449 matches
-
altfel nu candidez ca să mă aflu în treabă. Mă voi duce, dacă va fi cazul. Eu nu stau să mă joc cu românii. Nu mă duc să fiu iepurașul cuiva și nici să mă mângâie cineva pe cap. Nu este nehotărâre. Dacă va fi cazul, DA, MĂ DUC! Dacă nu va fi cazul, îmi văd în continuare de treabă așa cum am promis", a spus Sorin Oprescu. Premierul Victor Ponta declara că lista scurtă la PSD conține 2 nume: Victor Ponta și
Sorin Oprescu, despre prezindențiale: DA, MĂ DUC! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28843_a_30168]
-
de Brahma). Povestirea se citește pe nerăsuflate și este printre the best-urile volumului, ca și celelalte două citate mai înainte. Alte proze sunt mai puțin reușite, autorul ezită parcă între variante posibile ale firului narativ, se simte un fel de nehotărâre epică, proza trenează, ia uneori o turnură cam descriptivă, cvasionirică, uneori și ușor filozofică, în orice caz care nu îl prinde pe autor, chiar dacă se poate bănui și o intenție voalat parodică (Trilogia laturii mele feminine..., Secretul fotoliului optzecist ș.a.
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
urmă se amuză crud pe socoteala ființei raționale" (p. 212). În sfârșit, să mai notez că, după părerea lui Dumitru Micu, eternul feminin în poezia argheziană se situează la antipodul absolutului întruchipat de Dumnezeu (p. 225) și primește frecvent conotațiile nehotărârii și ale ambiguității. Alături de cei doi poli (Dumnezeu și femeia), țăranul, țara și istoria configurează motivele lirice fundamentale în opera argheziană. În această nouă interpretare a lui Arghezi, materializată în volumul din 2004, Dumitru Micu s-a depășit considerabil pe
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
în mulțime, cum i s-a întâmplat Mântuitorului și lui Joyce, uzurpatorul, pe o scenă la un colegiu din Dublin. Scriu ca să învăț a citi și a muri. Poezia nu va elibera sufletul și se va risipi ceața gri a nehotărârii. Nerăbdarea-i sfântă și, pe alocuri, osândă, pentru cei plăpânzi. Agapia-i nemuritoare ca și poezia în numele căreia în-semnăm litere neîntrupate, doar trucate în cele mai năstrușnice înscrisuri. Doar sufletu-i de vină! Dar cine-l mai vede? Refugiat în corpul
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
nouă decembrie, doar 37% dintre electori fiind hotărâți în această privință. În proporție de 19%, românii și-au făcut o idee în această privință, iar 5% știu deja că nu vor merge la votu. Chiar dacă există un grad ridicat de nehotărâre, 44% dintre cei chestionați susțin că această campanie nu îi va determina să își schimbe opțiunea de vot. De remarcat că cei mai mulți dintre alegătorii care vor merge la urne în decembrie au aceleași opțiuni de vot ca în 2008. Astfel
Sondaj IRES: Românii nu-și cunosc candidații și nu sunt interesați de alegeri by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40915_a_42240]
-
Acasa > Literatura > Proza > LANȚURI Autor: Camelia Constantin Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului ... nu lăsa lanțurile îndoielii, să îți încătușeze secretele dorințelor alungă întunericul temerilor izvorât din adâncurile nehotărârilor irepetabile nu lăsa timpul, să se scurga printre clipele fugare ... nu se mai întoarce sărută căldura unui surâs aninat de buzele persoanei, pe care o porți in fibrele ființei tale îmbrățișează lumina din ochii ei, alungă spectrul rece al trecutului
LANŢURI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384871_a_386200]
-
drept platoșă amar de vreme începe să cedeze... Și totuși... o strângere de inimă... Vocea lui! Seamănă cu-a prietenului meu imaginar, paznicul nălucirilor de copil mai răsărit și de adolescentă, care-mi fusese frate și sfătuitor în ceasuri de nehotărâre... Al lui e glasul! Fără nici o îndoială! Îl recunosc! Prieten ivit din odinioară... Tu?! Ești chiar aievea?! Prins într-altă vârstă?! Dar cum e posibil?! Cândva îmi apăreai în visele-mi de copilă, acum te-arăți cât se poate de
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
își ia zborul și atunci voi suferi și mai mult. Să mai am puțină răbdare” se autoconsolează el. Dar un alt gând îl sâcâie “frate nici grăbit ca nebunul, dar nici răbdător ca idiotul...greu, complicat moment” proclamă el și nehotărârea, neliniștea surdă începe să-l macine. Îi trimite un mesaj Ștefaniei, scuzându-se că nici măcar nu i-a întins mâna. “Nu-i nimic, data viitoare sigur vom fi mai îndrăzneți” îi răspunde tânăra. Decriptează imediat optimismul ei molipsitor. El prinde
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
mișcare. Fiecare om își țese propria poveste, dar nu este capabil, ... VI. LANȚURI, de Camelia Constantin , publicat în Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017. ... nu lăsa lanțurile îndoielii, să îți încătușeze secretele dorințelor alungă întunericul temerilor izvorât din adâncurile nehotărârilor irepetabile nu lăsa timpul, să se scurga printre clipele fugare ... nu se mai întoarce sărută căldura unui surâs aninat de buzele persoanei, pe care o porți in fibrele ființei tale îmbrățișează lumina din ochii ei, alungă spectrul rece al trecutului
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
înseninează fiecare moment petrecut în caruselul destinului nu lăsa lanțurile îndoielii, să îți încătușeze secretele dorințelor șansele ... inima ... Camelia Constantin februarie 2017 ... Citește mai mult ... nu lăsa lanțurile îndoielii, să îți încătușeze secretele dorințelor alungă întunericul temerilor izvorât din adâncurile nehotărârilor irepetabilenu lăsa timpul, să se scurga printre clipele fugare ... nu se mai întoarcesărută căldura unui surâs aninat de buzele persoanei, pe care o porți in fibrele ființei taleîmbrățișează lumina din ochii ei, alungă spectrul rece al trecutului înseninează fiecare moment
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
precoce, dar temerar căpitan de cursă lungă, prin Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța, aruncându-se, cu pasiune, patos și luciditate, în nobila, dar dura profesie de jurnalist. La vârsta când mulți dintre colegii de generație traversau hiatusul îndoielii, al nehotărârii și încremenirii în întrebarea: Oare eu încotro să o iau, unde să mă duc ?!, Corneliu Leu se avântă, la nici 16 ani, pe baricadele solzoase ale muncii de reporter și redactor la Pagini dobrogene. Între 18 și 26 de ani
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
hrănește pe negândite valorile, care se manifestă diurn. Nocturnul respiră cu fiecare dintre noi. Frontiera dintre diurn și nocturn este fragilă și flexibilă: oscilăm adesea de o parte și de alta a barierei, fără curajul unei alegeri. În istorie, această nehotărâre nu oferă nimic din ceea ce o societate se pregătește să înțeleagă și să construiască pentru semenii ei: minimul confort începe din momentul în care faci lumină în tenebre. Subteranul are propria-i ierarhie de valori, cenzurată stângaci de lumea diurnă
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
tăcere, În timp ce toți cei de față Își treceau din nou, cu Încetineală, pergamentul, oprindu-se când peste un nume, când peste altul. Și pe rând, după ce terminau de citit, Îl fixau pe poet. Căutau un semn de Îndoială, umbra unei nehotărâri pe chipul său ascuțit. Însă el rămăsese impasibil, susținând privirea celorlalți cu fermitate. — Ei bine, să fie așa cum spui domnia ta. Vorbise cel mai vârstnic. Apăsă inelul cel gros pe care Îl purta pe degetul arătător Într-un tampon de fetru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu care mă lansasem către doctorul Wagner se diminuase subit. Dacă pe-aici evenimentele se precipită, probabilitatea ca Magistrul să aibă timp de conversație cu mine tinde spre zero, Îmi spuneam. Din convingere sau ca să-mi găsesc o scuză pentru nehotărâre? Pe de altă parte, dacă Wagner era Magistrul, lucrurile, per ansamblu, nu pot sta foarte rău, mă străduiam eu să văd, ca În oricare altă Împrejurare, de altfel, partea plină a paharului. Nu mă bizuiam pe nimic concret, schimbaserăm câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pedeapsa ar fi fost PEDEAPSA! Așa, vă rog să mă iertați, dar cîtă tristețe În acest gest gratuit. Nu sînt eu cel indicat să vă dau sfaturi, Doamnă, totuși Îndrăznesc să Întreb: de ce nu mergeți pe drumul drept? De ce această nehotărîre, de ce, mai bine zis, această slăbiciune? Personal, nu condamn indecizia Dumneavoastră pentru că o Înțeleg și o respect, așa cum respect orice infirmitate a mea sau a altora. Trăind În imperiul cuvintelor, ne lăsăm impresionați nu de existența lor În sine, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
privirile printre minunățiile casei. Bântuind intrigat, fără să știu pe unde și cum, m-am trezit deodată în fața clanței, pregătit să apăs pe ea. Am ezitat, firește. N-am mai avut însă timp să mă gândesc prea mult la motivele nehotărârii mele, căci am și apăsat pe clanță, învârtindu-mă ca un dement și fluierând, nu știu de ce, pe măsură ce intram. Nu pot să vă descriu cât de grozavă era liniștea ce se așternu, la vederea mea, peste numeroasa și onorabila adunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
să salut. Uneori se întâmpla ca, gonind după o femeie care-mi prinsese privirea și mă chema cu ochii ei groaznici, o altă femeie din mulțimea care venea spre mine să-mi arunce aceeași privire tânjitoare și imperativă. Paralizat de nehotărâre și de nevoia de a alege rapid, mă opream în loc, dar, observând că femeia care merge în fața mea se uită înapoi după mine, mă întorceam și o porneam pe urmele ei, privind și spre prima femeie care se depărta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
următorul ecce-homo: "Să bat noroiul vremii Cu ochii-nchiși. Hlamida Să-mi scoată-n drum nerozii, Din cârciumi grași și beți. Ca fluturii, ce rabdă Să-i poarte-n praf omida, Să rabd și eu povara A duce două vieți?" (Nehotărîre) Ne întrebăm, scrutând această veritabilă față a domnului Arghezi: cum a fost posibilă confuziunea: Arghezi poet modernist? Dacă modernismul e ancheta niciodată descurajată a condițiunilor frumosului necontingent, domnul Arghezi se exclude din aceste preocupări. Dacă înțelegem prin modernism satanismul postbaudelairian
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sau fericire), ci mă tem de neîmplinirea celorlalte, cele pe care nu le pot solicita providenței concomitent cu primele. Cu alte cuvinte, nu dorințele incluse pe listă, ci cele excluse din ea mă preocupă mai tare. Cu dilema asta a nehotărârii am trăit de când mă știu. Dacă mă-ntreabă cineva : „ești o fire ezitantă?”, eu îi răspund după o lungă pauză de reflecție: „știu și eu?”. Ca să fiu pregătită în caz că voi câștiga un loz mare sau dacă dau peste lampa lui
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
Acolo, în fața casei era doar el și grădinița lui, golit de orice gânduri care să-i întunece existența. Asta nu însemna că dacă ar fi avut voință nu ar fi putut găsi rezolvări pentru fiecare caz în parte. Poate această nehotărâre congenitală a condus și la eșuarea căsniciei sale. Cu eleva era suficient să fie mai puțin maleabil dacă nu înțelegea de bună voie și să o refuze categoric de la început, sau măcar după consumarea primului episod. Așa nu putea continua
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
vine de sus,/ de undeva, din aerul curat de deasupra,/ de undeva din lumea trăsnetului,/ din lumea lui Eliade unde taurii/ se împerechează cu femei gigant/ și apele sfinte de la Varanasi sunt pline de mâl ... Iubirea se asociază întotdeauna suferinței, nehotărârii, zborului, visului, dezamăgirii, ea poate proiecta individul de la extazul împlinirii, la cea mai cruntă disperare, fiind „cea mai înaltă culme a fericirii care se poate transforma în cel mai cumplit vârtej al nefericirii” (Platon) : „Ce tristă e pădurea sură,/ când
LUCEFERI CU BUZE ROSII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360793_a_362122]
-
precoce, dar temerar căpitan de cursă lungă, prin Liceul Mircea cel Bătrân din Constanța, aruncându-se, cu pasiune, patos și luciditate, în nobila, dar dura profesie de jurnalist. La vârsta când mulți dintre colegii de generație traversau hiatusul îndoielii, al nehotărârii și încremenirii în întrebarea: Oare eu încotro să o iau, unde să mă duc?!, Corneliu Leu se avântă, la nici 16 ani, pe baricadele solzoase ale muncii de reporter și redactor la „Pagini dobrogene”. Între 18 și 26 de ani
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
pe un lucru furat Ne e frică pur și simplu să fim fericiți sau triști Am tras o fugă până-n Occident și nu ne-a plăcut Nici Orientul nu-i mai breaz Suntem răstigniți între cele patru puncte cardinale ale nehotărârii nastre Ne uităm la proprii noștri copii ca la niște străini Privim soarele și ne întunecăm Nu suntem bineveniți nici în paradis nici în infern Purgatoriul nostru e fără capăt și din fericire fără coadă Deziluzia e folosită ca armă
EREZIA IMPOSTURII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350361_a_351690]
-
noastră la un travaliu liric de calitate iar elegiile sale impresionează. Și în cazul de față iubirea poate fi descoperită și definită într-o multitudine de ipostaze, care de care mai interesantă și neașteptată. Poeta trăiește astfel: dorința, nerăbdarea, tristețea, nehotărârea, bucuria întâlnirii, chinul și întrebările îndoielii, puterea încrederii și amețeala neîncrederii, dar, peste toate, mai ales, dorul întru împlinire dominând mistuitor, da, și toate acestea într-o permanentă incertitudine, de unde tonul profund elegiac al majorității poemelor, plutind ca o ceață
PREFAŢA LA VOL. DE POEME PAŞII SINGURĂTĂŢII (TRISTE SCRISORI DE IUBIRE) [Corola-blog/BlogPost/349365_a_350694]
-
vocea Angelicăi. - Băi, voi sunteți duși cu pluta! Lăsați naiba separeul, că v-o trageți și aici... Hai s-o facem în grup! Vreți? Păi, ce să zic?... Hai, amice, să facem loc, a hotărât Mișu după câteva secunde de nehotărâre. Au scos măsuța din salon, au împins fotoliile la perete și au aruncat câteva perne pe covorul mare, persan veritabil, care acoperea toată pardoseala de lemn a încăperii. Doru a dat muzica mai tare, de parcă nu s-ar fi auzit
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]