2,318 matches
-
10. Se consideră că textul criticat nu asigură garanțiile necesare împotriva arbitrarului, lasă loc aplicării discreționare, generează incoerență și confuzie privind limitele puterilor conferite și atribuțiile autorităților implicate în procedura retragerii titlului de „doctor“, pe baza unor pretinse aspecte de nelegalitate la emiterea acestuia. Lipsa de rigoare a sintagmei „în cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională“ rezultă din faptul că aceste cazuri nu sunt identificate sau definite, în sine și temporal. Se ridică problema încălcării principiului neretroactivității legii
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
nu a făcut dovada cazului bine justificat, neindicând aspecte care să fie în măsură să ridice o îndoială serioasă în ceea ce privește legalitatea actului administrativ. Astfel, la o sumară observare a fondului, nu se pot reține elemente de vădită nelegalitate ale actului administrativ normativ atacat, motivele invocate de reclamant fiind susțineri de temeinicie a căror veridicitate nu poate fi verificată decât prin administrarea probatoriului complex specific acțiunii de fond. În ceea ce privește condiția pagubei iminente, pârâtul a menționat că
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
precum și de Legea nr. 24/2000, lege cu valoare constituțională. A menționat reclamantul că, în jurisprudența sa constantă, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că exercitarea cu exces de putere nu reprezintă altceva decât o formă vădită de nelegalitate de natură să creeze o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate asupra actului administrativ. A mai arătat că justițiabilul trebuie să aibă garantată, din punct de vedere material și procedural, posibilitatea de a preveni o încălcare a drepturilor și libertăților
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
poate fi reținută aplicabilitatea dispozițiilor art. 5 alin. (3), hotărârile judecătorești prin care a fost dispusă suspendarea executării unor acte administrative cu caracter normativ producând efecte exclusiv inter partes, fără a vătăma interesul public ocrotit de dispoziția legală. Referitor la nelegalitatea H.G. nr. 1.065/2021, reclamantul a precizat că, după încetarea stării de urgență, Guvernul a înțeles să prelungească mereu cu perioade succesive de câte 30 de zile starea de alertă instituită prin H.G. nr. 394 din 18 mai 2020 și a
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
a României nr. 1/1995, Rezoluția Parlamentului European din 13.11.2020 și a concluzionat că pentru a se restabili ordinea constituțională și democrația în România este necesar ca instanța să suspende și să anuleze dispozițiile din hotărârea de Guvern atacată. Referitor la nelegalitatea operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii H.G. nr. 1.065/2021, reclamantul a arătat că aceasta a fost emisă la propunerea CNSU, iar nu la propunerea MAI, iar întrucât dispozițiile imperative ale art. 4 alin. (1) au fost eludate, H.G.
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
concrete de aplicare a acestora și destinatarii acestor măsuri, în vederea atingerii scopului pentru care respectivele măsuri sunt recunoscute. Procedând la analiza punctuală a criticilor formulate de reclamant, se constată că într-o amplă expunere acesta a susținut motive de nelegalitate care pot fi structurate astfel: Inexistența Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 58/2020 Curtea reține că potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000: (1) În vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
aceste autorități, este necesară operarea unor modificări de fond ori avizul respectiv este negativ, proiectul de act normativ va fi repus în mod obligatoriu pe agenda de lucru a ședinței Guvernului.“ Analizând susținerile reclamantului sub acest aspect al criticilor de nelegalitate a actului normativ, se constată că reclamantul se mărginește să susțină existența unei astfel de încălcări, însă nu identifică și nu argumentează în concret care sunt modificările de fond care, în aprecierea sa, ar fi impus reavizarea, astfel că, în
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
susțină existența unei astfel de încălcări, însă nu identifică și nu argumentează în concret care sunt modificările de fond care, în aprecierea sa, ar fi impus reavizarea, astfel că, în lipsa acestor elemente, Curtea nu identifică existența unor motive de nelegalitate. Nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic și Social. Referitor la critica de nelegalitate constând în nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social, instanța reține următoarele: Potrivit art. 141 din Constituția României, Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
care sunt modificările de fond care, în aprecierea sa, ar fi impus reavizarea, astfel că, în lipsa acestor elemente, Curtea nu identifică existența unor motive de nelegalitate. Nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic și Social. Referitor la critica de nelegalitate constând în nesolicitarea avizului Consiliului Economic și Social, instanța reține următoarele: Potrivit art. 141 din Constituția României, Consiliul Economic și Social este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înființare
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că prin dispozițiile art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 au fost restrânse cazurile de casare numai la anumite motive de nelegalitate și au fost eliminate cele formale și fără impact major asupra legalității. Consideră că norma criticată de părțile civile nu este în contradicție cu prevederile constituționale atât timp cât recursul constituie o cale de atac ce poate fi exercitată numai
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deși au fost invocate, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor. Prin urmare, toate celelalte motive de netemeinicie sau nelegalitate a unei hotărâri judecătorești pot fi invocate numai prin intermediul apelului sau al contestației. În continuare, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 436 alin. (1) din Codul de procedură penală, titularii dreptului de a promova calea extraordinară de atac
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
atacată, modificarea căii de atac din recurs în apel intervenind ca urmare a intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, prin care recursul a devenit o veritabilă cale extraordinară de atac, care se poate exercita exclusiv pentru motive de nelegalitate, iar nu și de netemeinicie, nepermițând instanței analizarea situației de fapt. 15. Analizând conținutul normativ al art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, prin Decizia nr. 733 din 20 noiembrie 2018, precitată, paragraful 19, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
după caz, semnătură electronică de către organele judiciare emitente. În cazul în care modificările, ștersăturile, adăugările ori corecturile efectuate asupra documentelor verificate cu ocazia primirii ridică suspiciuni rezonabile cu privire la încălcarea prevederilor legale în vigoare și care ar determina nelegalitatea primirii, administrația locului de deținere solicită lămuriri suplimentare organelor judiciare emitente. În cazul imposibilității stabilirii în mod clar a identității persoanei prin efectuarea operațiunilor prevăzute la alin. (2) și (4), cât și în urma verificărilor suplimentare efectuate de către organele
INSTRUCŢIUNI din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255745]
-
obligarea executorului judecătoresc să reia procedura execuțională pornită împotriva debitorilor în Dosarul de executare nr. xxx/2020, cu cheltuieli de judecată. ... 27. Prin criticile formulate, apelanta-contestatoare a arătat, în esență, că prin intermediul contestației la executare au fost invocate motive de nelegalitate vizând încheierea de suspendare a executării, iar nu motive de nelegalitate ale notificării de dare în plată. ... 28. De asemenea, a susținut că executarea silită vizează o persoană juridică, respectiv societatea debitoare, care nu poate accede la darea în plată
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
Dosarul de executare nr. xxx/2020, cu cheltuieli de judecată. ... 27. Prin criticile formulate, apelanta-contestatoare a arătat, în esență, că prin intermediul contestației la executare au fost invocate motive de nelegalitate vizând încheierea de suspendare a executării, iar nu motive de nelegalitate ale notificării de dare în plată. ... 28. De asemenea, a susținut că executarea silită vizează o persoană juridică, respectiv societatea debitoare, care nu poate accede la darea în plată, așa cum este reglementată de dispozițiile Legii nr. 77/2016. Persoanele fizice
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
procedură civilă), fiind, ca atare, de strictă interpretare și deci fără posibilitatea de a fi extinse pe cale de analogie. Acestea vizează condiții de regularitate a hotărârii arbitrale în raport cu înțelegerea părților concretizată în convenția arbitrală și cauze de nelegalitate expres stabilite, fără să poată fi valorificate însă, motive referitoare la situația de fapt, probele administrate, aspecte de temeinicie. ... 66. În mod corespunzător, pe calea recursului, cenzura de legalitate nu poate privi decât modalitatea în care s-a dat dezlegare
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
ale instanțelor de judecată cu privire la actele Curții de Conturi, întrucât constatările acestei instituții nu au caracter definitiv. Așadar, întrucât decizia Curții de Conturi instituie o prezumție relativă privind situația juridică constatată, eventualele aprecieri ale acesteia referitoare la pretinse nelegalități ale unor acte administrative urmează să fie analizate, în cadrul exercitării controlului judecătoresc al actelor astfel emise, cu posibilitatea desființării lor. De asemenea, prin Decizia nr. 494 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva Sentinței civile nr. 4.756 din 6 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea acțiunii ca neîntemeiată. În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurentul-pârât a susținut că în mod eronat instanța de fond a apreciat că niciunul dintre temeiurile juridice invocate în preambulul
DECIZIA nr. 3.059 din 1 iulie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/251457]
-
politice solicitante ale listelor sau că primirea de către partidele politice a datelor înscrise în listele electorale suplimentare s-ar subsuma realizării, prin intermediul Autorității Electorale Permanente, a unor interese private ale partidelor politice urmăresc cel mult să acrediteze ideea nelegalității actului administrativ emis de Biroul Electoral Central (un organism distinct de Autoritatea Electorală Permanentă) sau a nelegalității conduitei birourilor electorale ale secțiilor de votare (alte organisme distincte de Autoritatea Electorală Permanentă)“. Or, aceste susțineri „puteau și trebuiau să fie valorificate
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
suplimentare s-ar subsuma realizării, prin intermediul Autorității Electorale Permanente, a unor interese private ale partidelor politice urmăresc cel mult să acrediteze ideea nelegalității actului administrativ emis de Biroul Electoral Central (un organism distinct de Autoritatea Electorală Permanentă) sau a nelegalității conduitei birourilor electorale ale secțiilor de votare (alte organisme distincte de Autoritatea Electorală Permanentă)“. Or, aceste susțineri „puteau și trebuiau să fie valorificate în cadrul unei acțiuni în contencios administrativ, nu în cadrul controlului de constituționalitate“. ... 19. În ceea ce
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
sau procurorul şef birou. (3) Modelul fişei este prezentat în Anexa nr. 2 la prezentul regulament. Calitatea activităţii Art. 9 - Calitatea activităţii de urmărire penală se apreciază în funcţie de următorii indicatori: măsuri şi soluţii imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluţiei de către procuror; calitatea redactării şi motivării soluţiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării şi capacitatea de sinteză. Art. 10 - Calitatea activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcţie de următorii
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
de către procuror; calitatea redactării şi motivării soluţiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării şi capacitatea de sinteză. Art. 10 - Calitatea activităţii de supraveghere a cercetărilor penale se apreciază în funcţie de următorii indicatori: măsuri şi soluţii imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluţiei de către procuror; calitatea redactării şi motivării soluţiilor, interpretarea probelor, calitatea exprimării şi capacitatea de sinteză. Art. 11 - Calitatea activităţii de participare la şedinţele de judecată se măsoară prin următorii indicatori
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
lor permanentă, exercitarea rolului activ în şedinţele de judecată şi calitatea concluziilor susţinute în şedinţele de judecată; calitatea redactării şi motivării căilor de atac, acurateţea raţionamentului juridic şi rigoarea expunerii faptelor; căi de atac admise subiecţilor procesuali pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului. Art. 12 - Calitatea activităţii desfăşurate în alte sectoare se apreciază în funcţie
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
juridic şi rigoarea expunerii faptelor; căi de atac admise subiecţilor procesuali pe motive de nelegalitate, în cauzele în care procurorul nu a exercitat căile de atac, căi de atac nedeclarate din motive imputabile procurorului, retrase sau respinse din motive de nelegalitate imputabile procurorului. Art. 12 - Calitatea activităţii desfăşurate în alte sectoare se apreciază în funcţie de următorii indicatori: calitatea actelor întocmite, acurateţea raţionamentului şi rigoarea exprimării; respectarea prevederilor cuprinse în legi, ordine şi regulamente. Art. 13 - (1) În vederea aprecierii criteriului
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]
-
au stat la baza evaluării 2. CALITATEA ACTIVITĂŢII Criteriul va fi apreciat, prin acordarea de puncte, în raport de următorii indicatori: 23 Indicatorul va fi apreciat în raport de următoarele elemente: Notă: măsuri şi soluţii imputabile procurorului, pe motive de nelegalitate existente la momentul luării măsurii sau al dispunerii soluţiei de către procuror; măsurile infirmate, pe cale ierarhică pentru motive de nelegalitate; soluţiile apreciate, pe cale ierarhică, ca fiind imputabile procurorului evaluat şi cu privire la care s-au pronunţat hotărâri
REGULAMENT din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251384]