96 matches
-
inocent față de mine și că nici la Judecata de Apoi nu mă voi prezenta decât dacă victimele vor lua loc, în sfârșit, pe scaunele judecătorilor; și dacă n-o să fie niciodată o asemenea judecată înseamnă că voi rămâne în veci neiertat. El a zâmbit, convins că bravam după obiceiul meu. Tocmai murise Prințul, luîndu-și zborul spre strămoșii lui. "N-a fost o moarte normală" a zis Dinu. Sigur că n-a fost", l-am aprobat imediat, grăbindu-mă să-i demonstrez
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
televiziune român: „în memoriam Mădălina Manole”. Sunt surprins. N-am știut că Mădălina s-a sinucis astăzi, 14 iulie 2010. Ce-i lipsea? Deci a renunțat la viață, vrând să moară în culmea gloriei? De ce atâta orgoliu profesional? Mare și neiertată greșeală! Mare păcat! Pură deșertăciune. N-avea dreptul săși ia viața, care e dar divin! Momentan e mare vâlvă în jurul acestui caz nesăbuit, după care lucrurile se vor potoli... Va rămâne totuși prin arta cântecului ei de o anumită factură
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
să lucreze cot la cot - fertilizând și mai mult ogorul literar. Sau, Doamne ferește, mai tânărul nostru condeier nu speră să ajungă la vârsta senectuții? Ar fi păcat! Pentru că ajungând la vârsta senectuții, abia atunci ar înțelege că a comis o neiertată eroare și mai ales că a manifestat acea totală lipsă de bun simț, dând sentința lapidară pe care a dat-o la adresa unor oameni în vârstă care nu doresc decât să li se respecte vârsta care le-a adus un
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
inocent față de mine și că nici la Judecata de Apoi nu mă voi prezenta decât dacă victimele vor lua loc, în sfârșit, pe scaunele judecătorilor; și dacă n-o să fie niciodată o asemenea judecată înseamnă că voi rămâne în veci neiertat. El a zâmbit, convins că bravam după obiceiul meu. Tocmai murise Prințul, luându-și zborul spre strămoșii lui. „N-a fost o moarte normală” a zis Dinu. „Sigur că n-a fost”, l-am aprobat imediat, grăbindu-mă să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Nu, nu. Otilia se purtase cu el ca o soră. Nu putea să-l urască. Poate că a supărat-o prin gestul lui. Nu se cădea să-i scrie în chipul acela, care dovedea că pătrunsese în odaia ei (imprudență neiertată), ci să-i spună de-a dreptul, discret. Chinul lui Felix crescu cu trecerea zilelor, fiindcă răceala Otiliei, dacă ea era pricina, era definitivă, iar circulația scrisorii nu mai putea fi urmărită. În ziua când orice speranță păru pierdută, Felix
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
1898, în Aula Universității ieșene, o conferință despre emancipareaxe "„emancipare" femeii. „Secolul acesta este, cel puțin așa aud zicându-se, secolul celui mai înaintat umanitarism. Umanitarism se cheamă când un sex sugrumă pe celălalt, când noi, cei tari, printr-un neiertat abuz de puterexe "„putere", ne-am făcut stăpânii celor mai slabi?” (Ficșinescuxe "„Ficșinescu,C.V.", 1898, în Mihăilescu, 2002, p. 123) El apără, alături de alți social-democrați, cauza femeilor nemăritate în privința accesului la instrucțiune și muncă. Femeile sărace sunt greu candidabile la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
trecut pentru totdeauna timpii aceia în cari poporele-și cugetau încorporată înțelepciunea cea mai mare în eventualele sfere nalte ale guvernului; timpi în cari popoarele lăsau orice inițiativă pre sama cercurilor acelora, pre când ele însele se dedeau letargici și unei neiertate negligențe spirituale. Acuma nu mai poate succede o operă bună, decât atuncea când "vocea poporului" se face auzită tare și clar până, și în cercurile cele mai nalte, spre a li se face cunoscut cu preciziune: ceea ce vrem și ceea ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îndestulător și de bun, încît în această privință Epitropia nu este chemată a face nici un sacrificiu. [17 aprilie 1877] ABUZURI Mulți zarafi din orașul nostru (și zarafi sunt în fapt și acei cari uzurpează numele de bancheri) abuzează în mod neiertat atât de simplicitatea soldaților din rânduri rusești, cât și de nevoile momentane ale ofițerilor lor. Astfel ni se relatează nemaipomenitul fapt cumcă zarafii (care-s toți evrei) schimbă soldaților armiei rusești napoleonul cu 19 franci, luând un franc pentru schimbarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu rea credință”, adică ilegal. Matcașii, la rândul lor, se plâng Isprăvniciei și arată că ei s-au supus „înplinirii” în contul sumei de mai sus, iar „răzășii de moșia Umbrărești nu numai că s-au împotrivit cu rele și neiertate răspunsuri și bătaia jandarmilor rânduiți, dar și pe noi ne-au bătut încât acum abia am scăpat”. A fost făcut un izvod (notă) de „cei foarte semeți și obraznici oameni răzăși”, în fruntea listei fiind chiar vornicul satului, un anume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
creadă, decât să nu creadă din pricina neînțelegerii. Căci cel ce nu pricepe poate să aibă întrucâtva iertare, pentru că cercetând s-a liniștit. Dar cel ce, nepricepând, își născocește cele necuvenite și grăiește cele nevrednice de Dumnezeu rămâne cu osânda îndrăznelii neiertată. Căci cel dintâi poate avea din aceste taine neînțelese o mângâiere din Scripturi, ca să primească cum se cuvine cele scrise. Dar să înțeleagă ca o pildă cuvântul nostru; anume că, precum cuvântul propriu al nostru este din noi și nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
păcătos (3); preot (3); risipă (3); trist (3); urît (3); avort (2); chin (2); desfrînare (2); dorință (2); grav (2); ierta (2); iertat (2); interzis (2); ispășire (2); iubire (2); înjura (2); înșelat (2); măr (2); milă (2); necredință (2); neiertat (2); neliniște (2); neplăcut (2); oameni (2); pată (2); pocăință (2); popa (2); povară (2); ceva rău (2); rușinos (2); sînge (2); spovedanie (2); supărare (2); superstiție (2); șarpe (2); tentație (2); trup (2); uman (2); vicii (2); viciu (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Democrațiunii romane este de a persuada pe cetățeni, că nimeni nu trebuie a mânca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituțiune, și mai ales cei din masa poporului. A mânca poporul, mai ales, este o greșeală neiertată, ba putem zice chiar o crimă. Nu! Orice s-ar zice și orice s-ar face, cu toate zbieretele reacțiunii ce se zvârcolește sub disprețul strivitor al opiniunii publice; cu toate urletele acelora ce cu nerușinare se intitulează sistematici opozanți
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Dumnezeu de toate nenorocirile, el suferă, insă pare că este chiar satisfăcut de această suferință, el îi disprețuiește pe credincioșii care așteaptă de veacuri semne de milă, pentru ca, lui, ceea ce ii inspiră divinitatea este furie dezlănțuita. Dezinteresul este păcatul de neiertat al lui Dumnezeu, iar Cioran vrea semne că Dumnezeu nu l-a uitat pe om. Pedeapsă divină era, în Vechiul Testament, semnul evident că instanța divină veghează, implacabil, la faptele omului, Cioran nu invocă un Dumnezeu absent, ci unul prezent, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ai vieții, Slavici evocă în paginile despre Vaț un moment din toamna lui 1888. Regele Carol aflat într-o vizită la Viena îi vorbește împăratului despre Slavici, cetățean al monarhiei austro-maghiare pe care judecătorii îl osândiseră în numele lui pentru fapte neiertate 235. Un consilier ministerial face o vizită doamnei Slavici îndemnând-o să adreseze împreună cu soțul său guvernului o cerere de grațiere. Slavici refuză. El consideră că e nepotrivit să adreseze guvernului o cerere de grațiere când acesta putea să facă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Evadez din iarna care abia acum începe și mă scurg ca o apă, peste focul din suflet, ce arde-n pustiu. Stare 3 Mi-e sufletul abur de căldură; fluturi se scaldă tremurând, zboară descătușați către lumină și aerul de neiertat al iernii îi transformă-n țurțuri, curgând doruri la streașina ochilor mei, neîncetat... Stare 4 timpul se scurge siluit de clipa singurătății... bogația clipei o simt atunci când, îmbrățișați, strivim timpul sub noi... Stare 5 Aș vrea să mușc din timpul
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
părut rău și i-a fost rușine că s-a gândit măcar să treacă la inamic. În doi ani de război, spiritul milităresc i-a pătruns atât de adânc în fire, încît dezertarea, din orice motiv, i se părea o crimă neiertată. " Totuși dacă vrei să treci mai sigur, trebuie să pleci sau pe înserate sau în zorii zilei", îi veni iar în minte același gând, stăruitor, ca o muscă pe care în zadar vrei s-o alungi. Încetul cu încetul ploaia
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
jupuituri. Așa de prăpădit, este totuși foarte îndrăzneț. Fumează o țigară lungă, se strâmbă-ntr-un chip straniu, păcălește și-njură pe boieri chemându-i dupe porecla știută. Începe să cânte un cântec rușinos jucând ciamparalele, făcând gesturi și mișcări neiertate... lumea face un haz nespus...182 Acest exemplu și multe altele din lumea comediilor și a schițelor ilustrează cum grotescul personajelor lui Caragiale cumulează toate sensurile termenului: cel etimologic, de desen bizar care declanșează râsul prin alura lor comic-extravagantă, cel
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vine prelungit de deasupra mării, își lipește fața de obrazul meu și-mi șoptește: „-Ai răbdare. Nimic nu te va sătura de tine pînă ce nu vei fi fericit de zei cu nebunia. Numai ei simt ireversibilitatea veșniciei. Astfel, tu, neiertatul, ești silit să dai socoteală de tot. De tine și de lume. Și nu mai poți defini nicicum vre-un rost, fie că-i vorba de iubire ori de cea mai cumplită ură dacă, mîngîiere sau chin, nu risipești în
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
la glumele cele mai stupide. În seara aia, însă, era schimbat. Tot ce mi-a spus a fost că nu dorește decât să-l las să-și verifice corespondența pe Internet, ceea ce, în opinia mea, a fost o irosire de neiertat a prilejului oferit de apartamentul de patru camere de la Chateau. Pe la unu dimineața, Zach încă nu dădea nici un semn că ar veni la culcare. Stătea în sufragerie și bătea frenetic în tastatura laptopului, cu o expresie ostilă așternută pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
noastre ar fi primit ordin să se retragă cu 10 chilometre îndărăt de la linia însemnată de Comisiune. Din toate aceste vedem că starea de dincolo este din cele mai de plâns și neprevederea în organizare a fost din cele mai neiertate. Dacă, în loc de a pierde timpul cu atîte parade de misiuni, guvernul s-ar fi pus să facă baratce, să fi deschis în câteva locuri brutării și debite de carne, astăzi trupele noastre n-ar sta sub corturi în luna lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un mod neplăcut pentru orice om prin tonul ales cu care discută cestiunile privitoare la România, vom aminti numai că d-nii din Pesta, purtând la încoronarea regelui d-lor insigniile Țărilor române, au comis o friponerie mai mare și mai neiertată față cu un stat mic care n-a avut nicicând onoarea de-a face parte nici din posesiunile Sf. Ștefan, nici din acelea a vreunui alt sfânt unguresc. Minciuna primblată atunci pe ulițe în salve de tunuri și în strigările
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
viața lor. Lovească-i bubele lui Gheezi și cutremurul lui Cain și să-i înghită pământul de vii ca pe Daatam și Aviron.Si din bogoslovenia noastră ce ne-au dat Domnul Dumnedzău încă să fie afurisiți și în veci neiertați. Iar la cine ar fi sau cine ar ști și ar mărturisi dreptu să fie iertați și blagosloviți de Iisus Hristos. Amin.” - In timp ce ascultam acest blestem, mărite Spirit, simțeam că mă trec fiorii. După umila mea știință despre
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de criză sufletească. Oricând simțim că din cauza păcatelor noastre nu-i mai putem privi senin În ochi pe cei din jur. Omul care se spovedește des este un om cu demnitate, cu verticalitate, nu Încovoiat, Împovărat de păcate nespovedite și neiertate. Nu trebuie neapărat să așteptăm perioada postului. Cum spunea și un mare duhovnic la Radio Trinitas că dacă Într-un an n-ar mai fi post (prin reducere la absurd), asta ar Însemna ca oamenii să nu mai meargă În
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92296]
-
mai mult era reacția de iritare nedisimulată a unora ce visau fie monopolul recuperării, fie priveau cu neacoperită antipatie inițiativa-surpriză a unui intrus, marginal, pe deasupra și neistoric al religiilor (ca și cum despre asta era vorba), care invadase fără permisiune crimă de neiertat une chasse gardăe. Toate acestea întrețineau în jurul cărții o atmosferă de ostilitate. I-am scris lui Mircea Eliade despre întreaga situație. Răspunsul a venit lucid și exact (scrisoare din 22 iulie '80): Nu mă surprinde lipsa de ecou a Hermeneuticii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
orgie care pare să confirme rolul lui Ovidiu în depravarea Romei, pornită pe drumul sfârșitului (Vai ! Acvila romană e roasă de noroi/ De vermi ! Ea către ceruri, murind, ochii țintește), August pronunță sentința definitivă : La Tomis între barbari să moară neiertat (IV 7). Pe țărmurile getice, existența lui Ovidiu se desfășoară permanent sub semnul morții. După cum observă Sarmiza, el e slab, suferind și gingaș, și pare stins/ De-abea stă pe picioare, cu greu se mai răsuflă (V 1). Slab, ostenit, înghețat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]