68 matches
-
confluența cu cursul principal al Oltului având coordonatele - lat. 45.739114, long. 24.376745, tot timpul anului; ... j) pârâul Neagra din județul Suceava între Gura Negrișoarei și Gura Cristișorului pe o lungime de 6 km, tot timpul anului; ... k) pârâul Negrișoara din județul Suceava între Gura Negrișoarei și Dârmoxa pe o lungime de 9 km, tot timpul anului; ... l) râul Mureș, tot timpul anului, în zonele: ... - curba de la Petelea, având coordonatele 46.44'.7,71''N, 24.42'27,72''E
ORDIN nr. 144 din 17 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280221_a_281550]
-
având coordonatele - lat. 45.739114, long. 24.376745, tot timpul anului; ... j) pârâul Neagra din județul Suceava între Gura Negrișoarei și Gura Cristișorului pe o lungime de 6 km, tot timpul anului; ... k) pârâul Negrișoara din județul Suceava între Gura Negrișoarei și Dârmoxa pe o lungime de 9 km, tot timpul anului; ... l) râul Mureș, tot timpul anului, în zonele: ... - curba de la Petelea, având coordonatele 46.44'.7,71''N, 24.42'27,72''E; - țeava Glodeni, având coordonatele 46.39
ORDIN nr. 144 din 17 februarie 2017 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280221_a_281550]
-
de vedere petrografic, zona Scornicești este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc. Prin zona centrală a orașului trece Plapcea Mică, pârâu cu scurgere predominant primăvara, care este canalizat în zona orașului. Pe teritoriul localitații, pe cursul acestor râuri au fost amenajate mai multe lacuri (Rusciori - 32ha - 1 milion mc, Șuica, Teiuș
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Localitatea Slobozia din județul Argeș se prezintă sub actuala formă încă de la ultima împărțire administrativ-teritorială a țării noastre ce s-a realizat în anul 1968. În componența ei intră satele Slobozia și Negrișoara. Comuna Slobozia apare pentru prima dată sub această denumire în harta rusă (1828-1832) . Actul său de naștere este mult mai vechi , el datând din vremea domnitorului Țării Românești , Constantin Brâncoveanu ( 1688-1714 ). Comuna Slobozia face parte din punct de vedere administrativ-teritorial
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
teritoriului studiat se află situat între izohipsele de 155 m și 170 m. O mică parte din suprafața comunei se află situată la altitudini sub 155 m sau peste 170 m. Cote sub 155m se întâlnesc în luncile Dâmbovnicului și Negrișorii , în estul comunei , iar peste 170 m , în nord și vest . Așezarea comunei în zona de câmpie se răsfrânge și asupra celorlalți factori fizico-geografici. Ca urmare , climatul este temperat continental , cu veri călduroase , exprimat prin următorii parametri termici : valori medii
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
de ordin fizico și economico-geografic din această zonă schițează și mai mult pitoreasca așezare a comunei Slobozia , aflată în plină zonă de câmpie. Cea mai apropiată stație feroviară ( gară ) se află la 25 - 30 Km , tot în orașul Găești . Satul Negrișoara se află situat la o distanță de aproximativ 2 - 3 Km față de satul de reședință al comunei , iar faptul că este mult mai nou se observă foarte clar din planul așezării . Datorită densității reduse a văilor, valorile adâncimii fragmentării reliefului
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
terenurilor de cultură fie în lunci , fie pe câmpuri . Pantele au în general valori reduse , predominând terenurile cu suprafețe netede , ușor înclinate , caracteristice pentru interfluvii și lunci. Terenurile înclinate au o extensiune în general redusă , corespunzând versanților văilor Dâmbovnicului și Negrișorii. Analiza pantelor are o importanță deosebită în stabilirea principalelor moduri de folosință a terenurilor agricole , ca urmare a limitelor ce există în cadrul lucrărilor mecanizate . COMPONENȚA ȘI STRUCTURA VEGETAȚIEI DIN ZONĂ Se întâlnesc și plante care în zona studiată sunt mai
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
în această activitate , un numări impresionant de brațe de muncă . Înainte de Brâncoveanu , așezarea purta numele de , Neagra “. Atunci , locuințele erau împrăștiate în grupuri mici pe întreaga moșie a comunei și erau denumita astfel : Geru ( pe valea Găvenii ), Nigrișoara ( pe valea Negrișorii ), Ciocănești , Țigănușa și altele . Aceste așetări erau locuite de moșneni , care s-au vândut cu loturi lui Brâncoveanu la 1688 , fiind scutiți de bir și dijmă și primind în schimb , locuri pentru pășuni și fânețe , necesare pentru animale , mai ales
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
etc. Din viața socială a comunei mai putem aminti evenimente ca răscoala clăcașilor din anul 1899 , atunci restabilindu-se ordinea cu ajutorul unui regiment de moldoveni , condus de colonelul Tarnovski și războaiele de la 1877, 1913, 1916 - 1918 și 1940 - 1945 . Satul Negrișoara de pe raza comunei aflate în studiu , are o istorie strâns legată de cea a Sloboziei . La 1688 este cunoscută ca un ,cadalâc“ al satului ,Neagra”, ce-și vindea hotarul și părți din sat domnitorului Brâncoveanu , acesta slobozindu-i pe locuitori
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
economică a teritoriului rural studiat , numărul și nivelul cultural al locuitorilor , istoria populării și a utilizării spațiului geografic , prin specificul fizionomiei sale. Elementele care sunt analizate în cadrul fizionomiei sunt : forma , structura și textura. Satul Slobozia are o formă poligonală , pe când Negrișoara are una rectangulară , acest lucru datorându-se faptului că , celui din urmă , fiind mult mai mic , i s-au putut aduce modificări , ajungându-se în final la forma de astăzi , iar celălalt , are dimensiuni mult mai mari , este mult mai
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
limita superioară păduroasă. Cea mai înaltă cotă este în Munții Călimani (2.100 metri), ce se află în afara zonei Broștenilor. Orașul este străbătut de la un capăt la altul de râul Bistrița, în care se varsă pârâiele: Barnar, Holda, Holdița, Neagra, Negrișoara, Cotârgași. Geologia localității cuprinde fâșia cea mai vestică a Carpaților Orientali și anume fâșia cristalină și fâșia flisului. În cadrul orașului Broșteni s-au identificat 8 tipuri generale de sol, predominând solul brun, acid montan și solul brun gălbui. Clima este
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
cursul superior al Pănulețului și pârâul Colbul, pe sub Vf. Țiganca. Limita se orientează către nord-est, ocolind Vf. Dălbidanu (1.648 m), Vf. Tomnatec (1.542 m), Vf. Buba (1.670 m), și traversând cursul superior al râului Dorna până în valea Negrișoarei, pe care o însoțește către nord până la Măgura Mică (1.226 m), ocolind în continuare, pe la nord-nord-est, Vf. Buza Șerbii (1.530 m). Spre comuna Saru Dornei, limita sud-estică a depresiunii cu același nume, pătrunde adânc în masiv până în apropiere
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
în părțile de sud și est - Teleorman și Dâmbovița. Relieful monoton de câmpie este brăzdat de apele învolburate ale râului Dâmbovnic, râu ce traversează parțial teritoriul localității, realizând practic hotarul cu localitățile Slobozia și Șelaru. În afara acestuia, pâraiele Glavacioc și Negrișoara întregesc peisajul hidrografic al apelor curgătoare de pe raza localității. Tot la capitolul hidrografie includem cele două iazuri din partea de est a localității și „zona mlăștinoasă a bălților”, aflată în partea centrală a spațiului aflat în studiu. Cadrul natural se completează
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
s-au păstrat mai bine toponimia, hidronimia și oronimia atât din substrat, cât și cea romanică, precum și unele străromânești. Dintre acestea din urmă, spre exemplu, toponime și oronime (masivi și culmi) Durmitor, Pârlitor, "Visător"/Visitor, Palator ("spălător"); "Surdulița, Piskulje (piscul)), Negrișor" și altele, menționate de istoricul Silviu Dragomir într-un studiu aflați în zona Muntenegru. Sau Skeptekasas („Șapte case”), Burgulatu („Cetate lată”), Lupofantana („Fântâna lupului”), Gemellomuntes („Munții gemeni”), care se numără printre cele mai vechi toponime neoromanice (străromânești) atestate în Peninsula
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
pe verticală a celor două forțe ale naturii a rezultat spectacolul geologic la care astăzi suntem martori. Apele care brăzdează versanții ambelor masive șanț colectate în zona nordică și estică de valea Bistriței (Arin, Ortoaia, Rusca, Izvorul Rău, Bârnărelul, Barnaru, Negrișoara, Neagră, Borca, Stejarul și Dreptul), iar în sectorul sudic și vestic de Bistricioara (Muncel, Seaca, Barasău, Prisăcani, Brad, Grințieș). Climatul se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-6 sC, care pot fi depășite în depresiuni, cu precipitații bogate (800-1200 mm
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
Bistriței la intrarea în defileul Cheile Zugreni . Ea deservește atât traseele din această zonă cât și pe cele de legătură cu Munții Rarău — Giumalău . Refugiile montane sunt inexistente. Există totuși cabane și cantoane forestiere situate pe văile interioare: Paltinul (valea Negrișoara), Cristișor (valea Neagră), Borca , Borca Chei (valea Borcii), Darda (lângă Grințieșul Mare) și Păltiniș (valea Grințieșului ) care dispun de căte 4—8 locuri de cazare. Ele pot să asigure în caz de nevoie cazarea pentru grupuri mici în limita locurilor
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
în apropiere de Catrinari și la sud joncțiunea cu DJ174 în amonte de DJ174A la Gură Glodului. Parcurge de la nord spre sud axialul pârâului Glod. Prin joncțiunile sale oferă acces la sud spre valea Neagrăi și la nord spre valea Negrișoarei. Anecdotic poartă denumirea de Drumul Rușilor, deoarece pe aici s-a produs intrarea trupelor sovietice în Depresiunea Bilbor în WW ÎI. Are traseul Dorna Candrenilor (DN17) - Poiana Negrii și are o lungime 6 km. Nu are legătură cu DJ 174
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
Poiana Negrii și are o lungime 6 km. Nu are legătură cu DJ 174, derivația făcându-se direct din DN17 la vest de Vatra Dornei . Are traseul Păltiniș (DJ174)-Catrinari-Dârmoxa-Negrișoara (DJ174) și are o lungime 19 km. Merge pe axialul Negrișoarei până la confluenta acesteia cu Neagră. Prin DC 79 în lungime de 5 km situat în aval de Catrinari se face joncțiunea la Glodu cu DJ174C. Are traseul Șaru Dornei (DJ174) Neagră Șarului - Gură Hâiții și are o lungime 15 km
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]