720 matches
-
încolo pentru negustoria pe care gândeam s-o facem împreună. MARCU: Bre Dănilă, pe mine să nu mă-vălui cu vorbe și cu meșterșuguri, că n-am îmbătrânit degeaba la tejgheaua asta. Mie-mi vinzi castraveți? Ce are una cu alta? Negustoria-i negustorie, iară sculatul vine după dormit. Mai bine să te scoli prost dispus, decât să nu te mai scoli deloc; abia atunci nu mai poți face nici o negustorie. Și nici nu-ți mai trebuie... DĂNILĂ: Da' ce ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
negustoria pe care gândeam s-o facem împreună. MARCU: Bre Dănilă, pe mine să nu mă-vălui cu vorbe și cu meșterșuguri, că n-am îmbătrânit degeaba la tejgheaua asta. Mie-mi vinzi castraveți? Ce are una cu alta? Negustoria-i negustorie, iară sculatul vine după dormit. Mai bine să te scoli prost dispus, decât să nu te mai scoli deloc; abia atunci nu mai poți face nici o negustorie. Și nici nu-ți mai trebuie... DĂNILĂ: Da' ce ți-a sărit țandăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
tejgheaua asta. Mie-mi vinzi castraveți? Ce are una cu alta? Negustoria-i negustorie, iară sculatul vine după dormit. Mai bine să te scoli prost dispus, decât să nu te mai scoli deloc; abia atunci nu mai poți face nici o negustorie. Și nici nu-ți mai trebuie... DĂNILĂ: Da' ce ți-a sărit țandăra, jupâne? Te-am supărat cu ceva? Iaca plec... MARCU: Cine-ți spune să pleci? Dumneta vrei să m-ațăți; adică pleci și nici nu-ți pasă, iară eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nici o para cu bortă? MARCU: Am spus eu așa ceva? Cine are trebuință, să-l ieie sănătos. Și fii sigur că, pănă la urmă, tot o să ți-l ieie careva. Iaca eu, de-o pildă. Fiindcă tot te-ai pornit la negustorie, ce să te mai las să prăpădești vremea? Te-am văzut și te-am cunoscut că ești într-o stare tocmai potrivită să învărți afaceri. Ce-ți pot face eu? Și mai ales ce-ți pot plăti pe gănsac? (caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Sfârșitul primei părți Partea a doua Tabloul 1 (Decorul din Tabloul 2, partea I. În fața porții lui Ispas.) SMARANDA: Apoi mare bucurie mi-a făcut întâlnișul nostru în mijlocul satului! Chiar mă miram unde și când oi afla cum ai împlinit negustoria începută. Așa, bărbate. Acuma poți să te duci și tu unde-i vedea cu ochii și să mă lași păcatelor mele. Încurcă-lumea-i fost de când te știu, da' n-aș fi crezut s-ajungi până-ntr-acolo cât să prăpădești boii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
documentată a localității din care provine călugărița de la Mânăstirea Dealu. E un fel de punere în context sau un fel de rescriere egocentrică a istoriei. Apar și acte introduse între paginile caietelor. Eugenia Ionescu e o persoană cât o instituție. ...Negustorii vând și cumpără, iar cei ce știu a scri-încă puțini-pomenesc de Poiana Sării dintre apele Doftanei și Telegii sau de „sarea de la Mislea“. Se află că Bukur din Câmpina face negoț cu sașii brașoveni. Pentru acești negustori localnici cum și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
bunurilor. Cei care s-au aflat În primele rânduri, au primit câte o „cotă” și de la cei care așteptau docili să primească măcar câteva resturi. „Bat-o dumnezeu de Împărțeală!” Nu cred că Marele Creator avea vreun amestec În această negustorie. Trebuia să ai puțin sânge „diavolesc” ca să-ți faci averi și să te „Înalți” cu mult deasupra altora. Cât de neputincioasă mă simt În fața acestei vieți efemere - care cere un „tribut”greu... doar unora dintre noi. La dracu cu ea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
nu?" "Da, dom'ne, după slujbă. Într-un ceas, masim, e gata. Îți lasă el o sutică, două, acolo." "O sutică, două?!" "Acu' nu fi și tu zgripțar. Lasă d-aci, să câștigi dincolo. Ce? Tre' să te-nvăț io negustorie? Hai, că-mi placi, știi?" Portarul oftă numai așa, de amorul artei. A celei teatrale, bineînțeles. Se gândise el că o să scoată vreo cinci sute de mii din afacerea asta. Două sute jumate materialele și tot atât manopera, că era băiat
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Songling Pu Songling (1640-1715) este un renumit prozator din dinastia Qing, originar din Zichuan (azi Zibo, în provincia Shandong). Familia sa de boieri scăpătați sărăcește într-atât în timpul tatălui scriitorului, Pu Pan, încât acesta este nevoit să se apuce de negustorie. Precaritatea situației materiale a părinților îl determină pe Pu Songling să se confeseze trist, explicându-și celibatul prin neputința de a cumpăra cu bani proprii darurile necesare cu care, potrivit tradiției, ar fi putut cere în căsătorie o fată. Nici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ani. La sfârșitul ei au izbucnit multe răscoale țărănești și s-au remarcat numeroși oameni. Han Xin, cunoscut comandant militar, a fost unul dintre ei. El provenea dintr-o familie săracă și a rămas orfan de mic. Înainte de recrutare, necunoscând negustoria și refuzând să lucreze pământul, Han a dus o viață de vagabond, de multe ori neavând ce să mănânce. Ca să supraviețuiască, el pescuia din când în când în râul Huaishui. Într-o zi, o spălătoreasă bătrână, văzând că n-avea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
temut" de alții, asta nu înseamnă decît că la tine acasă e stăpînă frica, teama, pentru că "respectul" e un fel de apă de ploaie cînd e pus alături de teamă. Știa el foarte bine de ce unii, cei mai mulți, ba poate chiar toți negustorii de pe Strada Mare își scot plini de "respect" pălăria cînd trece prin dreptul dughenei lor, ba îi mai și aude "să trăiți cu respect, domnule adjutant", nu pentru că îl respectă, ci pentru că le e teamă, de el. N-au băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să scoată un cuvînt. "Vrei să spui că e vorba de... de domnul Caraiman?" își luă seama Bîlbîie, cu toate că în lăptărie nu mai era nimeni în afară de proprietarul adormit în coate, sprijinit de tejghea. Se vedea că n-are chef de negustorie, noaptea trăsese un chef serios cu pelin de mai. Adjutantul îl privi fix pe Bîlbîie, acesta se mai liniștise, după o clipă de ezitare se ridică de la masă și în cursul mișcării, hîrîind scaunul pe podele, rosti "Caraiman, domnul Caraiman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
arăți acum indiferent și nerecunoscător. Afară era Încă lumină, deși soarele stătea să apună. Doar domnul Brener putea să‑l vadă de pe locul său, ca un tron, și poate‑i trecu prin minte un vers - pentru că domnul Brener iubea poezia, negustoria nu‑i secătuise, de tot, simțul frumosului - un vers despre un apus de soare, care cade la orizont aidoma unui cap de monarh, atunci când se prăvale de pe un butuc. Îngândurat, domnul Brener Își scoase o țigară din buzunarul interior. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
manufacturile; cele care fac mai mult onoare spiritului uman sînt geometria, filosofia, astronomia, retorica, poezia, pictura, muzica, sculptura, arhitectura, gravura și ceea ce înțelegem prin Belle Arte. Cum toate țările sînt foarte diferite, puterea unora stă în agricultură, a altora în negustorie sau în comerț: aceste arte se întîmplă să prospere laolaltă în vreo țară. Suveranii care vor alege această modalitate pașnică de a deveni mai puternici vor fi obligați să studieze, în primul rînd, structura țării lor, pentru a ști care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din memoria teatrului. Ca să veghezi asupra lor, să le păstrezi intacte, e nevoie, într-adevăr, de devoțiune. Și ei o au. Mi-e teamă doar să nu-i alunge cineva din acest templu... să nu uite că ei nu sunt negustorii, ci salvatorii lui! Oare capitalismul liberal va înțelege asta? Și va voi el să ocrotească aceste temple, vinovate, în ochii lui, de păcatul pe care îl detestă cel mai mult, acela al aparentei inutilități? A doua zi vizitez Muzeul teatrului
La Budapesta, printre fantome by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7229_a_8554]
-
apără și răspunde că humuleștenii fac la târguri comerț "din picioare" în vreme ce orășenii din Tg. Neamț beneficiază de spații adecvate (vezi episodul cu pupăza, din care rezultă cu claritate că Ștefan a Petrea nu are o dugheană și își exercită negustoria "din picioare"). Numai din 1863, când Cuza secularizează averile mănăstirești, luând practic satul de sub epitropia mănăstirii și punând-o sub cea a orașului, putem vorbi de schimbarea stăpânului... Dependența față de celebra mănăstire lasă însă un gust amar. La 1743, obligațiile
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
a ales: cu un nume nou, Vizitiu, ca și cu o suferință a inimii care l-a răpus după patru ani. Întors cu bani și speranțe în Muntenia, Hagiul s-a îndreptat spre Valea Buzăului, în căutarea unui loc potrivit negustoriei sedentare. S-a însurat cu Stoiana (Ana), fiica unui speculant din cunoscuta familie Cocenescu. Așadar, Ion din Ardeal nu a început o afacere în Pârscovul de Sus, ci a continuat-o pe cea a socrului său. Se pare că a
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
are o problemă. O.O. Există o rețetă, o formă consacrată, care să constituie liantul între artist și public? P.Ș. Sînt instituțiile. Sînt actorii specializați în acest spațiu intermediar. În ceea ce privește artele plastice, sînt muzeele, sînt sălile de expoziție, galeriile, sînt negustorii de artă, sînt curatorii, criticii și istoricii de artă. Iar alături de aceste instituții există și o instituție a publicului. Există o conștiință colectivă care chiar funcționează, dacă știi să o identifici și să o stimulezi. Criticul de artă este o
Un dialog despre Ilie Boca la Galeria Eleusis by Oana Olariu () [Corola-journal/Journalistic/6743_a_8068]
-
Cu toții le folosim de fiecare dată când le avem, dar câți dintre noi știm și alte lucruri despre ele în afară de cum să le cheltuim? Autor:Anton Anda ... au fost introduse de negustorii chinezi de ceai, la începutul secolului al X-lea, care încheiau mari tranzacții cu bilete la ordin, cu scopul evitării transportului monedelor metalice? Administrația chineză adopta oficial bancnotele în 1024. ... lucrătorii din comerțul alimentar, care ating alimentele și încaseaza banii
Ce nu știați despre bancnote () [Corola-journal/Journalistic/65849_a_67174]
-
conflicte. Important este să ducem la capăt această construcție și o vom duce. Cu Partidul Conservator am avut cea mai, și continui să am, cea mai respectuoasă și mai prietenoasă relație. Am pornit pe o chestiune de principiu, nu de negustorie. Am spus: Partid Conservator, frumos sună al tău nume, vorba lui Voinescu, ce vrei tu? Vreau grupuri parlamentare. Adică, la deputați zece deputați. 12, domnule, să nu se piardă pe drum, Doamne ferește, se mai întâmplă. Cinci senatori au cerut. Negustorul
Antonescu: Liiceanu şi Pleşu sunt laşi, nu au curaj să protesteze la mitocăniile lui Băsescu - Citeşte aici discursul INTEGRAL al liderului PNL () [Corola-journal/Journalistic/47215_a_48540]
-
abia în Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007) expresia e inclusă cu sensul specializat din limbajul colocvial actual (a face ceva pe genunchi - „a face ceva în grabă”). Pe picior, în schimb, este bine atestat în dicționare cu sensul său secundar: „negustorie (sau comerț, afaceri etc.) pe picior = negustorie (sau comerț, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă” (DEX); în DEXI, construcției i se atribuie chiar trei semnificații (evident, legate): „neîntârziat, operativ”, „în grabă, superficial”, „neoficial, ocazional”. În Dicționarul
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]
-
expresia e inclusă cu sensul specializat din limbajul colocvial actual (a face ceva pe genunchi - „a face ceva în grabă”). Pe picior, în schimb, este bine atestat în dicționare cu sensul său secundar: „negustorie (sau comerț, afaceri etc.) pe picior = negustorie (sau comerț, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă” (DEX); în DEXI, construcției i se atribuie chiar trei semnificații (evident, legate): „neîntârziat, operativ”, „în grabă, superficial”, „neoficial, ocazional”. În Dicționarul limbii române (tomul VIII, Litera P, 1974
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]
-
științifică Czeslaw Miłosz în căutarea identității artistice. Campo di Fiori În Roma, la Campo di Fiori, Măsline și citrice-n coșuri, Pe jos pete de vin împroșcat Și resturi de flori azvârlite. Fructe roz din adâncul mării Varsă pe mese negustorii, Ciorchini negri de struguri Cad pe puful de piersici. Aici, în piața aceasta, L-au ars pe Giordano Bruno, Călăul rugul aprinde, Gloata din jur îi ia seama. Nici nu s-a stins flacăra bine, Tavernele iarăși sunt pline, Măsline
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
sa, Julia da Silva-Bruhus, de origine german-braziliană, Thomas își descoperise aplecarea „sudică” spre muzică și literatură, talent care avea să marcheze majoritatea descendenților familiei („nordicul” tată, deși model prin seriozitatea muncii, neavând pe mâinile cui să-și lase în seamă negustoria - cum nici personajul Hanno Buddenbrok nu avea să prefere negustoria tatălui, devenind muzician). Mai ales interesul pentru psihologia artiștilor, pentru „pătimirile și măreția maeștrilor” avea să rămână constant în creația lui Thomas Mann (nu fără o anumită legătură, s-a
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]
-
aplecarea „sudică” spre muzică și literatură, talent care avea să marcheze majoritatea descendenților familiei („nordicul” tată, deși model prin seriozitatea muncii, neavând pe mâinile cui să-și lase în seamă negustoria - cum nici personajul Hanno Buddenbrok nu avea să prefere negustoria tatălui, devenind muzician). Mai ales interesul pentru psihologia artiștilor, pentru „pătimirile și măreția maeștrilor” avea să rămână constant în creația lui Thomas Mann (nu fără o anumită legătură, s-a spus - lucru vădit apoi în jurnalul publicat postum - cu homoerotismul
Thomas Mann despre Wagner by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3720_a_5045]