730 matches
-
până în prezent, a lovit din plin structura ființei naționale, căreia Poetul i-a fost, în vremea lui, „sociologul” prin excelență, după Ilie Bădescu, al tipului de „precaritate ontologică” caracterizant. Un gen de precaritate întâlnit, de altfel, pretutindeni și azi, când „negustorii de vorbe” (M. Eminescu), „indivizii sterpi, cultivatorii frazeologiei goale, vânătorii de slujbe și politicienii” inundă cu identitatea lor discutabilă spațiul public comun, născând, cu alte cuvinte, din ignoranță și împiedicare în nenumărate malversațiuni ucigașe, o dinamică societală de tip împiedicat
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1421624896.html [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
a invitat la nuntă. O să-i transmiți că eu sunt bătrân și că n-am putut ajunge dar îi trimit, prin tine, gândurile mele bune, pe lângă darurile de nuntă. O să iei calul meu, cel pe care l-am primit de la negustorii dalmațieni odată cu doctorul. Vezi că numele lui e Murg, pentru că e chiar murg, și e educat în limba negustorilor. Dacă îl strigi „ira!... ira!...”, nechează de oriunde ar fi, ca să-l auzi. Așa că pe ăsta n-ai cum să-l
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1457253890.html [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
frumos, cum le-a găsit la izvorul lor, și cum nu mulți ar fi făcut-o. Sunt peste patruzeci de ani de când interpreta Viorica Flintașu rafinează cântecele populare, fără să le tulbure acuratețea și fără să le îmbrace în hainele negustoriei, stricându-le astfel aspectul natural. Le înmiresmează și iluminează într-un folclor pur, zămislit din relația intimă dintre om și natură. Primele înregistrări le-a făcut cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române, dirijate de maestrul George Vancu, în
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453902742.html [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
de vorbă cu unii ca ei. Din vorbă în vorbă, legionarii căutau să-i afle părerea, să știe cu cine și în ce ape se scaldă. Dar Toader era greu de prins. Îi învârti până ce-i ameți, așa cum făcea cu negustorii ce-și punea mintea cu el, de toamna până-n primăvară, când își vindea roadele muncii și al pământului. Până la urmă legionarii plecară așa cum veniră. Ba, mai mult, erau convinși acum că Toader Șoican nu era dintre cei care n-aveau
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
se gândi Tache, privind luna apărută pe siniliul cerului, să zicem...să zicem...încă cinzeci de milioane. --Câât? --Atât, băi...amărăștene! zâmbi radios Tache, mai ales că simțise încurajarea inginerului Casapu. Ce ți-ai închipuit, că numai tu cunoști arta negustoriei? --Vedeți, oameni buni, ce a înțeles Tache din negustorie? Doar să fraierească. Însă, pretinde să fie respectat. Am dreptate? --Așa e, așa e! vociferă mulțimea. Să-ți fie rușine, Spârcâiacule! Trebuia să-i fi luat gâtul, Ioane! Huuoo, vierme nenorocit
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1437620628.html [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
să zicem...să zicem...încă cinzeci de milioane. --Câât? --Atât, băi...amărăștene! zâmbi radios Tache, mai ales că simțise încurajarea inginerului Casapu. Ce ți-ai închipuit, că numai tu cunoști arta negustoriei? --Vedeți, oameni buni, ce a înțeles Tache din negustorie? Doar să fraierească. Însă, pretinde să fie respectat. Am dreptate? --Așa e, așa e! vociferă mulțimea. Să-ți fie rușine, Spârcâiacule! Trebuia să-i fi luat gâtul, Ioane! Huuoo, vierme nenorocit! Văzând că mulțimea se aprinde și nu mai poate
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1437620628.html [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
repede și salvează-ne! --Vi-i trimit, dar...urmă o tăcere cam lungă. Mototolea completă: --Dar nu merităm! Știu, băiatul tatii, dar acum salvează-ne și pe urmă... --Lasă! Nu asta am vrut să spun. Să dați dracului chioșcul ăla și negustoria, că nu e de voi! Lasă, mai discutăm. Mâine vă trimit banii. Au scăpat. Cănd i-a pus sub nas cele douăsprezece milioane, a rămas mut Nae. Să cadă jos. A întins mâna mașinal ca să-i ia, dar Trache i-
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414871809.html [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
Cantacuzino, frate al domnitorului Șerban Cantacuzino, (în timpul căruia s-a introdus cultura plantei), care își făcuse studiile la Padova și tot acolo, publică mai târziu, în 1700, prima hartă a Țării Românești, un fel de reclamă pentru oamenii politici și negustorii străini, care făceau astfel cunoștință cu locurile și bogățiile ei. Să recunoaștem că lui Columb i s-a făcut o mare nedreptate: continentul descoperit a primit numele America după prenumele navigatorului florentin Amerigo Vespucci și abia o țară din America de Sud
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1433398318.html [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
vestea cea bună. „Bună bădiță” - a grăit / Dănilă - „bine te-am găsit!” „Bine-ai venit măi frățioare! Spune, ce mai e prin târg, oare?” - Răspunse fratele, zâmbind. / Dănilă, în pământ privind, Îi zise: „Ce poate să fie? / Doar lume, cu negustorie.” „Bine, dar spune-mi ce-ai făcut / Cu boii tăi. Ți i-ai vândut?” „Pai, eu cu graba m-am pornit, / Da cu zăbava m-am trezit”. „Dar ce vești ne aduci? Hai, spune!” „Bădiță, nu am vești prea bune
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1449202252.html [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
neproductivă, observ peste ani și nepedagogică, de-a fi fost și eu și surorile mele “deosebiți”, oricum “altfel”, decât ceilalți copii din sat...El, din condiția lui de “țăran”( vorba vine, pentru că mai mult se ocupa de afaceri și cu negustoria), avu ambiția să-și învețecopiii, sora mea Condela, fiind printreprimele care intrase la liceul de fete “Iorgu Radu” din Bârlad. De la ea am sustras primele mele lecturi mai deosebite: romanul “Roșu și Negru” de Stendhal...dar și...” Mitul androginului” de
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_ion_murgeanu.html [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
de la Gheorghe, cu eliminarea vocalei finale „e”. Ssriitorul ținea la acest amănunt și se semna totdeauna Gib. cu punct, deoarece prescurtările se fac în consoană, urmate obligatoriu de punct. Majoritatea redacțiilor respectă acest amănunt! [4] Localul școlii primare donat de negustorii locali, frații Niculescu [5] Ex.: Himera, întotdeauna este mai frumoasă decât realitatea: - sau: proiectarea frumosului asupra altei ființe este iluzorie ( pag.184) ------------------------ Emil ISTOCESCU 25 mai 2016 București Referință Bibliografică: Emil ISTOCESCU - AL FLORIN ȚENE - LA BRAȚ CU ANDROMEDA / Emil
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de EMIL ISTOCESCU în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_istocescu_1464135632.html [Corola-blog/BlogPost/378982_a_380311]
-
unu chel și borțos, de la fisc. - Ca să vezi... El borțos și ea că o floare. - Care floare? Problema e alta... Nu a vrut un inginer și i se propune mai puțin? Ce să facă ea cu un contabil? Într-o negustorie, la un restaurant, un contabil poate să strice... Simon Șeinerovici, așa cum e el, avea cap la treburile astea. Un contabil sclerozat e corect, domnule, poate să fie chiar periculos... Auzi matale, încă de la fisc! - Dar ce ar fi vrut Lizica
SCHIŢE UMORISTICE (36) – LUNGUL NASULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1431648118.html [Corola-blog/BlogPost/370398_a_371727]
-
rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Este atestată documentar în anul 1408, când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acestui an, în care se stabilea că toți negustorii, care vor duce mărfuri din țara ungurească în Moldova, să plătească taxe vamale. În anul următor, domnitorul Alexandru cel Bun, într-un document din 18 noiembrie, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, cu
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_casa_oualor_incondeiate_marian_malciu_1334072633.html [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
eu la dânșii să-ți folosească magazinul pentru testarea vânzării și promovarea mărfurilor. Dar, să nu te împingă necuratul și să-i păcălești, că tot eu intervin să te execute. Și, să știi că ei se pricep să execute pe negustorii incorecți, nu...ca Nae Mărunțelu. --Am înțeles! a murmurat Mototolea, tot cu ochii holbați. Dar, îndrăzni el, aș vrea să mă răzbun pe ticălosul de Nae. Cum... --Lasă-l în plata lui Dumnezeu! i-a retezat-o inspectorul. Dumneata să-ți
FRAGMENT 2- CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414223254.html [Corola-blog/BlogPost/349718_a_351047]
-
Acasa > Orizont > Opinii > VALENTINE"S DAY - O PSEUDO SĂRBĂTOARE Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1133 din 06 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Ziua de 14 februarie,a fiecărui an, este așteptată cu nerăbdare de către negustorii de tarabe, de magazine și de mall -uri, deoarece în această zi cresc vânzările la majoritatea produselor, în special, la cele specifice sărbătorii Valentine's day: inimioare, fundițe roz, bomboane ambalate în țiplă purpurie, amorași suspendați printre norișori pufoși și
O PSEUDO SĂRBĂTOARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Valentine_s_day_o_pseudo_sa_stefan_popa_1391713817.html [Corola-blog/BlogPost/360178_a_361507]
-
Valentin - 24 octombrie, Sfânta Muceniță Valentina - 10 februarie, Sfântul Mucenic Valentin - 16 februarie; Sfântul Mucenic Valentin - 24 aprilie, Sfântul Valentin Preotul - 06 iulie, Sfânta Muceniță Valentina - 18 iulie. Valentine's day, o afacere Este mai mult decât evident că toți negustorii încearcă să prof-ite, în fond, iubirea comercială durează doar o zi. O zi în care majoritatea afaceriștilor încearcă din răsputeri să dea "tunuri": un buchet de flori - 40 de euro, o inimă de pluș de la 10 lei la 150 lei
O PSEUDO SĂRBĂTOARE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Valentine_s_day_o_pseudo_sa_stefan_popa_1391713817.html [Corola-blog/BlogPost/360178_a_361507]
-
noi pe poligon, când mergeam să culegem gloanțe și ea trecea de la pas la trap și la galop de-i fluturau pletele blonde în vânt. Ce-a făcut, ce-a dres, Colonelul a reușit să strângă bani de la Primărie, de la negustorii bogați și de la alți oameni, și a ridicat un monument de toată frumusețea, cu un roșior pe cal în plin galop, cu sulița îndreptată spre dușman. Monumentul trebuia inaugurat, spre cinstea eroilor Regimentului din Primul Război Mondial și, fiind o
VIZITA MS REGELE CAROL II LA BACAU de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1455467120.html [Corola-blog/BlogPost/350358_a_351687]
-
rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Este atestată documentar în anul 1408, când se numea deja Vama Moldovița, apărând într-un privilegiu comercial din 8 octombrie al acelui an, în care se stabilea că toți negustorii, care vor aduce mărfuri din țara ungurească în Moldova, să plătească taxe vamale. În anul următor, domnitorul Alexandru cel Bun, într-un document din 18 noiembrie, a scos satul Vama din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
ca în lumile literare ale lui Balzac, la fel de reale ca realitatea însăși, o călătorie prin istoria personajelor trecute în cărți, o minuțioasă descriere al contextului socio-cultural al marilor orașe București sau Iași, cu diferențele de clase, cu frivolitatea petrecerilor, cu negustorii evrei sau muzicanții țigani; este un periplu prin ipocrizia politică a epocii, prin carnalitatea unui popor petrecăreț, melancolic, fals și poetic. Dar cartea este în același timp o invitație pentru a cunoaște adevăratul motor, după cum spunea Basterra, al României lui
CĂLĂTORIE ÎN ROMÂNIA ÎMPĂRATULUI TRAIAN de FABIANNI BELEMUSKI în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Fabianni_belemuski_calator_fabianni_belemuski_1367578575.html [Corola-blog/BlogPost/344697_a_346026]
-
însoțesc. De altfel, nici nu-i place. Zice că o zoresc. Ce mă tot zorești, Istrate? se răstește la mine, pierzându-și răbdarea. Cu nenorociții ăștia trebuie să te târguiești, că altfel ia și pielea de pe tine ... Se pricepe la negustorie, o are în sânge, nu degeaba e armeancă. Tată-său avea cea mai mare prăvălie din Orșova. Până-n '48, că după aia ... Făcuse un gest de lehamite, dar se oprise precaut să-l ducă până la capăt, dintr-un reflex pe
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_1_dan_florita_seracin_1342536471.html [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
della citta strazziante Umile,corrosive mendicando la salvezza. Gli arcangeli cantano di nuovo, rinati di Testimoni della nascita di ottava colonna. Alle porte pregano incessamente I mercanti d’anime Per la guarigione degli angeli. Însănătoșirea îngerilor La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Brahms. Îngerii, căutându-și pașii de odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/La_guarigione_degli_angeli_gabriel_dragnea_1386571828.html [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi Iar pleoapele amorțite Refuză somnul nopților încă nefurate. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Mahler. Îngerii au uitat cu ce se hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/La_guarigione_degli_angeli_gabriel_dragnea_1386571828.html [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în văzduh Când cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Wagner. Îngerii aud tremurând și se zbat lăcrimând Peste noaptea în care rugăciunea e vie. Clopotele își scutură praful și rugina Sub privirile orașului, mistuitoare Smerite, corozive cerșind mântuirea. Arhanghelii cântă din nou, renăscuți
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/La_guarigione_degli_angeli_gabriel_dragnea_1386571828.html [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
se zbat lăcrimând Peste noaptea în care rugăciunea e vie. Clopotele își scutură praful și rugina Sub privirile orașului, mistuitoare Smerite, corozive cerșind mântuirea. Arhanghelii cântă din nou, renăscuți de Martorii nașterii coloanei a opta. La porți se roaga neîncetat Negustorii de suflete pentru Însănătoșirea îngerilor. Gabriel Dragnea Referință Bibliografica: La guarigione degli angeli (Însănătoșirea îngerilor) de Gabriel Dragnea în traducerea poetei Alexandra Firiță / Gabriel Dragnea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1074, Anul III, 09 decembrie 2013. Drepturi de Autor
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/La_guarigione_degli_angeli_gabriel_dragnea_1386571828.html [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
Cerului se reflectă în agitația stârnită de noile promoții de crăciun, în decorurile și artificiile pe care municipalitățile le expun cu generozitate. Cel mult vom constata că iscusința companiilor publicitare și strălucirea afișată de marile centre comerciale întrec cu mult negustorii arabi și bazarurile orientale. Există o paralelă între artă și religie prin transfigurare, dar nu există vreo asemănare între tăiatul porcului, împodobitul bradului... târgul Crăciunului - Marché de Noel - ’răpirea din serai’ și Taina Miresei lui Hristos, adică Biserica Lui cea
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_cu_gandul_la_bethleem.html [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]