207 matches
-
era însă intact și se dovedi imediat că alarma fusese falsă. Piatra de la intrare se afla la locul ei, iar soldații care erau de pază erau pregătiți de orice ripostă. O caravană venită din Liban cu diferite mărfuri și treburi negustorești care-și avea corturile puse dincolo de zidurile Ierusalimului își pierduse câțiva asini iar oamenii căutând animalele, intraseră fără voia lor la locul aflat sub pază strictă iar legionarii postați acolo își făcură datoria dând alarma. Duși în fortăreața Antonia suspecții
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
a trăit o viață marcată de asprimea celor mai dure închisori, dar și de amintiri de aur cu Părintele Profesor Dumitru Stăniloae sau Părintele Profesor Constantin Galeriu. Biserica „Sfântul Silvestru" din București este ascunsă undeva în spatele Căii Moșilor, cândva zonă negustorească, astăzi cartier cu aer socialist. După câteva blocuri reabilitate termic (așa, ca înainte de alegeri), cei care-și caută liniștea pot găsi măcar o fărâmă din ea, alături de un Părinte duhovnic greu încercat de-a lungul anilor primiți de la Dumnezeu. Numele
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
ajuns la boieria de Sluger”. Atunci - se pare - că Glogoveanu l-a numit mai mare peste moșiile sale din Baia de Aramă, Glogova și Filiași. Dacă corelăm și alte date biografice, precum numirea lui Tudor Vladimirescu ca vătaf de plai (1806), călătoriile negustorești în Transilvania și la sud de Dunăre, crearea unei rețele de informatori și a mai multor zeci de cete de panduri/ haiduci în Mehedinți, prietenia cu Karagheorghievici (conducătorul răscoalei antiotomane a sârbilor din 1806), putem să credem și faptul menționat
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
În urechi îi vâjâiau mârâiturile lu’ madam Mototolea: ține cu dinții de pleașcă, Trachee! Nu uita, planetara și cauciucurile, că altfel, revizia te mănâncă! Mai bine, îl pup în fund pe mafiot și să fiu de acord cu savantlâcurile lui negustorești. De aceea se mulțumi să-l asculte și să mormăie din când în când: așa-i, așa-i! În timp ce Zamfirescu îi ținea prelegerea de negustorie generală, dându-se rotund în teoria negocierii, a stabilirii prețului în funcție de conjunctura pieții, mă rog
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
Habsburgi și Moldova, în vreme ce noul curent ideologic și religios progresează. Primele catehisme luterane în română sînt tipărite la Sibiu, în 1544. Curentul trece apoi în Moldova și se oprește la Universitățile din Cracovia, Viena, Praga. Ideile circulă prin mijlocirea mediului negustoresc. Medievistul Papacostea a urmărit aceste etape: în 1532, un "doctor" din Moldova se duce la Wittenberg, chemat de Luther. Acest învățat, care se exprimă în poloneză și latină, pregătește o ediție trilingvă a Evangheliilor. Doctrina luteranismului îi apropie și impresionează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la administrarea directă a Principatelor de către ruși. Anarhia, compensarea patriotică antifanariotă și antiotomană, criza socială, toate acestea se află în miezul epopeii lui Tudor Vladimirescu de la 1821. Perspectivele unei revolte anti-otomane însuflețesc grupurile de greci luminați, îmbogățiți, instalați, din cauza activităților negustorești, din Basarabia și pînă în sudul Rusiei, la Odessa. Grecii se bazează pe protecția rusă și pe solidaritatea prinților fanarioți care administrează în numele Porții Principatele Moldo-Valahia. Ei cred într-o acțiune de ridicare generală împotriva Imperiului otoman și în formarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sub rubrica de Bibani poate aduce vro picanterie, o aduce fără multă jenă. Cine se interesează se convinge de contrariu, cine nu, nu. Dar ca "Romînul", organ de partid, să urmeze aceeași cale nu se justifică nici măcar prin principiul concurenței negustorești și nu vedem în această substituție decât un act de rea-credință. Cu asemenea acte sîntem îndealtmintrelea deprinși din partea onor. confrați și poate, daca n-am mai întîmpina astfel de manopere incorecte, ni s-ar turbura dulcele obicei al existenței. [ 29
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
propagandei, nu mai este pîndită acum de jalnicele derapări, sculptura destinată forului încă este contaminată de trecut. Ca și în epoca depășită, veleitarii și interesații merg tandru, mînă în mînă, nas în nas, cu forțele de iz naționalist, urmărind, cu negustorească rapacitate, profituri propagandistice și pecuniare. Nu poate fi oare eradicată epidemia asta de voievodită, care întreține țării un aer desuet, de teritoriu retardat, la discreția profitorilor și demagogilor? A fost părăsită, din fericire, pista monstruozității simbolice, simbolica triumfalistă a totalitarismului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu fie știrbit, atunci linia telegrafică trebuia continuată până la Galați, pentru că „...acest de pe urmă oraș mai vârtos fiind cel mai însămnat centru de negoț al aceștii a noastre țări, are cea mai neapărată nevoie de ușurință și grăbire în transacțiile negustorești, prin a cărora înlesniri folosindu-să negustorii stăini, tot într-același grad să folosesc și vânzătorii Moldovei...”. Tot în decembrie 1854, s-a luat în discuție și construirea liniei telegrafice Tecuci - Focșani, ale cărei lucrări se desfășurară concomitent cu lucrările liniei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
beneficiau și ei de regimul feudal în măsura în care aveau acces la dobândirea monopolului asupra unor antreprize, la conducerea breslelor și a eforiilor. Ei puteau fi aleși în acest din urmă organ când depășeau vârsta de 30 de ani, aveau un capital negustoresc de 25.000 lei, o casă și erau pământeni. O dată ajunși în fruntea eforiilor, ei se foloseau de poziția lor pentru a-și spori veniturile prin indiferent ce mijloace și nu arareori deveneau aliați ai regimului împotriva „obștei” care i-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Membre și chiar în perimetrul instituțiilor Uniunii Europene, tonalitățile percepției despre viitorul României ca Stat Membru al Uniunii erau încă impregnate de influența campaniei pentru alegerea Parlamentului European, instalarea unei noi Comisii Europene etc.91 Nu au lipsit nici tendințele "negustorești" ale raportării la rezultatul negocierii de aderare (de tipul "dacă din aceste negocieri am obținut maximum a ceea ce puteam obține").92 În cei cinci ani cât au durat negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană, cetățenii care au înțeles sensul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Cluj-Mănăștur, prin elementele de fortificație, prin funcțiile lor militare și social-economice, ca reședințe ale unor țări, depășiseră stadiul de așezări rurale. Aceste așezări-orașe erau centre politice-administrative, fiscale și bisericești. Ele vor deveni în secolele următoare și centre economice, meșteșugărești și negustorești.11 Întemeierea orașelor în Europa de sud-est și est a fost mult ajutată de progresele negoțului și ale mișcării populației pe căile continentale. În legătură cu prezența și rolul precumpănitor al coloniștilor germani, trebuie spus că sașii n-au adus viața orășenească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
socru, e dat afară din rândul clericilor, apoi din școală, se luptă cu boala și este răpus în cele din urmă de ea). Iese la iveală, acum, și fațeta caragialescă a lui Creangă (autorul zice „avânt cațavencian”), manifestată prin inițiativele negustorești ale fiului lui Ștefan a Petrei și uneori prin perorațiile lui pe teme civice. Întrebarea este dacă diaconul le făcea serios sau în stilul acela prefăcut, umoristic care îl caracterizează. Sigur este că Dicționarul... lui C. relansează cazul Creangă în
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
începând cu Jurnal (1966), apoi Caietele Princepelui, o serie inaugurată în 1972, din care, până în 1981, publicase șapte volume, atestând o tot mai pronunțată fază livrescă a scrisului său. În dramaturgie nu a excelat. După Sfântul, poposește fie în mediul negustoresc interbelic (Să nu-ți faci prăvălie cu scară, din 1959), fie închipuie alegoric o umanitate abstractă (Labyrintul, 1967) sau dramatizează câteva episoade din Groapa. Traseul romanesc al lui B. poartă tot timpul un mesaj insurgent și îi fortifică popularitatea. Personalitate
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
să întreacă Persianu-n risipire de avere, dacă pleacă? PSAMIS Dar eu chiar pe persianul l-am ochit. Cu ajutorul Lui voiesc să joc pe lângă Lais pe risipitorul. Și aceasta foarte lesne, fără ca să cheltuiesc, 40 Punând numai în lucrare un tertip negustoresc. BOMILKAR S-auzim. PSAMIS O! Povestirea mea-i cam lungă și-ncîlcită Însă ști să taci?... BOMILKAR Desigur. Capul meu e ca o sită. PSAMIS Deci ascultă... O să capăt... sau, mai drept, a mea soție... O să... nu știu cum aș spune-o... mi-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
credință, în amici și adversari ai uniunii, învenină toate relațiile sociale și duse ura și persecuția pîn-înlăuntrul relațiilor de căsătorie și de înrudire. Cele două partide rupseră orice comunitate întreolaltă, se fereau una de alta în societate și în daraverile negustorești, ba chiar între frați se ardică făclia certei religioase. Schisma, pospăită pe dinafară și numai abia de catră împăratul, irupse fățiș în cler și popor c-o pornire îndoită și fără măsură, iar partidele întărîtate aruncau una asupra alteia pline
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în învecinatul Covurlui această creștere se urcă abia la 900? E știut apoi că suflarea cuceritoare a Miezenopții e mai tare spre Moldova. Ce sâmbure de rezistență ar putea prezenta în contra vreunei călcări o țară compusă din proletari agricoli, proletari negustorești, precum e marea majoritate a evreilor și o mână de boieri cufundați în datorii? Cu toate acestea moldovenii sunt mai buni agricultori decât muntenii. Dar ce folos? Raporturile sunt în adâncul lor nesănătoase, între popor și clasele dirigente s-au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
farse de Meilhac și Halevy, țara se civilizează conduce la rezultatul la care Egipetul a ajuns. În genere când într-o țară, agricolă mai cu seamă, vedem grămădindu-se oamenii în centre comerciale, vedem că preferă a trăi din mijlociri negustorești decât din producțiune, putem deduce cu lesniciune că numărul producătorilor scade, că ocupațiunea lor se simplifică din ce în ce și devine mai grea, pe când pe de altă parte numărul consumatorilor improductivi crește. Și numărul acestora crește totdeuna repede, căci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin activitatea singulară a izraeliților. Se va observa din cele mai de jos că evreii exercită o acțiune dizolvantă atât asupra moravurilor cât și asupra echilibrului economic al populațiunilor rurale. Țăranul și proprietarul, oameni ocupați cu producțiunea brută, fără aptitudini negustorești, cad în genere jertfă rafineriei speculanților. Cu toate acestea bunăstarea claselor ce se ocupă cu înmulțirea obiectelor de primă necesitate e mai importantă pentru societate decât starea acelor ce nu se ocupă decât cu traficul acestor obiecte. În fine clasele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
evreii, ce nu le sunt simpatici, să fie ciupiți nițel, ca să-și mai domolească aspirațiunile, să fie mai puțin fudui și fastidioși, să mai puie margini lăcomiei lor de bani, să nu mai esploateze și mai mult populația prin apucături negustorești, prin manopere rafinate, prin specule asupra prostiei și onestității oamenilor. Nu e fum fără foc. Antisemitismul, care s-a dezvoltat din începuturi modeste, dac-a putut ajunge atât de departe cată să fi având cuvântul lui de-a fi. Pentru ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
contestăm cu desăvârșire aceasta, căci pădure fără de uscături nu se poate. Oratorul de la Ateneu cată să fi cunoscând pe amicii săi politici din colegiul I și să fi știind, în calitate de fost staroste, cam ce fel de deprinderi și ce spirit negustoresc vor fi adus și în colegiul I, al proprietății istorice, oamenii banului și ai diferenței, odinioară stărostiți de d-sa, după ce ei au cumpărat moșii. Cât despre trecut și de oamenii cari au rămas din trecut, d. C. A. Rosetti
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
una ca aceasta! Ba sârbul a găsit și un lăudător - un grec - Giuvaras Escrocheriile din Dobrogea. 368 {EminescuOpXIII 369} ["NOUL BIZANȚ... "] 2264 Noul Bizanț s-a cretinizat moralicește și intelectual sub domnia turcului și trebuia să se cretinizeze. Grecul, popor negustoresc de țărm de mare, nu muncește și nu știe a munci. El trăiește din tranzacții - umilit cu turcul, obraznic cu creștinul supus. ["NOROCUL NOSTRU... "] 2264 Norocul nostru în epoca fanarioților a fost că nu toți pretinșii greci erau în realitate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceeași perioadă au început să se răspândească școlile populare, în care tinerii erau instruiți în citire, scriere și matematica comercială în limba maternă. Aceste școli s-au dezvoltat mai ales din experiența de zi cu zi și din necesitățile comunităților negustorești. Autoritățile politice și cele ecleziastice nu încercau să le controleze, astfel încât profesorii de aici, care erau de obicei dascăli independenți, predau ce doreau. Nici textele folosite la clasă nu erau, adeseori, controlate și de multe ori copiii învățau citirea cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vol. II, De la căderea Regatului până în zilele noastre, București, 1926, p. 56; Sergiu Selian, Schiță istorică a comunității armene din România, p. 28. Ultimul autor întrezărind între pricinile persecuțiilor și una de natură socială, „poziția acestei comunități consolidată de ocupațiile negustorești și de drepturile administrative protejate de domnii anteriori venind în contradicție cu viziunea despotică a lui Ștefan Rareș“. • Grigore M. Buicliu, introducere la Minas Tokatți, Cânt de jălire, p. 9; V. Mestungean, Istoria armenilor, vol. II, p. 56. secolul XVI
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
observații și a ajuns la anumite concluzii, unele rămase valabile, în linii generale, până astăzi. Vom aminti câteva dintre acestea. • Din punct de vedere al sensului mobilității diferiților negotiatores, Vasile Pârvan făcea observația că, dacă în epoca republicană deplasarea elementului negustoresc (cives Romani in provinciis negotiandi causa consistentes) urma axa V-E, dinspre Italia și Roma spre Gallia, Mediterana estică și Egeea, atingând punctul culminant în a doua jumătate a secolului I î.H., sub Imperiu se afirmă un „contracurent“ comercial
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]