioane să rămâi/ Curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce te-a lăsat/ Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu’’. După terminarea descântecului se vărsă toată apa pe negei. Aceiași Tasica Ionașcu ne mai aduce la cunoștință o altă modalitate de a scăpa de negei: „Te duci la pădure, tai o vargă de alun, apoi vii acasă și iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și luminat/ Ca Maica Domnului ce te-a lăsat/ Descântecul de la mine, leacul de la Dumnezeu’’. După terminarea descântecului se vărsă toată apa pe negei. Aceiași Tasica Ionașcu ne mai aduce la cunoștință o altă modalitate de a scăpa de negei: „Te duci la pădure, tai o vargă de alun, apoi vii acasă și iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură pe vargă. După ce termini de numărat, pui varga în gard și spui: „Cum s- a uscat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dumnezeu’’. După terminarea descântecului se vărsă toată apa pe negei. Aceiași Tasica Ionașcu ne mai aduce la cunoștință o altă modalitate de a scăpa de negei: „Te duci la pădure, tai o vargă de alun, apoi vii acasă și iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură pe vargă. După ce termini de numărat, pui varga în gard și spui: „Cum s- a uscat varga în gard, așa să se usuce negii lui Ion’’. Descântecul „de strânsul frigărilor” a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vărsă toată apa pe negei. Aceiași Tasica Ionașcu ne mai aduce la cunoștință o altă modalitate de a scăpa de negei: „Te duci la pădure, tai o vargă de alun, apoi vii acasă și iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură pe vargă. După ce termini de numărat, pui varga în gard și spui: „Cum s- a uscat varga în gard, așa să se usuce negii lui Ion’’. Descântecul „de strânsul frigărilor” a fost cules de la Jenică Maftei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Slugerul Costachi a avut un fiu, pe Gavrilă Costaki care a fost agă de Dărăbani în anul 1657 și mare vornic între 1659-1684. Vornicul Gavriliță a avut 4 copii: Costaki, Solomon, Lupu și Vasile din care se trag ramurile Costaki, Negel, Lățescu și Talpan. Hatmanul Gheorghe (Iordache) Costache Boldur Lățescu a fost fiul spătarului Ioniță Costache Boldur Lătescu și nepotul spătarului Mihail (Mihalache) Costache Boldur Lățescu. Numele de Lățescu a fost adăugat după denumirea veche a moșiei familiei Boldur din Lățești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
organizat deja în 1940 și subordonat Conducătorului Statului, generalul Ion Antonescu). Existența acestui Serviciu este semnalată și de Arthur Gould Lee în lucrarea sa dedicată regelui Mihai I. Primul care a organizat și a condus acest Serviciu a fost Dimitrie Negel, mareșalul Palatului, secondat de Paul Dobrescu, fost șef al poliției Palatului, și apoi de Gheorghe Kintescu. Serviciul era compartimentat pe departamente, între care se remarca Departamentul Politic, condus multă vreme de colonelul Petre Lazăr. Printre personalitățile care au fost folosite
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu a convenit troicii comuniste Ana Pauker, Vasile Luca și Gheorghe Gheorghiu Dej care a trebuit să ia în mare grabă măsuri pentru alungarea regelui. La opt zile de la sosirea lui Mihai I la București, la 29 decembrie 1947, Dimitrie Negel, mareșalul Curții Regale, este chemat la telefon de către Petru Groza, care cere să fie primit în audiență în dimineața zilei următoare. El adaugă însă că, ținând seama de importanța întrevederii, ar fi bine ca și Regina-Mamă Elena să fie prezentă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
este chemat la telefon de către Petru Groza, care cere să fie primit în audiență în dimineața zilei următoare. El adaugă însă că, ținând seama de importanța întrevederii, ar fi bine ca și Regina-Mamă Elena să fie prezentă. La București, seara, Negel și cu Mircea Ioanițiu (secretarul particular al regelui) s-au dus la Savel Rădulescu, ultimul dintre sfătuitorii monarhului care nu aparținea Curții Regale, și care se mai afla în libertate. El fusese colaborator intim al lui Nicolae Titulescu. Negel era
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
seara, Negel și cu Mircea Ioanițiu (secretarul particular al regelui) s-au dus la Savel Rădulescu, ultimul dintre sfătuitorii monarhului care nu aparținea Curții Regale, și care se mai afla în libertate. El fusese colaborator intim al lui Nicolae Titulescu. Negel era de părere că Groza venea cu răspunsul guvernului relativ la dorința Regelui de a se căsători cu Principesa Ana de Bourbon-Parma. Savel Rădulescu era sigur că era vorba de ceva mai serios. El aflase că majoritatea unităților militare din Capitală
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
listă cuprindea numele subprefecților și ajutorilor de subprefecți de plăși, fiind enumerați domnii: Alexandru Ciurea, subprefectul plășii Constanța, numit la 20 decembrie 1902, Ion Falon, ajutor de subprefect al plășii Constanța, la plasa Constanța, numit la 9 mai 1900, Constantin Negel, subprefect la plasa Medgidia, numit la 1 aprilie 1902, Scarlat Dumitrescu, ajutor de subprefect la plasa Medgidia, numit la 1 septembrie 1901, Theodor Zadic, subprefect la plasa Mangalia, numit la 18 decembrie 1900, Ștefan Balicescu, ajutor de subprefect la plasa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
poporul trăia realizarea visului unirii. Tradițiile facultății, care intra în al cincilea deceniu de existență, au fost preluate de o nouă generație de profesori, în majoritatea lor, foști studenți ai aceleiași școli. Alături de profesori consacrați ca Slătineanu, Leon, Parhon, Bejan, Negel, Thiron și alții, și-au început activitatea tinerii profesori Elena Pușcariu, Nicolaie Hortolomei, Vasile Râșcanu, Grigore Popa, Ion Mironescu, Ion Nicolau, Alex. Țupa, Gh. Tudoranu. * Anii de după război au coincis cu o nouă eră în istoria medicinii, consemnată ca eră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
e semn că ai să faci drum mare sau mic, după cum vor fi și dungile pe mămăligă. Cînd crapă mămăliga ai să faci un drum. încotro este crăpătura, într-acolo ai să pleci. Cu mămăligă găsită dacă te ungi peste negei, ei pier. Femeile care vor copii să mănînce mălai măcinat la moară nouă și să bea apă de la fîntînă nouă. (Gh.F.C.) Măr E a belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie - și măcar două mere de sînt, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se află. Nărav Omul care lasă un nărav ia pe altul. Năzdrăvan Puiul de găină de cîntă în găoace e năzdrăvan. Nedreptate Se crede că simbria neplătită a unui argat, ca și lucrul furat, nu încălzește pe om. Neg Negeii provin din urinarea pe mîni, picioare, a broaștelor din bălți mai ales. Leacuri sînt multe; așa: să te ungi, după ce-i tai, cu mămăligă găsită pe drum. Se crede că dacă vede cineva la vreun om negei și i numără
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe om. Neg Negeii provin din urinarea pe mîni, picioare, a broaștelor din bălți mai ales. Leacuri sînt multe; așa: să te ungi, după ce-i tai, cu mămăligă găsită pe drum. Se crede că dacă vede cineva la vreun om negei și i numără capătă și el negei. Dacă vrei să scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe mîni, picioare, a broaștelor din bălți mai ales. Leacuri sînt multe; așa: să te ungi, după ce-i tai, cu mămăligă găsită pe drum. Se crede că dacă vede cineva la vreun om negei și i numără capătă și el negei. Dacă vrei să scapi de negei, ține mîna la gura calului după ce bea apă, și cu apa ce-i cade din gură spală-te pe mîni. Dacă ai negei pe mîni, ca să scapi de ei, să te piși pe ei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]