184 matches
-
deși încet, însă sigur și just” , M. Eminescu. Zlatna, așezată sub zidurile de cremene a Țării Moților, dăruită de Dumnezeu cu măreția pădurilor din hotarele sale, cu metale nobile din străfunduri de stâncă, de-o vârstă cu munții săi, părtaș neistovit și iscusit la extragerea bogățiilor pământene de-a lungul secolelor, îmbucurând cu rodul trudei moților săi ,,tezaurele” împăraților, monarhiilor străvechi și contemporane, republicilor din zilele noastre, a ridicat la vremuri aprinse redute vii în calea năvălitorilor mai vechi sau mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
însă, ivăr inferioarelor iaduri, Sufletul Cercetat se menținea neajuns. Și "psalmii deșertatului de soare stăpîn" al acelei întristate geografii, inflexionau ușor către imn - către un mare accent poesc - până când degetele instruite suiră pe firele maturei harfe, tonul nunților rasei. " O neistovit spectacol, calmă participare! Ești majorarea până la gând, a dulcilor esențe familiare? Vale irizată, hore fericite ale ecourilor, arce protectoare cerești: străvăzuta frigiditate a acelor cămări e blând împletită de o alternată mărturisire... Ascultă, șoaptele defunctei Surori explică eteratele goluri! Căi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
norilor Așteaptă! Invocatorul Rezemat de spectrul luminii în răsărit Numără pietrele albe, Cercetează stigmatele aleșilor Pătrunzând nepătrunderea lor Fruntea sa, plină de lumină-între plete albe Și ochii luminoși ca astrele în serile albastre adânci ca o pădure a plaiurilor noastre neistovit surâs lăuntric, traversat de păsări, ce poartă în plisc veșnicia în mijlocul neofiților, adoratorilor salvându-se de rătăcire, îi învață Omenia Mila renunțarea ruga invocarea ruperea de neorânduială, de zgomote de repetabilitatea stupidă a nimicului de tropote cufundarea în adâncul ființei
MEMORIA STATUILOR (POEME) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364394_a_365723]
-
2014/04/24/povârniș/... IV. DETALII NESEMNIFICATIVE, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1203 din 17 aprilie 2014. În raiduri sociologice de interviuri telecomandate mă plimb pe ulițe lungi și netede că oglindă. N-apuc să văd îndestularea căci neistovita, pasărea sărăciei, în cântările ei neoficiale, se stabilește la gură cârciumei din sat. Un copil cu maleta albastră trasă peste urechi cu pantalonii rupți pe-un crac cerșea cu ochii proptiți-ntr-o căutătura o mână de țigări sau măcar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
tată, de frați, de surori, și-i întind mâna protectoare. Se uită la mine căpiat și-mi cere iarăși bani. Citește mai mult În raiduri sociologicede interviuri telecomandatemă plimb pe ulițe lungiși netede că oglinda.N-apuc să văd îndestulareacăci neistovita, pasărea sărăciei,în cântările ei neoficiale,se stabilește la gură cârciumei din sat.Un copil cu maleta albastră trasă peste urechicu pantalonii rupți pe-un craccerșea cu ochii proptiți-ntr-o căutăturăo mâna de țigărisau măcar doi biștari, de o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Poeme > Constiinta > DETALII NESEMNIFICATIVE Autor: Dalelina John Publicat în: Ediția nr. 1203 din 17 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului În raiduri sociologice de interviuri telecomandate mă plimb pe ulițe lungi și netede ca oglinda. N-apuc să văd îndestularea căci neistovită, pasărea sărăciei, în cântările ei neoficiale, se stabilește la gura cârciumei din sat. Un copil cu maleta albastră trasă peste urechi cu pantalonii rupți pe-un crac cerșea cu ochii proptiți-ntr-o căutătură o mână de țigări sau măcar
DETALII NESEMNIFICATIVE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1203 din 17 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360997_a_362326]
-
comit un fel de sacrilegiu pozitiv și, în loc să-l fac și mai cunoscut pe teribilul pictor care a sălășuit și creat aici, eu vreau s-o cunosc și s-o prezint publicului pe soția lui. Și asta - pentru că are o neistovită activitate de, aș zice, uitare de sine și propulsare a creației marelui pictor, deja atât de apreciat (în țară și peste hotare). „Dar oricât este de cunoscut și prețuit - îmi spune ea - nu-i suficient! Baruch merită și mai mult
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
în: Ediția nr. 1305 din 28 iulie 2014 Toate Articolele Autorului România, o țară mai frumoasă ca o fotografie. Atât de nebalcanicul popor român ființează... are ceva din spiritul latin, suficientă vervă și destulă înclinație spre relativele plăceri lumești, este neistovit în veselie și mare gurmand, trecătoarelor clipe le răspunde cu un „carpe diem”, insistă să-și trăiască viața. (...) Motocei mâțelor lui Nică torcălăul... În apropiere de Tg. Neamț, un scurt popas la Humulești, aici unde a văzut lumina zilei Nică
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
norilor Așteaptă ! Invocatorul Rezemat de spectrul luminii în răsărit Numără pietrele albe, Cercetează stigmatele aleșilor Pătrunzând nepătrunderea lor Fruntea sa, plină de lumină-între plete albe Și ochii luminoși ca astrele în serile albastre adânci ca o pădure a plaiurilor noastre neistovit surâs lăuntric, traversat de păsări, ce poartă în plisc veșnicia în mijlocul neofiților, adoratorilor salvându-se de rătăcire, îi învață Omenia Mila renunțarea ruga invocarea ruperea de neorânduială, de zgomote de repetabilitatea stupidă a nimicului de tropote cufundarea în adâncul ființei
MISTERE DACICE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344468_a_345797]
-
pusă-n muzică.” Eminescu descinde în poezie și în lume direct din Paradis, din Logos. Paradisul lui a fost Limba Română. Magia cuvântului a coincis la el cu glasul mamei depănând povești, Dorul lui nemărginit de mai târziu este alergarea neistovită, prelungită spre căldura Logosului. El corelează dragostea maternă cu Logosul. Cuvântul la el e „dulce”, e „miere”, e „vrajă”. Magia cuvântului iubitei este cheia de la poarta Paradisului: ”Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi, Cu glasul tău dulce tu
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
îmi ești Icoană, Legendă deodată și mit; De când slova ta Mi-este hrană, Sunt cer, Sunt pământ regăsit. Chipul tău Mă veghează din rană Nu se mai poate greși Scrisa e viață Și mană, Nu se mai poate muri! I Neistovită râvnă la Rugu-Aprins purcezi La masa de lumină cu stelele te-așezi Si-al inimii adânc sălaș de rugăciune În negrăită taină-l așezi cu plecăciune, Purtând toiag Cuvântul întocmai ca Moisi, Contemporan statornic cu veșnicul “a fi”, Miresei Crucea
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
lucrurile obișnuite, dar bune și străvechi să fie așa cum dorește neapărat... și, este o 'latura, o parte a sexualității umane (dacă tot vine vorba) ce dorește această, după cum vom vedea. "Eternul feminin care ne ridica spre ceruri îmbrățișează multiplicitatea, varietatea neistovita și caracterele uneori contradictorii ale existenței biologice și sufletești ale feminității, ca de altfel și valorile înalte ale culturii" - Eros de Ion Biberi. În completarea autorului, desi dânsul o presupune, incluzând ideea aceeia ce spune că dacă uneori "multiplicitatea, varietatea
FEMININ LA MASCULIN!(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366056_a_367385]
-
și caracterele uneori contradictorii ale existenței biologice și sufletești ale feminității, ca de altfel și valorile înalte ale culturii" - Eros de Ion Biberi. În completarea autorului, desi dânsul o presupune, incluzând ideea aceeia ce spune că dacă uneori "multiplicitatea, varietatea neistovita și caracterele contradictorii" ies prea mult în față, există dragostea ce unifica contradicțiile! Eternului Feminin, caracteristică maternala - contribuție majoră la Planul Creației Cei care am fost fericiți din acest punct de vedere și nu ne-a lipsit dragostea și afecțiunea
FEMININ LA MASCULIN!(II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366056_a_367385]
-
felul în care îmbină diferitele componente, pentru a se potrivi una cu alta... Ajungând în curtea fostului spital, cu un regret profund, ei mi-au vorbit despre frumusețile apuse ale acestor locuri cărora le dăduse viață acest Om cu dragostea neistovită a împlinirii. Revăzându-l pe doctorul Nicolae Bulumac după mai mulți ani, am avut iarăși prilejul să-i admir determinarea de a-și păstra fidel drumul personal și faptul că a rămas egal cu el însuși. Nu s-a temut
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
plece! Cu două dintre acestea, actorul Ovidiu Cuncea s-a confruntat. Tinerețea, averea pe care, vrând-nevrând o irosesc și zgârciții, e titlul cel mai nimerit al acestui teatru, căci oricât argint ar avea în păr actorul, el e neîncetat tânăr. Neistovit râvnitor al tinereții, Ovidiu Cuncea o trăiește prins de ea, la Naționalul bucureștean. Dar unde și când nu e el tânăr, chiar și de l-ar juca pe Noe?! În afară de Teatrul Național din București, Ovidiu Cuncea e tânăr mereu alături de
OVIDIU CUNCEA. PRINTRE PUŢINELE MINUNI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1217 din 01 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350649_a_351978]
-
și amețitor de parfumate, străbat cele mai adânci străfunduri ale sufletului uman, nesemănate de nimeni, doar iubite de toți; podgoriile renumite cu soiuri alese; memorabile prisăci cu stupi și roiurile de albine înzestrate cu darul de a munci cu un neistovit avânt, calitate care a preluat-o cu mult succes și poporul nostru român. Natură este cea mai indispensabilă, valoroasă și grandioasă comoară prin care omul a fost desăvârșit de Dumnezeu. Iubita patrie - România, este asemeni unui imens palat ce cuprinde
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > IUBIREA MEA... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Iubirea mea ... Iubirea mea - pădure dăruită cu limbaj de frunze-n gânduri ce crește liberă și neistovită în cuvinte, rânduri, rânduri. Iubirea mea - pasăre clădită ce știe să sărute cerul senin dar mult prea puțin fericită cu zboru-i prin miere și venin. Iubirea mea - apă de izvor ce țâșnește liber din stâncă. și caută fremătând de dor
IUBIREA MEA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362682_a_364011]
-
osanale ți-am trimis Că mi-aperi în talazele de ger Merindele de stele și de vis. În carnea-mi răvășită peste ani Tu mare și cărunt ai zăbovit Și-n pleava de ferigă și golani Deasupra m-ai purtat, neistovit. Eu robul unui lut nemângâiat În suflet te amestec și te cresc, Dă-mi arcul de arhangheli ferecat Pe demoni în grumaz să-i nimeresc. ----------------------------------------------- Publicată în „OLTUL”, anul I, nr. 1 din august 1943 LUCIFER Eu navighez pe marile
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
e cea a actorilor români, de a fi iubiți și sprijiniți de un principe, cu onorantă solidaritate! Sub filamentele izvorului de lumină, umbrele zenitului sunt învinse! În lăncii docile ale unei asemenea lumini e preschimbată iubirea Principelui pentru actori. Un neistovit spectacol e mereu tânăr, imbatabil în ecouri adânci istorice, căci actorii aici își mențin nemurirea! Bucurându-se azi de iubirea protectoare a principelui român, gemenele astre, teatrul și filmul se bucură, de asemenea, de o receptivitate unipolară în generozitate înmiită
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. LIRA THALIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353204_a_354533]
-
nu numai. Azi, 28 octombrie, 2014, se împlinesc 78 de ani de la moartea lui Bogdan Amaru, care reprezintă, fără îndoială, un reper în spațiul culturii și spiritualității românești, unul dintre cei mai abundenți dintre contemporanii săi - de o energie productivă neistovită până la sfârșitul vieții. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: In memoriam - BOGDAN AMARU - 78 ani de la moarte / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1397, Anul IV, 28 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
dragostea și cultura poporului român. Cântecele artistei Floarea Calotă nu trec dincolo de consonanța omului cu natura, ci sunt într-o rotire permanentă, într-o determinare indisolubilă și nelimitată dintre cosmos și viața sufletească umană. Glasul puternic al Floarei Calotă e neistovit, așa cum e neistovit folclorul milenar din care s-a ramificat azi muzica folclorică românească ce încoronează mai multe coloane etnofolclorice, fiecare cu o specificitate de mare vastitate epică și lirică, și uimitoare plăcere sonoră. Una e cea a Teleormanului care
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
poporului român. Cântecele artistei Floarea Calotă nu trec dincolo de consonanța omului cu natura, ci sunt într-o rotire permanentă, într-o determinare indisolubilă și nelimitată dintre cosmos și viața sufletească umană. Glasul puternic al Floarei Calotă e neistovit, așa cum e neistovit folclorul milenar din care s-a ramificat azi muzica folclorică românească ce încoronează mai multe coloane etnofolclorice, fiecare cu o specificitate de mare vastitate epică și lirică, și uimitoare plăcere sonoră. Una e cea a Teleormanului care reflectă o stare
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
Dumnezeu știe, e bine. Înseamnă că de la El vin toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii în batiste, / Ce îi puneau, atât de greu / Îi mai scoteau, ca să existe, / Pesemne știe Dumnezeu -//De ce coceni, și pui, și vie / Și nuci, și vin, și apă
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
Dumnezeu știe, e bine. Înseamnă că de la El vin toate, chiar și năpastele: “De ce bunicii legau roșii, / De ce săpau ei doi, grădina, / Pesemne-așa știau, frumoșii, / Să se cunune cu lumina - // De ce tot repetau, tot anul, / Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii în batiste, / Ce îi puneau, atât de greu / Îi mai scoteau, ca să existe, / Pesemne știe Dumnezeu -//De ce coceni, și pui, și vie / Și nuci, și vin, și apă
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
ascultam geamătul mobilei retrăindu-și căderea și-un bâzăit în amiază, măsurând încăperea. Trebuia să dorm după asprele legi ale creșterii, să dorm în loc să urc pe ziduri cu meșterii. La fântâna nebăută-ndeajuns mă întorc, la anii noștri prea tineri, neistovita culoatre mov, jder în întunecime, horă-ntâlnind mâna ta, chip străin, oh, prea devreme murim prima oară, prea devreme murim... O parte din legi s-au șters prin plecarea voastră, tăcerea m-a învelit ca pe un vierme blând, de mătase
TOTODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341489_a_342818]