1,154 matches
-
fiecare zi, ca să ne putem bucura mereu de darul atingerilor dintre noi. nouă deasupra: pentru că focul se împreunează cu cerul, să privim în sus ca să ne-mbrățișăm râzând, să ne lipim obrajii, să ne auzim inimile, ma chère et tendre. negoț demult, am schimbat păpușile pe cărți, una câte una pe cea subțire și blondă am negociat-o la sânge contra unui volum cu pagini galbene al elenei farago m-am pregătit pentru serbare și am plâns, recitând gândăcelul am regretat
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Și mă prinde-un somn, mamă, mamă! Cât m-oi mai gândi, să mă las așa, ușurel, pe-o coastă... (Adoarme. Lumina scade. Din iaz iese Codârlic. Îl contemplă pe Dănilă.) CODÂRLIC: Iaca unde și-a găsit cumătrul Dănilă să-nvârtă negoț; aici, la hotarul împărăției noastre! Întunecimea Sa, stăpânul bălții, Săcăluș, se bucură foarte de cele întâmplate. Să ne bucurăm și noi, bre. Așa-i porunca, așa facem! Altfel nu-i chip. Hai, ieșiți și voi la vedere. (din iaz ies
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să-să-să te mânânce, aff-afurisitule, că nu-nu mai ai as-astâmpăr! (Interpretul va rosti și în continuare replicile potrivit defectului de vorbire al personajului.) DĂNILĂ: Ei las', drăguță, că-ți face eu vânt și ție în graba mare! Am dat de gustul negoțului... Iaca, vine dimpotrivă un creștin c-o gâscă sub braț. Aista știu și eu că-i om deștept: ouă-ouă, boboci, deh, ce să mai vorbim, într-o primăvară ți-i plină bătătura. Și nici de mâncare nu le porți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și urechi. Vreau să văd și s-aud câte-s pe lumea asta, și mai ales vreau să aflu ce-ai de gând să faci cu paralele din burduf. DĂNILĂ: Apoi dă, cumnată, mă bate gândul să m-apuc de negoț, că ucenicia mi-am făcut-o. Dumneata ce mă sfătuiești? ANISIA: Mai ales eu aș spune să te-apuci de neguțat boi, cumnate, că acolo te miști mai în voie... DĂNILĂ: Bine-mi pare și mă bucur de-asemenea sfat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
timp și sunt și bucate destule. HULPAV: Eu asta n-am de unde ști; ce-i mâncat e bun mâncat! GÂND: Cum ți-i voia! Luați, ospătați-vă și vă veseliți! (Toți mănâncă, rumoarea de circumstanță. Gras și Slab își fac negoțul lor. Pricină gustă, pare nedumerit, se uită la ceilalți. Gustă iar.) PRICINĂ: Hm... Asta oare ce-o mai fi? (gustă din nou, cu grijă) GRAS (către Slab): Frățioare, văd că Pricină nu prea se-ndeamnă la mâncat. O fi bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
caietelor. Eugenia Ionescu e o persoană cât o instituție. ...Negustorii vând și cumpără, iar cei ce știu a scri-încă puțini-pomenesc de Poiana Sării dintre apele Doftanei și Telegii sau de „sarea de la Mislea“. Se află că Bukur din Câmpina face negoț cu sașii brașoveni. Pentru acești negustori localnici cum și pentru cei veniți din meleaguri megieșe sau din țări mai depărtate, stăpânirea orânduiește aici popas pentru vămuire... Un jurnal cu adrisant Al doilea caiet al jurnalului începe tot cu un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
așezarea, cu Întinderea sa; cu felul de viață al popoarelor - plugari, vânători sau păstori; ele trebuie să fie potrivite cu gradul de libertate pe care orânduirea statului o poate Îngădui, cu religia locuitorilor, cu Înclinările, cu bogățiile, cu numărul, cu negoțul, cu moravurile, cu deprinderile lor. În sfârșit, legile au legătură Între ele, au legătură cu originea lor, cu scopul legiuitorului, cu ordinea lucrurilor În privința cărora sunt stabilite. Ele trebuie examinate din toate aceste puncte de vedere”. Rămasă ca exemplară, cercetarea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
a intrat unchiul meu. Eu nu-l văzusem niciodată, pentru că, încă foarte tânăr fiind, plecase într-o îndepărtată călătorie. Era, se pare, armator. Mi-am imaginat că a venit să trateze cu mine vreo afacere, fiindcă auzisem că practica și negoțul. În orice caz, unchiul era un bătrân cocoșat, cu capul înfășurat într-un turban indian și umerii acoperiți de o aba gălbuie, zdrențuită. Avea fața înfofolită într-un fular de lână, dar i se vedeau gulerul larg răscroit și pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Da, Karp e omul cu care va trebui să vorbesc. De asemenea, trebuia să aflu În ce măsură era implicată fundația În sesiunile private ale lui Stegemann. Cine era, de pildă, tânărul blond și acneic? Intrând În hala pieței, am văzut că negoțul de dimineață era pe terminate. Într-un colț, două femei adunau fructe stricate În șorțurile lor largi. Una din ele Îmi amintea de proprietăreasa mea, așa că am șters-o cu fața Întoarsă Într-o parte. În schimb l-am descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Un milion de oameni pot să se uite la o emisiune TV, iar a doua zi de dimineață să fie morți cu toții, din cauza unui slogan publicitar. Imaginați-vă panica. Imaginați-vă o nouă negură a istoriei. Exploratorii și căile de negoț au adus primele valuri de ciumă din China în Europa. Mass-media înseamnă o mulțime de noi mijloace de transmitere. Imaginați-vă cărțile puse pe foc. Și casetele, filmele, dosarele, radiourile și televizoarele care ar arde pe același rug. Toate bibliotecile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
psihicul nimănui, indivizii care compun societatea sunt scoși pe bandă rulantă, prin inseminare artificială, de la bun început «politic corecți». Viitorul e al lui Huxley, nu al lui Orwell... [...] Iosif Sava a fost singurul care, în toți acești ani ai politicii, negoțului și tâlhăriei, a oferit omului de cultură un refugiu pentru demnitate. S-a opus cu toată ființa lui căruntă și distinsă asaltului mârlăniei, pragmatismului feroce, ignoranței mulțumite de sine, rânjetului dizolvant, kitschului dezlănțuit, divertismentului cretin. Și lumea aceasta nouă, de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nostru este să le propunem un ideal celor din Vladia. Un ideal adevărat, deci de neatins. Oamenii ăștia nici măcar nu-și dau seama că trăiesc, beau, mănîncă, iar beau, dorm, iar mănîncă, mai mult beau, pentru asta se trudesc, fac negoț, sapă via, pentru asta se chinuie, se omoară, au fost și astfel de cazuri, desigur, înaintea venirii dumneavoastră aici, se înșeală, se vînd și se cumpără, eventual mai trântesc câte un plod, dar o fac de parcă ar fi din pricina băuturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Nu se mai folosea deloc de bici și slăbise și hățurile. Caii știau drumul pentru că trăgeau deseori la șareta asta (așa să‑i spunem) pe direcția Arad-Seghedin și invers, fiindcă domnul Brener făcea drumul ăsta măcar o dată pe lună pentru negoț, fie la Arad, fie la Mako, Timișoara, Kecskemet, Subotica, Novi Sad și chiar la Budapesta - cu șareta. Lăsă deci șareta pe seama cailor și se lăsă și el pradă gândurilor. La ce se gândea un târgoveț evreu din Europa Centrală În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lui Dumnezeu, spre marea satisfacție a doamnei Escu, englezoaica realiză că e trasă pe sfoară și își retrase banii. S.C. "BOBO" S.R.L. dădu faliment. Dar Ștefan o întâlnise, deja, pe Crina Țâru. Crina avea un depozit pe Sărărie, locul unde negoțul en-gros mergea de minune. Atrasă, ca și Marina, de fizicul lui Ștefan și de capacitatea lui de-a se descurca și face plăcut oriunde, Crina îl luă în scurt timp asociat. Începură, astfel, alte drumuri interminabile la București, după marfă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și camionete, care au fost printre primele cooperări pe care țara noastră le-a dezvoltat cu o industrie din altă țară). Apropierea de firmele franceze s-a realizat și mai mult prin crearea de societăți mixte de producție, servicii și negoț în domeniile construcției de mașini, chimiei, industriei alimentare. Primele societăți mixte ale țării noastre realizate cu firme din Franța au constituit modele și pentru relațiile cu alte țări. Astfel, printr-o contribuție directă, s-au înființat societăți mixte, cum ar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
economice solide și de lungă durată, cu drepturi și obligații pentru ambele părți. O multitudine de societăți franceze s-au asociat cu cele din România pentru a crea societăți mixte (sau a dezvolta pe cele existente) de producție, servicii și negoț, acoperind o gamă largă de sectoare, ca industria mecanică, de telecomunicații, chimică, prelucrării lemnului, sticlăriei, agroalimentară, turistică. Alte firme, de asemenea, au realizat că piața românească este interesantă, inclusiv pentru poziția sa geografică la răscruce de drumuri. Rezultatul firesc al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
drept bună. Principele trebuie de asemenea să arate că iubește virtuțile și să-i onoreze pe aceia care strălucesc într-o artă anumită. Apoi, trebuie să-i îndemne pe cetățenii lui, ajutîndu-i să-și exercite în liniște ocupațiile, atît în negoț cît și în agricultură și în orice altă îndeletnicire omenească. Nimeni să nu se teamă de a-și înfrumuseța ceea ce este al lui, gîndindu-se cu teamă că i se va lua, după cum nimeni să nu șovăie de a începe un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de războaie n-au să-și reproșeze sîngele vărsat; necesitatea îi face să acționeze; și, în asemenea împrejurări, războiul este o nenorocire mai mică decît pacea. Acest subiect mă face, în mod firesc, să vorbesc despre principii care, printr-un negoț de neimaginat în antichitate, fac trafic cu sîngele poporului lor: curtea aceasta este ca un tîrg, unde trupele sînt vîndute celor care oferă bani mai mulți. Menirea soldaților este să-și apere patria; a-i închiria altora, cum ai vinde
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
un tîrg, unde trupele sînt vîndute celor care oferă bani mai mulți. Menirea soldaților este să-și apere patria; a-i închiria altora, cum ai vinde cîini și tauri pentru lupte, mi se pare a perverti, în același timp, scopul negoțului și al războiului. Se spune că nu este permis să vinzi lucruri sfinte: Oh! ce este mai sfînt ca sîngele oamenilor? În ceea ce privește războaiele religioase, dacă sînt războaie civile, acestea sînt aproape toate urmarea imprudenței suveranului, care a greșit favorizînd o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
protestat... dar lucrurile nu s-au îndreptat. Într-un târziu au priceput ce era de priceput: aveau toți o singură casă și aceea era pământul. Dar acum pământul era bolnav. Și nici știința, de care erau atât de mândri, nici negoțul, care le aducea munți de bani, nici toate protestele din lume și nici vrăjile toate nu reușeau să-l vindece. Apoi, au început să moară, unul câte unul. Nu câte un om, ici și colo. Ci, așa, deodată, un sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
coapse desfăcute, cu o deschizătură între ele desemnând, fără îndoială, vaginul, asupra căreia se ridică țanțoș acul simbolizând penetrarea: iată că transpare un consens universal în privința celei mai vechi meserii din lume, prostituția, de aici dezvoltându-se subsecvent ideea de negoț. Generalizând, putem afirma că cele mai multe dintre ideogramele fie referitoare la femei, fie având în componența lor elemente feminine, conotează feminitatea în mod negativ, de la kanji care desemnează împărăteasa/regina 后printr-un anus, întrucât consoarta imperială trebuia să stea tot timpul deși
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
spor schimbul de nevoi la târgul de la Paisa? Sau ai alte treburi mai importante de îl cauți chiar aici la adăpost? a întrebat Ilina, pe îndrituitul personal a lui Uran în domeniul schimbului de nevoi din târguri și locuri pentru negoț. -Nimic în legătură cu schimbul de nevoi și bucate, zise răspicat Târgov, după care a făcut o reverență în fața doamnei, dând a înțelege că are de făcut o comunicare foarte importantă. Stăpâna Ilina i-a citit chipul și a înțeles: -După cum
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
petrece pe vreme de război, aflu doar din auzite. Scriu, scriu, scriu. Cetatea e cuprinsă de liniște. O tihnă aparentă, în dosul căreia oamenii își duc viața așa cum știu ei. Meșterind, cultivând ogorul de dincolo de ziduri, făcând un pic de negoț, iubind, suferind, petrecând; pregătind viitorul război. Locuința mea, clădită din banii publici, este izolată, lângă unul din ziduri, pentru a nu fi abătut de la munca pe care o împlinesc de către cei din jur, de certuri, de agape sau de jocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
de la început; totuși l-a așteptat aproape douăzeci și șapte de ani. Dar iată povestea vieții lor; de fapt, mai mult a ei și a Vânătorului de lupi albi. Nimic nu mai mergea cum trebuie în așezare: nici meșteșugurile, nici negoțul, nici creșterea vitelor, care se tot îmbolnăveau; livezile doar mai aduceau câștig. Multă lume a plecat pribeagă; unele familii au ajuns în America. Și Tim a pornit într-acolo. Donna Iulia - așa-i zisese fotograful în ziua nunții și, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
postav; cam sfrijit, dar iute; ascuns după sulurile de țesătură, parcă stătea la pândă. S-a trezit în casă și în pat cu Donna Iulia; nici nu visase o astfel de femeie. Mai cunoscuse câteva, umblase și prin lupanare - cu negoțul era, deseori, călător. Donna Iulia nu semăna cu domnișoarele din târg ori de aiurea; cu atât mai puțin cu târfele de-o noapte. Dar totul a ieșit pe dos. Donna Iulia părea un lemn; Tim a crezut că e frigidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]