62 matches
-
vedem dacă se potrivește catastihul meu cu al dumitale. Ia spune-mi acum, cît o să-mi ceri la sută pentru că ai luat parte la acest alișveriș prefăcut? - Să împărțim pe din două. - Dar bine, asta-i furtișag, nu mai e neguțătorie. - Ba furtișag, nu glumă; cu deosebire că hoțul cel mai mare nu sunt eu, ci domnia ta și chira Duduca. - Dar bine, măi omule, nu e prea mult? Să-ți dau douăzeci și cinci la sută. - Știi ce, cocoane Dinule, adu mîna-ncoa; patruzeci
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
mi se împlinește, este minune, că fiecare din noi o să ducem Mântuitorului mare dar: Stanca durerea, tu iertarea și eu pocăința. Îl las pe Dinu mare stolnic pe lângă domn și ocrotitor al celorlalți ai noștri. O să primim mereu vești prin neguțătorii de grâu... Stătea mut în fața icoanei. La Sfânta Ecaterina, la mânăstire, aici pe culmea pustie a muntelui Sinai urcase singur. Pe doamna Ilinca și pe Stanca le lăsase la Ierusalim. Singur, un fel de a spune - venise într-un grup
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Șerban Pangratty nu era deloc rău. Dar să faci din jucăria asta o politică de stat prioritară, era prea mult. Nu se putea spune că nu există aviație națională, LARES-ul se trambala dintr-un loc în altul făcînd și neguțătorie, își băgaseră coada și italienii cu Ala Littoria și Avio Linee Italiane, puteai crede că o făcuseră ca să nu lase descoperit spațiul pe hărțile lor propagandistice care erau afișate pînă și în băcănii, din Italia se răspîndea, se întrețesea deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ai văzut, eu nu-ți pot fi folositor la multe. Duc barca unde pricep eu că dorești. Îți spun cum merge meșteșugul nostru al turtucăienilor; cât somn prindem cu oriile; până unde ne ducem cu bărcile; ce necaz avem, ce neguțătorii învârtim; asta știu, asta spun; însă eu povești de alea de care-mi ceri și care-ți plac nu cunosc. Eu știu că una și cu una fac două. Omul dumnitale cel mai potrivit e uncheșul. Moș Mitrea Pescăruș nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ignoranță, aroganță și patimă a aventurii. Înainte de a o porni pe calea negoțului, m-am dus să-i fac o vizită lui messer Thomasso de Marino, bătrânul genovez pe care-l cunoscusem pe drumul spre Tombuctu și care, dintre toți neguțătorii străini stabiliți la Fès, era cel mai respectat pentru înțelepciunea și spiritul său de dreptate. Voiam să-i cer sfatul și, poate, și să lucrez câtva timp alături de el, să-l însoțesc în vreuna dintre călătoriile sale. Deși era bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pământului de ape. Când vertebrele osteneau, o Întoarcere spre antipozii camerei Îmi dezvăluia alte miracole. Tabloul reprezentând o vază cu trei crizanteme galbene, așezată pe o masă veche, alături de-o fâșie de mătase, spunea povestea unui han lyonez unde neguțătorii medievali de stofe se opreau, iar În noaptea popasului lor sulurile se desfăceau spre a fi admirate și pipăite. Conducta de Încălzire era o altă minune a lumii. Zgrunțurii și petele de rugină o făceau să semene cu o columnă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
la Jules Verne. Și-a modificat imaginile și tonul în timpul celei de-a doua industrializări odată cu absolutizarea consumismului, adică în timpul punerii în funcțiune a unei lumi conduse de publicitate. O excelentă mărturie, cu tonalitate satirică, găsim în The Space Merchants Neguțătorii spațiului (1953) de Frederik Pohl și C.M. Kornbluth. SF-ul este pus astăzi în fața industrializării comunicării și a virtualului pe care scriitorii cyberpunk* și le imaginaseră deja (cf. Neuromancer / Neuromantul, William Gibson, 1984)5. Într-adevăr, inspirată de dezvoltarea tehnoștiințelor
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
poposesc sau mînă oamenii peste noapte; ospătărie, birt ordinar’’; „Azi: Otel ordinar pe la țară sau marginea orașelor și care are și curte pentru căruțe”; „(Azi) Otel de rînd (cu ospătărie) la drumul mare, la țară, în care trag mai ales neguțătorii; (la oraș) birt ordinar, crîșmă, în care se poate rămînea peste noapte (înlocuit aproape pretutindeni prin «hotel»)”. Deși localizarea din versul al doilea pare suficientă („într-un han, departe-”), după lectura acestor definiții se ivește o întrebare: unde anume era
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Iar tu înțelege de toate cele arătate ție, și te îngrijește pentru ele, că mare folos vei lua dintr-acelea, și pe alții mulți îi vei întări spre mîntuirea lor. Pentru aceasta am vrut a-ți arăta ție acestea, ca neguțătorie să faci cu dînsele, și de multe ori să înmulțești talantul care îți este încredințat ție. Deci nu le ascunde, ci le vestește aceste toate sfintelor Bisericilor mele, ca mulți auzindu-le acestea cu dreptatea inimii le vor primi, și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri pe cele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în trup, fie ieșind din trup, să fim bineplăcuți Lui. Țara aceea este țara celor vii, în care nu-i noapte, nu-i vis, amăgirea morții; nu-i boală, nu-i suferință, nu-s spitale, nu-s tribunale, nu-s neguțătorii, nu-s meserii, nu-s bani, nu-i conducerea celor răi, nu-i pricină de războaie, rădăcina vrăjmășiei, ci e țara celor vii, nu a celor care mor din pricina păcatelor, ci a celor ce trăiesc viața cea adevărată, viața în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Matei, omilia XIII, V, în PSB, vol. 23, p. 163) „... viața aceasta, în care trebuie să ne pregătim pentru viața viitoare, în care nu vom mai săvârși nici un lucru din cele ce ne sunt îngăduite aici, nici lucrarea pământului, nici neguțătoria, nici slujirea noastră, nici altceva din cele cu care ne sârguim aici. Ci petrecând în nelucrare totală, vom aduna roadele semințelor semănate de noi în viața aceasta. Ele vor fi nestricăcioase, dacă semințele semănate în viață au fost bune, și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]