544 matches
-
domnnul Prigoană și Cristian Preda e diferență ca de la cer la pământ. Prigoană, așa cum e el, a făcut totuși ceva în viața lui, Cristian Preda e un trepăduș lansat de Băsescu, care n-a făcut nimic in viața lui, un neica nimeni. Nimic nu știe, nici profesor, nici student, nimic nu știe".
Becali candidează la Primăria Capitalei () [Corola-journal/Journalistic/45707_a_47032]
-
pentru boscărie, stosărie, coțcărie, matrapazlărie, rușfetărie, potlogărie, dar și Iașiul e „chiar de gemine cu Bucureștiul vostru” (Actul I, scena 2). Particularitățile regionale sunt destul de marcate: formulele de adresare și exclamație ale munteanului sunt nene, neneo, nenișorule, vere; ale moldoveanului - neică și neiculiță. Munteanul folosește intens perfectul simplu (luași, o tăiași, o pățirăm etc.) și formele analogice în -ră, pe care le va ironiza și Caragiale (s-a găsitără, mi-a scăpatără, „urât tată a mai avutără”), care nu apar deloc
Limbajul coțcarilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5059_a_6384]
-
condotier din bărăganul presei, mergând spre burghezie,după ce printr-o haiducie de-un deceniu și-a pus temeiurile unei solide gospodării”. Sunt și portrete așa zicând în mișcare. Iată-l, bunăoară, pe al lui Stelian Popescu, directorul „Universului”: „A ieșit neica să se sorească cu consoarta! Reprezentanții tipici ai burgheziei românești de primă etapă. O pereche foarte potrivită. Nu le voi cere o părere asupra tablourilor lui Greco sau a muzicii lui Brahms. Dar sunt români amândoi, perfect identificați cu solul
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
Ne-a surprins plăcut s-o descoperim, între cei care scriu despre marea cântăreață, și pe ea Herta Müller. Dosarul preia fragmente din eseul scriitoarei intitulat „Lume, lume, soro, lume”, care se găsește în volumul Mereu aceeași nea, mereu același neică, tradus din limba germană și apărut în anul 2011, la Humanitas: „Se spune că la un iarmaroc, cândva prin anii 50, când i se interzisese să apară în public, era așteptată de mii de oameni. Când s-a anunțat că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
torpoare fără soluție, poeta craioveană posedă o fibră vitală pe care nu ezită a o aduce în scenă. Retractilitatea e doar un contrapunct stilistic al unor reacții suficient de energice. În primul rînd față de fauna umană rebarbativă, întrupată într-un „neica nimeni”, care „se plimbă sătul și tihnit// prin orășelul de pe malul stîng/ al apei aproape curgătoare, presărînd/ pe urmele lui vagi hîrtii sclipitoare”, fiind totodată „stăpîn/ pe coada vacii nebune,// pe ștampila primăriei/ și pe destinul meu -/ doar atît” (Neica
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
neica nimeni”, care „se plimbă sătul și tihnit// prin orășelul de pe malul stîng/ al apei aproape curgătoare, presărînd/ pe urmele lui vagi hîrtii sclipitoare”, fiind totodată „stăpîn/ pe coada vacii nebune,// pe ștampila primăriei/ și pe destinul meu -/ doar atît” (Neica nimeni). Autoarea are puterea imaginativă de a-și abandona „exilul” de-o viață, evadînd „pentru douăzeci/ și patru de ceasuri/ de pe malul stîng al Jiului,/ din uterul cețos/ al orașului Craiova” (3 iulie). Unde? Într-un univers de miraj exotic
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
După ce mâncară se desfundară nenumărate sticle de vin de Dealul Mare, lăsându-se în voia planurilor, bând pentru prosperitatea Puieștilor. - Nu, nu, strigă popa, pentru prosperitatea Puieștilor nu cinstim cu Dealul Mare, ci cu �apele" de la Puiești... Vino, mă Matache neică, și desfundă două sticle din apele �din fântâna popei". Matache desfundă cele din urmă sticle și turnă fiecăruia într-un țoi de țuică, de o gustare, ca ceva de preț. Toți strâmbară din nas; unii scuipară și pe jos. - E
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
lui; nu ieșea din ea. Dădu dușcă două țoiuri, fără să se strâmbe, ca și cum ar fi băut cine știe ce vin rar. - Și să nu credeți că e puturoasă pentru că e stătută; așa-i de la izvor. Ia fă-te încoace mă Matache neică, și scoate-ne o ciutură din izvorul No. 1 al apelor minerale �Părintele Grigore Ciuntu" - glumi el, întinzându-i cheia... - Poftiți, mă rog, și domniile voastre cu păhărelul la izvorul tămăduirii, să bem chiar de acolo. Chefliii își luară toți țoiurile
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Părintele Grigore Ciuntu" - glumi el, întinzându-i cheia... - Poftiți, mă rog, și domniile voastre cu păhărelul la izvorul tămăduirii, să bem chiar de acolo. Chefliii își luară toți țoiurile, mai vrând, mai nevrând, ca să facă plăcere popei, înconjurând fântâna. - Trage, Matache neică, trage, ca să vadă și dumnealor cum ne-a pus Dumnezeu mâna în cap. - Nu știu de ce-i grea ciutura, părinte... - Cum să nu fie, dacă-i plină de aur?... Când ajunse sus, Matache scoase dintr-însa o javră uriașă, pe
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
toi, Izmenindu-se-n zenit, Ca un turkestan balșoi.) în căldură? mai nu spun Că am încetat să sper. Pas de-ar fi niscai zăbun Atârnat colea-n cuier! Clopu-i bortilit nițel, în schimb, șalul iaște ioc! ...Pitula-s-ar neica-n el Ca-ntr-un guler de cojoc! Și de-atâta bocnă-n sat, Câinii-s, hămăind, puțini. Ca în iernile de-al' dat': Crapă calciul în găini. . . Din tavan până-n papuc, Numai ger stereotip! Doamne, oare mai apuc Vremuri
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
fericire fără margini pentru Zavaidoc. Asta era adevărată bogăție, nu milioanele pe care le câștiga și le transformă în cecuri strângând averi uriașe: Constantă (zisă Pusă), Vasile (moare la 12 ani) și Niculina, care moare la câteva luni. ZAVAIDOC Spune, neica, ce-ai băut De n-ai mai îmbătrânit? Am băut vin mult cu gheață Și-am dormit la puica-n brațe, Și-am mâncat boboci de rață Și-așa toate m-au ținut De n-am mai îmbătrânit. Se spune
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
membru, Gigi Becali, declarând că "becalizarea" partidului "înseamnă târârea prin mocirlă." Finanțatorul Stelei, care declara că va ataca pe oricine care va face și o simplă referire la el, s-a ținut de cuvânt, spunând despre democrat-liberalul că este un "neica nimeni." Europarlamentarul PDL a declarat joi la România Tv că PNL a devenit un partid "trambulină," pentru oameni precum Gigi Becali sau Dan Voiculescu. "PNL a ajuns un partid-adăpost, trambulină, rampă, în orice caz un partid la dispoziția unor oameni
TRU: PNL se becalizează. Becali: E un neica nimeni by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41199_a_42524]
-
decembrie Crin Antonescu va fi primul care va păși pe canapeaua lui Antonescu," prevede democrat-liberalul. După cum era de așteptat, Gigi Becali nu a întârziat în a-i da replica lui Traian Răzvan Ungureanu, despre care a spus că e un "neica nimeni," "fără vorbe, fără fapte, fără față." Eu știu că de la om trebuie să ceri roade, nu frunze și de la om trebuie să ceri fapte și nu vorbe. TRU nu are nici vorbe, nici fapte, nici față, n-are nimic
TRU: PNL se becalizează. Becali: E un neica nimeni by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41199_a_42524]
-
nu este bun de nimic. Se compară el cu mine vreodată? Păi dacă se „becalizează” România va fi promovată familia, credința în Cristos, ca oamenii să se ducă la biserică duminica, legile lui Dumnezeu. TRU nu promovează nimic. Este un neica nimeni," contraatacă candidatul PNL.
TRU: PNL se becalizează. Becali: E un neica nimeni by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41199_a_42524]
-
cu ochii vii”, care a brevetat sintagma „MOARTEA NECESARĂ”, într-un valoros volum de poezie cu același titlu, recidivează urmuzian, cu un trăsnit volum de proză, intitulat nici mai mult, nici mai puțin „Proză bipedă”. Bipedă, bipedă, dar ce proză, neică! Scurtă, absurdă și suprarealistă . Absurdul social și politic al lui Terziu vine, ce-i drept, cam târziu, după ce, în urmă cu mult timp, evreii Kafka și Urmuz făceau furori cu acest stil aparent șocant și ilogic... Așadar, George Terziu ne
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
clar și tulburător”, care îi prevestea un succes uriaș, o schimbare a condiției sale sociale. Tot scormonind prin tomberoanele acestui veac decadent, în căutarea norocului (fiindcă „nu scornești prin gunoaie de amorul artei”), Demeter găsește „Rezolvarea. Cheia existenței lui!” Adică, neică, el a găsit o carte în care se afla secretul, scris negru pe alb, de a face din căcat aur. Noi știam că românii fac din aceeași materie primă bici, capabil să și pocnească, dar ideea de a extrage aur
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
din hainele grele de iarnă, în soba cu vatra joasă, ardea focul, în casă era plăcut, mirosea a busuioc și cozonaci. După ce au luat loc la masă, au început să discute de una, de alta. - E o iarnă grea, spunea neica Florea, așa îi ziceam eu tătălui fetei, iar mamei, Lisăndrina, îi spuneam lelea Lisăndrina. -Da, nu am scos caii din grajd de o săptămână, spunea bunicul, drumurile sunt înzăpezite. Bine că ”mai am de moară” ( a avea mălai măcinat), cazanele
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
cârnat odată, mă doare sufletul când văd cât mănâncă , dar m-ar durea sufletul și să știu, că nu s-au săturat. La dumneavoastră în casă sunteți puțini cinci cu toți, poate rămâneți chiar patru, e casă ușoară. Între timp, neica Florea turnase țuică în niște cești de pământ înalte, le umpluse pe toate, apoi cu ceașca în mână îi îmbie și pe ceilalți să ridice ceștile : -Noroc sănătate și bine ați venit pe la noi! neica a rămas cu ceașca în
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
e casă ușoară. Între timp, neica Florea turnase țuică în niște cești de pământ înalte, le umpluse pe toate, apoi cu ceașca în mână îi îmbie și pe ceilalți să ridice ceștile : -Noroc sănătate și bine ați venit pe la noi! neica a rămas cu ceașca în aer văzând că bunicul nu o ridică pe-a lui. Da ce, sunteți bolnavi, nu obișnuiți țuica? -Ba obișnuim, doar că noi am venit cu oarece treabă, ne-am bucura, dacă ne-ați întreba, care
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
scape printre degete mica afacere, așa că a ridicat ceașca cu țuică și a zis: -Cuscre, fie cinci oi și batem palma, dar mai dai un miel de Paști. -Batem palma cuscre și să fim sănătoși! Dau și mielul de Paști, neica Florea își râdea în barbă, se văzuse și cu fata măritată și îi rămăsese și cinci oi. Referință Bibliografică: În pețit / Ionel Cârstea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2046, Anul VI, 07 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
ÎN PEȚIT de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382524_a_383853]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > SCRISOARE DE LA NEICA NIMENI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1399 din 30 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Este plină România de mitici care se luptă pentru putere chiar în aceste momente. În vară, căldura, ca o toropitoare viplă, a lovit nu
SCRISOARE DE LA NEICA NIMENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383930_a_385259]
-
august 1601, Doamna Stanca, neavând unde să fugă, va ajunge la Plăviceni. Unde e posibil să-și fi aranjat o chilie, ca lăcaș de rugăciune și candelă a recunoștiinței românilor. Simt atâtea mistere drapate de cuvintele așternute încât, ca un Neica Nimeni ce sunt, complice al cuvintelor și tăcerilor, mă opresc din meditație și neavând bani de timbre, lipesc cu scuipat scrisoarea fără adresă ce v-o trimit public. Încerc să mă prefac că trece timpul în favoarea mea, dar de 24
SCRISOARE DE LA NEICA NIMENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383930_a_385259]
-
vântul. Buletinele de știri se mint și ne mint fără rușine. La televizor când cretinism, când rușine, dar întotdeauna hoții și cinism. Plâng și mă plâng. Cu plecăciune, Prof. univ. Asoc. Pompiliu COMȘA, Universitatea ’’Apollonia’’ Iași Referință Bibliografică: Scrisoare de la Neica Nimeni / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1399, Anul IV, 30 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SCRISOARE DE LA NEICA NIMENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383930_a_385259]
-
cu sfințenie soroacele, pentru trebuințele sufletului. Și n-a început să se destrame farmecul grădinii copilăriei, decât atunci când am luat drumul școalei nemțești, ca să aflu de la dl. Kantor tainele pedagogiei ungurești, ori când, băietan mai răsărit, am început, în preajma vrednicului neica Tudorache, să mă inițiez la școala virtuților bunului cetățean. Așa cum a fost grădina copilăriei mele, nu mi-e rușine cu ea. Îi păstrez icoana credincioasă în suflet, de unde n-au putut-o izgoni nici imaginile mai proaspăt întipărite ale grădinilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
edituri ale acelor vremuri, „Cartea Românească, Eminescu, Albatros”, la care nu avea acces oricine și doar valoarea te impunea în planul editorial. Nu apăruseră editurile asemenea ciupercilor după ploaie, așa cum s-a întâmplat după loviluția din decembrie `89, când orice neica nimeni, neprimit la nicio editură serioasă, din cauza lipsei oricărui semn de talent, își înființa propria editură unde se promova cu îndârjire, doar pe el și numai pe el, nu-i apăreau așa zisele cărți în librării, dar găsea, prin metode
Alexandru Popescu Tair – Poetul oraşului [Corola-blog/BlogPost/93016_a_94308]