308 matches
-
joc de îndeamnă Sania mare din lemn grea și bătrână Ne poartă pe pârtii întortocheate din parc Bocancii din piele, vechi uleiați de seară Alunecă în grabă pe gheață în fața cișmelei Omul uriaș de zăpadă azi dimineață făcut Ochii lui negrii și nasturii din cărbuni cu Nasul furat de la supa de pui de pe sobă Pălăria de paie pe cap și fularul la gât Copii cartierului, câinele, lopeți și găleți Veseliile de iarnă aerul liniștit au invadat Curtea tacită și liniștită au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
liniștea iernii departeAfară ne cheamă, la joc de îndeamnăSania mare din lemn grea și bătrânăNe poartă pe pârtii întortocheate din parcBocancii din piele, vechi uleiați de searăAlunecă în grabă pe gheață în fața cișmeleiOmul uriaș de zăpadă azi dimineață făcutOchii lui negrii și nasturii din cărbuni cuNasul furat de la supa de pui de pe sobăPălăria de paie pe cap și fularul la gâtCopii cartierului, câinele, lopeți și gălețiVeseliile de iarnă aerul liniștit au invadatCurtea tacită și liniștită au transformat... XVI. O FLOARE, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/351814_a_353143]
-
de altfel ale bărcii, avem nevoie de ceva relaxant. Ne-am oprit într-un loc unde erau amenajate câteva bazine cu pești de diferite culori și mărimi. Pe mine m-au îndemnat să-mi vâr picioarele în cel cu pești negrii iar pe Klaus în altul alăturat cu pești roșii și am avut parte de un masaj nemaipomenit dar și de multe râsete. Iar cireașa de pe tort a fost micul pui de crocodil care s-a odihnit la soare pe creștetul
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
Moartă se termină repede? - Vreau să mergem împreună la mormântul bunicului tău. Mi-aduc aminte de parcă ar fi fost ieri de drumul spre comuna Zăvoaia. Se stârnise o ploaie torențială, cu tunete asurzitoare și șerpi de foc pe cer. Norii negrii se lăsaseră greoi de-asupra noastră. Andrei conducea mașina părinților lui foarte încet, căci nu vedea în față mai mult de 5 metri, iar gropile din drum - adevărate cratere în care putea să-și rupă mașina - erau umplute cu apă
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
și îi plăcea mult să deseneze. Desena și în ore dar și în pauze flori și chipuri de oameni în special. Întotdeauna avea o vorbă bună pentru orice coleg. În discotecă de la teatru un băiat înalt cu părul și ochii negrii dansa foarte bine reggae, aproape că el era curtat de toate fețele. Porecla lui era Roși dar și Gazebo fiindcă semăna cu acel cântăreț și îi plăceau melodiile lui. Era atunci în vogue melodia I like Chopin. Stăteam rezemați de
ROSI & LAURA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350647_a_351976]
-
cu inamicul ei îngropau „Tomahawk-urile”,iar când porneau la război,le dezgropau.Întrebând un funcționarde la fabrica de hârtie- care spunea că bunicii lui veniseră din Cehoslovacia- despre sălbăticiunile ce trăiesc prin aceste părți,mi-a relatatcă sunt urși negrii,lupi,coioți,cerbi cu coada albă,vulpi și multe altemamifere mai mărunte.Deasemeni, mai multe specii de uli.De-ndatăce am părăsit localitatea, ninsoarea a încetat,și cerul s-a înseninat treptat.Am plecat de acolo puțin înainte de ora 10:00
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
joc de îndeamnă Sania mare din lemn grea și bătrână Ne poartă pe pârtii întortocheate din parc Bocancii din piele, vechi uleiați de seară Alunecă în grabă pe gheață în fața cișmelei Omul uriaș de zăpadă azi dimineață făcut Ochii lui negrii și nasturii din cărbuni cu Nasul furat de la supa de pui de pe sobă Pălăria de paie pe cap și fularul la gât Copii cartierului, câinele, lopeți și găleți Veseliile de iarnă aerul liniștit au invadat Curtea tacită și liniștită au
MIROS DE CRĂCIUN FERICIT de STELLA REEVES în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351568_a_352897]
-
vene, cum se mai spune pe la noi. Sau, cum ar spun poetul: “La mine-n suflet este vifor și vin nebuni să facă schi”. Vine o iarnă când mor cangurii, seniori, luați aminte! Vine o vreme când mor caii (“caii negrii ai iubirii”), vine o vreme când se- nvechesc “mașinuțele biologice” și nu mai ști cine îți fură bateriile, solare sau lunar... Vine și o Noapte de 72 de ore, când se încheie Anul galactic de 24900 de ani, când vom
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
picurii reci ai ploii, tăcuți, năluci într-un oraș adormit. Nu mai simțeam răsuflarea de gheață a hienei și nici pustiul ultimelor zile. Renăscusem! Clopotul din turnul bisericii vesti miezul nopții. Vântul începu să bată mai furios. Norii cei mai negrii făcură boltă pământului iar ploaia se înteți. Jumătate din sufletul meu se ridică de pe bordura rece a trotuarului și, pentru o clipă, am trăit sentimentul înnebunitor de pierdere irecuperabilă, de marasm cumplit și am simțit în gură gustul de noroi
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
și saliva i se evaporase. Când trecură vânzătorii de apă, îmbrăcați în hainele lor roșii peste care bijuteriile și ploștile din aramă păreau adevărate platoșe, Ahmed știu că se apropia ora la care în piața aveau să-și facă intrarea negrii bantu veniți de dincolo de nisipurile sahelului pentru a spune povești nemaiauzite. Și nimic nu-l atrăgea pe copil mai mult decât farmecul poveștilor și muzica îmblânzitorilor de șerpi. Peste puțin timp, gândi el, aveau să sosească și acrobații, apoi muzicienii
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
gând să spună astă seară povestea cu regele maimuță al Timbuktului. Regele maimuță al Timbuktului era cea mai fermecătoare poveste din câte existau pe lumea aceasta, iar Belay, dintre toți oamenii, știa cel mai bine asta. El era ultimul dintre negrii bantu ce veniseră din fostul regat Mali care o mai ținea minte și ar fi dorit ca povestea să moară o dată cu el. De aceea o istorisea doar o singură dată pe an. - Nu pot să plec, trebuie să mai fac
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
neliniștea, extazul, tulburarea ce în fond făceau parte din iubirea dăruită fără rezerve! O iubeam în acele momente mai mult ca oricând, sau așa simțeam, trăiam fundamental iubirea. Simțeam până-n podul palmelor când mă țintuia cu ochii ei mari și negrii care deja știau totul despre mine,erau în sufletul meu și se simțeau ca la ei acasă! Clara îmi amintea: “...te cunosc mai bine decât tu te știi!” Chiar dinainte de-a mă cunoaște eu însumi? mă întrebam în sinea
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
izbăvitor. * În rezerva modestă, pe-un pat înalt, stă întins un bărbat. Trupul de sub pătură se ghicește împuținat de vârstă și de zăcere-ndelungată. Fața scofâlcită și gălbie pare ascunsă de-un pergament; ochii se mișcă aproape imperceptibil sub pleoape negrii, dublate de cearcănele adânci; gura suptă, păstrând totuși urma unor buze frumoase cândva, pare închisă pe veci. Mâinile întinse pe lângă subțiatul corp îți vorbesc de-o capitulare a umbrei de om petrecute demult. Toate, absolut toate vădesc oprirea nedreaptă în
CAPTIV de ANGELA DINA în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370902_a_372231]
-
în ziua următoare trebuia să plec acasă ca să aduc provizii.O întreb pe Ilinca: -Nu mergi și tu acasă mâine Ilinca? Am putea merge împreună la autogară. -Nu Ingrid! Mi-a răspuns oftând și privind-o, i-am văzut ochii negrii care de obicei erau mereu surâzători și luminoși întunecându-se deodată, de o tristețe apăsătoare. -Dar de ce te-ai întristat așa Ilinca! Ce ți se întâmplă? - Eeh Ingrid! Tu nu ai de unde să știi! Suferința mea nu-mi e permis
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
receive aș barter At some lațe stage, a crushing understanding A sense which only angels have: Those weeping eyes for uș were weeping Those dancing eyes for uș were dancing. OCHII CE PLÂNGEAU ÎNTR-UN TRAMVAI “Vremea curgea din norii negrii pe pavaj Că ochii plânși ce tocmai se suiseră-n tramvai Își amintea oare vremea, precum poate ochii, De vre-un iubit pierdut, de vre-un regret adînc, de vreo bucurie infinită? Uneori nici norii nu mai pot să-ndure
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
și cu noi, dacă o iei de nevastă. Te facem director la școală! Te așezi și tu la casa ta și primești și funcția. Ce zici, accepți? întrebă Mămăligă. - Păi, știu eu? spuse Gică scărpinându-se în cap, printre cârlionții negrii. Chiar m-ați face director? Cred că mi-ar plăcea mult! Și s-o iau de nevastă? șopti ca prin vis Gică. Bine, sunt de acord, confirmă el, cu voce tare. - Vezi că duminica aceasta la Căminul cultural e mare
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
deja dormea, era obosită, avea un somn agitat, tresărea, scotea mici țipete, transpirația îi curgea șiroie pe obrajii catifelați, se prelingea peste gâtul fin, pentru ca în final să ude perna. Priveam acel trup mlădios, cu fața dreptunghiulară, cu doi ochi negrii, migdalați, vioi, acum obosiți, nasul drept cu nări fine fremătânde, cu buzele pline, frumos conturate, formând o guriță mică. Brațele rotunde , fără a fi grase, se terminau cu niște palme micuțe și degete lungi și fine. O priveam cum se
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
Zadarnic implor, biet Orfeu fără liră, Nu vrea veșnicia-napoi să te dea. Din lumea de îngeri privești către mine Cu poza ta-n mână cum încă mai plâng, De poți, stai alături, de mână mă ține S-alungi norii negrii, ce-n mine se strâng. În zilele astea, doar gândul la tine Mă ține în viață, îmi dă un avânt, Din el iau puterea, și-ncrederea-n mine Când orice speranțe sau visuri s-au frânt. Prea mulți oameni falși
ARIPI DE ÎNGER de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362585_a_363914]
-
fusese niciodată o femeie frumoasă, dar gătată și aranjtă avea o strălucire aparte.Îi ajungea abia până la umăr, acum șoldurile i se împliniseră, era mai rotunjoară, dar nicidecum grasă. Îmbrăcase un costum gri-petrol, își pusese ciorapi cu dungă și pantofii negrii, de lac,pe care îi asortase cu o mică poșetă ce o ținea elegant pe antebrațul mâinii stângi. Un șal împletit de ea,din fire de lână de merinos luate de la o țigancă cetrecea din când în când pe stradă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362658_a_363987]
-
lungi păna la pămănt, Lacrima din frunze, dorul parcă-l plănge, Strune de viori, coarde iar vibrănd. Iarna nu mai pleacă, trenul e în gară, Calatorii așteaptă, peronul e plin, Teii- înmuguriți nu plesnesc în floare, Sunt speriați de norii negrii - fumurii. Doamna supărată iși duce valiza, Trenul se urnește, șinele trosnesc, O batistă albă de brocart sărută Un obraz în lacrimi și la drum pornesc. Primăvara vine ca o domnișoară, Parfumată iarași cu miresme vii Lacrămioare albe, sunt brodate toate
VINE PRIMĂVARA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353517_a_354846]
-
Pasiunea pentru mașini era singurul lucru comun dintre ei. Părinții săi erau medici, tatăl chiar conducea un spital. Vali era o namilă de om, cu o mustață groasă și stufoasă. La douăzeci de ani, înalt, masiv, păros, cu mulți cârlionți negrii, rebeli și o mustață deasă și cu fire groase, părea un bărbat de patruzeci-cincizeci de ani. Părea un cioban moldovean, cu blana de oaie lățoasă pe spinare, indiferent cât de elegant se îmbrăca. Avea și un autoturism de teren “Aro
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
și astfel are timp berechet. Căci cercetare științifică nu mai face nimeni de un sfert de secol. Se mimează numai... Nicky privi atent pe Vali. Când erau studenți, la douăzeci de ani, acesta era înalt, gras, păros, cu mulți cârlionți negrii rebeli și o mustață deasă și cu fire groase, părea un bărbat de patruzeci-cincizeci de ani. Acum, părul îi albise complet, fața i se ridase puternic, slăbise și semăna izbitor cu Einstein la bătrânețe. - Dar cum de ai slăbit așa
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
unuia ce făcuse o călătorie departe, pe un tărâm întunecat de umbrele morții. Fața lui în acele momente era luminată de un surâs, și toate acele trăsături aspre ale feței lui marcate de cute se luminau de bucurie, ochii săi negrii străluceau de fericirea reîntâlnirii cu libertatea. Era un om liber, tot mai mult își repeta în mintea sa, și putea să trăiască de acum în libertate. Coborâ din autobuz la autogara orașului ce era înțesată de lume, erau acolo mai
REÎNTORS ÎN LIBERTATE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352704_a_354033]
-
scaunele incomode cu spătar înalt. Între ei, bineînțeles și Viorica. Televiziunea se retrage iar grelele uși se închid spre a nu permite secretelor să iasă la lumină. Atmosfera era încărcată. Se simțea fizic tensiunea de parcă tavanul era acoperit de nori negrii de furtună. Viorica, luând loc pe scaunul ei parcă se înviorase. Era o părere. Din contră parcă norii de pe tavan o ținteau și s-a simțit învăluită de ei. Oboseala? Nu numai. Niciodată nu a mai avut simțăminte asemenea. Președintele
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
la 8$ pentru două ore, așa că unii decid să renunțe și să-și dea mașină pe mâna unui valet angajat în acest scop. Costă 28$ și ai scăpat de grija mașinii. Valeții dau culoare locului - sunt îmbrăcați toți cu pantaloni negrii, cămăși și pălării roșii, stau în grupuri de căte 3 sau 4 și povestesc pe maginea șoselei în așteptarea clienților. Portul turistic Inner Harbor găzduiește Muzeul Marinei, un muzeu impresionant, în care navele sunt ancorate printre clădirile din down town
UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE DESTINAŢII TURISTICE DE PE COASTA DE EST A SUA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357064_a_358393]