115 matches
-
i-ar fi putut fi fiu? Se dădu jos din pat și deschise larg fereastra. Mijeau zorii. Cerul se pregătea de o nouă zi cu un veșmânt cețos, destrămat din loc în loc de stângace scrijelituri violete de nori, ca în desenul neisprăvit al unui orb. Inspiră cu nesaț aerul ușor sărat, care îl învălui cu neașteptată blândețe, chemător. Trebuia să iasă neapărat din casă! își trase pe el un pulover subțire și porni înspre chemarea surdă a mării. Zărea spuma albă a
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cum îl vedea Domnul îi zicea: "Mândre ciobănaș, Din fluier doinaș! Pe Argeș în sus Cu turma te-ai dus, Pe Argeș în jos Cu turma ai fost. Nu cumva-ai văzut Pe unde-ai trecut Un zid părăsit Și neisprăvit La loc de grindiș, La verde-aluniș?". "Ba, doamne,-am văzut Pe unde-am trecut Un zid părăsit Și neisprăvit. Câinii cum îl văd, La el se repăd Și latră-a pustiu Și urlă-a morțiu." Cât îl auzea, Domnu-nveselea Și
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dus, Pe Argeș în jos Cu turma ai fost. Nu cumva-ai văzut Pe unde-ai trecut Un zid părăsit Și neisprăvit La loc de grindiș, La verde-aluniș?". "Ba, doamne,-am văzut Pe unde-am trecut Un zid părăsit Și neisprăvit. Câinii cum îl văd, La el se repăd Și latră-a pustiu Și urlă-a morțiu." Cât îl auzea, Domnu-nveselea Și curând pleca, Spre zid apuca Cu nouă zidari, Nouă meșteri mari Și Manole zece Care-i și întrece. "Iată
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
dimensiuni, întreaga cultură românească: Avem conștiința că începem mereu (chiar dacă pe o treaptă superioară a spiraleiă și scepticism față de toate începuturile. Trăim în cultul provizoriului și al relativului. Sub orice construcție pe care o începem bănuim un zid părăsit și neisprăvit" . Titu Maiorescu a fost un strălucit întemeietor în critică, în problemele limbii, folclorului, culturii. Critica sa a fost prin excelență culturală. Știm bine câtă cerneală a curs în legătură cu această sintagmă atât de controversată. Rezumând activitatea mentorului junimist, E. Lovinescu nota
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
lui. O clipă. Apoi, acceptă jocul. Însuși evenimentul fondator al acestei lumi care primește palme, dar nu lovituri esențiale, se confundă, în gura Miței Baston, cu Republica de la Ploiești, mai potrivită, și prin anecdotă, și prin tragicul difuz al lucrului neisprăvit, cu derizoriul plin de promisiuni al societății moftangiilor. În lumea lui Pristanda, 11 februarie este o piață, o aniversare. Un trecut cu care conviețuiește din oficiu, fără tresăriri. Nu 11 februarie, noaptea care, cu tot ridicolul ei, a schimbat o
11 februarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5768_a_7093]
-
Mörike, și care ar fi întârziat cu jumătate de secol ieșirea la suprafață a adevăratului Eminescu, plutonic și vizionar, afin al unor Novalis și Hölderlin. Micul studiu împinge la extrem opoziția, scoțând la lumină versuri, strofe ori poeme întregi (majoritatea neisprăvite și abandonate de autor în manuscris), a căror combustie lirică este uneori superioară celei din antume. În fond, Nego trage ultimele consecințe din interpretarea antumelor de către G.Călinescu, dar o face în maniera lui personală și absolută. Întrebarea este dacă
Veșnic tânăr și ferice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4415_a_5740]
-
nedorind să fac cunoștințe de prisos. Însă totul se aranje în bine și după o staționare de o jumătate oră într-o mică gară, ne văzurăm în sfârșit în gara mare a Varșoviei. Această gară se clădea atunci și era neisprăvită, însă dedimensiuni colosale. N-a avut norocul de a fi termiantă că numai la câteva luni mai târziu fu distrusă de bombele nimicitoare germane. De la gară mă îndreptai cu o mașină în str. Ordynicke unde locuia un vechi prieten, consulul
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
unui Dumnezeu ocupat, în dauna hașurilor mai apăsate. Adîncirea înserării tuturor e un examen de minuit luat pe cont propriu: "Eu știu tăcea cînd visul a murit/ Și-n toată clipa-nalț cîte-o statuie/ Tăcerii, pe un drum ce suie/ Neisprăvit." (Miez de noapte) De-adevărat, îndoielile sînt tăcute, fiindcă de unde să știi ce întrebare să pui, și ce răspuns să alegi? Un epigraf, al altor cuvinte potrivite, ursește, versurilor plecate în lume, această haină a smereniei neîncrezătoare: Și semănați, ca
Fețele îndoielii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7396_a_8721]
-
i-l recunoștea Perpessicius. Restrângerii, ca volum, a scrisului său G. T. Kirileanu i-a dat mai multe explicații: că era "greoi la scris și mai cu samă la tipărit", că avea condei "neîncercat", că era "perimat", "răsuflat", "ratat, nereușit, neisprăvit, cum am fost eu în toate", că a fost "copleșit cu multe de toate". Este evident, pentru cine îi cunoaște activitatea, că se judeca prea aspru, fiindcă, în fapt, ceea ce a scris, atât cărțile (Cartea țăranului român, 1901, în colaborare
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
vremea cu oglinda în față, - și asta îl făcea comic. Și toată această oglindire cronică, această preocupare puerilă de mutra lui morală și fizică (nota bene!) i-a obstruat și talentul literar. Gândește-te la cantitatea romanelor și nuvelelor lui neisprăvite. începea, de obicei, lucruri foarte lungi, și le părăsea, fiindcă, în fond, vedea că e aceeaș șițconstrucție care se repetă. Și nici dragoste "obiectivă" pentru meșteșugul literar nu avea. în fond n-avea în minte și în suflet decât un
O scrisoare necunoscută a lui Paul Zarifopol by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Imaginative/12048_a_13373]
-
orașul e departe. Un chioșc cu prospecte și informații (organizație germană!). Așteptare îndelungată a autobusului: în Weimar nu sunt tramvaie. Înghesuială ca în orice vehicul public din Europa. Intrăm în oraș pe străzi largi, porți cu terenuri goale sau clădiri neisprăvite de o parte: sunt viitoare clădiri monumentale ale partidului care așteaptă spiritul războiului. Primul sentiment: dezamăgirea. Dar ne scoborâm într-o stradă, numită bineînțeles Schillerstrasse. Câțiva pași și iată o delicioasă piață mică, dominată de o primărie gotică, câteva palate
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
mici." O lecție de geografie, destul de după șablon, de nu-ți dai seama dacă urmează sau ia peste picior vacanța tip: bunici - mare - munte - deltă. Doar că traseul deraiază, cu vizite în lună și expediții polare. Luna este "un pămînt neisprăvit", care trebuie umplut, cum ai da cu creionul pe-o carte de colorat. La Polul Nord, în schimb, e-un salon de frumusețe la grade mici, unde focile par mult mai tinere, iar pe urși îi încape costumul alb, de ginere
Prinde-mă, dacă poți! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9342_a_10667]
-
lor cognitiv acoperit, e drept, de limbaje diverse, aiuritoare, cuceritoare. Nu poți să nu râzi, în hohote, când citești ultima secvență a volumului, cea în care unii dintre băneșteni se arată revoltați de faptul că tocmai el, scribălăul surd și neisprăvit, le-a pus viețile într-un text-oglindă, a reușit să-i descrie cu atâta exactitate. Sunt, de asemenea, deosebit de pregnante "amintirile din copilărie", fărâmițate în detalii savuroase, recuperate pe un ton deopotrivă nostalgic și ironic. Dar lucrul cel mai izbitor
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
Vannec și a lui Perken, eroii romanului Calea Regală al lui André Malraux, în jungla siameză, cu deosebirea că acolo se desfășura o ,,cruciadă laică", țintind a dezrobi operele de artă aflate în inima naturii sălbatice. Totodată drumul către ,,zidul neisprăvit" este, în termenii lui Mircea Eliade, un ,,drum spre centru", spre o incintă ce trebuie resacralizată. ,,Și, ca orice drum spre centru, și acesta figurează un labirint. Fiind o quete, relevă o dimensiune eroică. În fruntea cetei ce se avîntă
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
atesta". Aveau, și unul și celălalt, vocația pietrei de temelie, a întemeierii construcției. Pînă la urmă, n-a fost o simplă similitudine biografică. A fost mult mai mult: un fel de coincidență destinală. Opera i-a omorît pe amîndoi. "Zidul neisprăvit", această metaforă a destinului și vocațiilor românești, s-a dovedit mai tare decît încăpățînarea și fervoarea lor. DSR are deja faima unui dicționar ucigaș. Poate că și-o și merită. El e, probabil, aproape de capăt. După cum tot aproape de capăt trebuie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
Bălan le oferă gazdelor sale din Canada versiunea "reală" (prozaica) a întâmplării cu catedrală: "- Ce v-am spus, fraților, când am plecat! Ortodoxia asta a noastră ne joacă numai feste. N-ați aflat știrea? A fost pe Internet. Căscați, uituci, neisprăviți, cum suntem, ce credeți că s-a întâmplat? Arhiepiscopia, Patriarhia, mai știu eu toate așezămintele astea, au pierdut cheia de la Catedrala Neamului. N-a mai putut nimeni să intre acolo câteva zile. S-a ratat și slujba de duminică. Dandana
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
luminos. Îmi place cum merg (altfel decât europenii): săltat, cu pași mari, cu vârfurile picioarelor îndreptate înainte, ca să ajungă cât mai repede acolo unde trebuie să ajungă. Faptul cu adevărat regretabil este altul: că atrași de bunăstarea americanilor, vin aici neisprăviți cu miile, din toate continentele, care fac repede copii, simulează că se integrează în societatea americană, obțin ajutoare sociale etc. etc. Nu este exclus ca în timp uriașa mașinărie a civilizației să se împotmolească în acest roi imens de lăcuste
Țara de cincizeci de stele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7342_a_8667]
-
și gesturi neospitaliere. Neliniștitoare neconcordanțe înainte de alegeri! Ce să mai vorbim despre statul canadian, bietul, gazda acestei vizite, care iese cam șifonat nediplomatic din toată afacerea, stat care a primit generos în sînul său și a acordat cetățenia atîtor români neisprăviți, ratați, zațul societății noastre minunate, care au fugit de atîta bine mîncînd pămîntul... Lăsînd drumul liber spre înalta societate. Chenzină literară Este o rubrică mai nouă în "22". Adică, juma' de cronică. Sau o cronică la înălțimea importantei reviste franțuzești
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
Jurnalele, memoriile, însemnările de acest tip au reprezentat, de altminteri, și singura literatură de sertar care s-a găsit în România". Poate că nu e totuși așa, dacă ne gîndim la romanele lui I.D.Sîrbu, la Istoria literaturii române, regretabil neisprăvită, a lui I.Negoițescu, la unele culegeri de versuri etc., dar e drept că "efervescența depozițională", vedetă a primilor ani ai democratizării, a făcut loc, treptat, unei indiferențe, căci publicul, inițial "entuziast și ahtiat", s-a transformat într-unul "blazat
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
existând și șansa (cuvântul risc a ieșit din uz!) ca mâini criminale să procedeze pe invers. Prin urmare și așadar, ca să spunem astfel, deocamdată se nasc plozi ce vor fi, în proporții variabile, adulți inteligenți sau chiar geniali, alții nerozi, neisprăviți, netrebnici, plagă a societății ce va trebui să-i întrețină dacă nu chiar să ia împotrivă-le măsuri de apărare, în triste și nu rare cazuri când aceștia se dovedesc antisociali. Teoretic, ar fi de crezut că numărul de modest
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
fost un violent), las’ să fie ei violenți, că așa sunt ei. Nu, nu, o să mă ridic frumușel în picioare - și (vu den?) o să le țin o cuvântare! O să-i fac de rușine și o să-i umilesc pe bigoții ăștia neisprăviți! O să le dau un citat din Declarația de Independență la desert. Cine dracu’ sunteți voi, o să-i întreb, de ce vă credeți stăpâni pe Ziua Recunoștinței? Iar la gară taică-său îmi spune: — Îmi pare bine de cunoștință, tinere. La care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mari și [mai] mici decât ele [și] mine, fără pozițiune-n lume - și asta nu din cauza lor, ci numai din a deșertului, care voia a face din fiecare din ei om mare, și sfârșea prin a-i lăsa cu studii neisprăvite, risipiți prin străinătate, fără subzistență, în voia sorții lor. O familie grea, îngreuiată încă prin deșertăciunea îndărătnicului bătrân, și întristarea mea cea mare este că eu ajut de-a [o-]ngreuia prin nefolositoarea mea esistență. Nu crede însă cumc-o fac
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Istratie Dabija voievod arată: „Scriem și facem știre cu această... scrisoare a noastră tuturor cui să cade a ști pentru svânta mănăstire Bârnova,... care fiindu din temelii începută și nu deplin zidită de răposatul Miron Barnovschi voievod, și stându așa neisprăvită... până la vremea domnii... domnului meu,... Evstratie Dabija voievod, carele dimpreună și cu noi,... am zidit biserica până unde s-au sfârșit. Iar cu alte cât să cadu svintei mănăstiri podoabe și așezături fiindcă l-au apucat moarte... ne-am nevoit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mereu Într-o parte. Pe urmă căscase Îngrozitor, de simțea că i se rup fălcile și Juan Lucas se uitase la el, spunîndu-i din ochi ceva care putea să Însemne la fel de bine Happy Birthday, că e ziua ta și mucos neisprăvit ce ești. La gîndul ăsta se mai deșteptă oleacă și Începu să se uite la celelalte mese, pînă cînd, se trezi de-a binelea văzînd că cei de la masa de lîngă ei, puțin mai la dreapta, aproape În fața lui, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și tărie blestemaților, muzicant al cerului și deznădejdii, foarte abil trecător, paznic undeva, În Calea laptelui, lup singuratic dar și dorul dumneavoastră de privighetoare, ochiul plângând al vieții și morții, cu toată răspunderea declar următoarele: Totul este Întocmai. Într-o neisprăvita zi de primăvară (recunosc) Împreună cu harponitul de Aladin, fiind În extaz și În grădina botanica a venețianului de Iași, după ce am consumat mai multe sticle de vin (divin) ne-am Împelițat și am Inceput (fără nerușinare) să umplem sticlele golite
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]