165 matches
-
un oraș în altul, ca regii precedenți, ci o fixează la Paris. Autoritatea regatului crește și acesta începe să-și extindă domeniul. Textele din epocă sunt scrise în diferite dialecte "oïl", dar în fiecare sunt și trăsături comune. În documentele neliterare, proporția cea mai mică a acestora este de 70%, crescând cu atât mai mult, cu cât locul de origine a textelor este mai aproape de Paris. În primele texte literare, trăsăturile cele mai frecvente sunt cele din vest, mai ales anglo-normande
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
este indiscutabilă. El însuși identifică trei tipurti de rime: a) rime noi , rezultate din rimarea unui cuvânt întreg cu altul prescurtat; sine-mi”/ „inemi” /„suie” cu „nu e”).). b) Rime surprinzătoare, în care rimează un cuvânt obișnuit cu unul prozaic, neliterar - („nalte” cu „încalte”) c) Rime rezultate din rimarea unui substantiv comun cu unul propriu („zid” cu „Baiazid”/ „oaspe” cu „Istaspe”). Observă că poetul a utilizat relativ puține cuvinte, dar le-a atribuit sensuri noi. Apreciază sonetele eminesciene, „Glossa” și „Oda
Eminescu și poeziile sale () [Corola-website/Science/306921_a_308250]
-
profesoară, și cu care a avut mai apoi doi copii - un fiu și o fiică. În anul 1950 își susține doctoratul la Universitatea din Ierusalim cu o teză despre "Gramatica dialectului iudeo-arab medieval", elaborată în principal pe baza unor texte neliterare, sub îndrumarea lui David Tzvi Beneth. Al doilea mare dascăl i-a fost Yaakov Polotzki de la catedra de lingvistică. Începând din anul 1956 este cooptat la catedra de limbă ebraică și lingvistică semitică la Universitatea Tel Aviv, iar din 1957
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
constrângerile raportării la evenimente istorice concrete. Saga islandezilor au un caracter hibrid, fiind un amestec de istoriografie și ficțiune în proporții variabile, putând fi considerate precursoare ale romanelor istorice. Ele pornesc întotdeauna de la evenimente istorice concrete, atestate și de izvoare neliterare, pe care le transfigurează și le prezintă cu mijloace specific literare.
Saga () [Corola-website/Science/298231_a_299560]
-
una din secțiunile Krautchan.net, în a doua jumătate a anului 2009. Fenomenul se manifestă printr-un număr mare de lucrări comice (online), unde țările iau forma unor personaje caricaturale (de formă sferică) care interacționează, comunică (de obicei în engleză neliterară). Conversațiile dintre aceste personaje comice fac referire la relații internaționale, stereotipuri naționale, etc. Originea vine din 'războiul cibernetic' din August 2009 desfășurat pe drawball.com între utilizatorii de internet din Polonia contra celor din restul lumii. Acest website oferă o
Polandball () [Corola-website/Science/326349_a_327678]
-
etc., cel datorat lui Traian Chelariu (1906-1966) întregește seria și, natural, se distinge prin cîteva trăsături specifice. N. Manolescu îl socotește un "jurnal tipic maiorescian", ceea ce e adevărat pe latura sa de consemnări cotidiene, detaliate, precise, cu o alură adesea "neliterară". Dar spre deosebire de Însemnările zilnice ale mentorului Junimii, care catagrafiază o biografie, cele oferite de scriitorul și cărturarul bucovinean transcriu un destin. Destinul dramatic al unui creator pe care epoca avută în vedere (1956-1960) l-a distorsionat din pricinile istorice știute
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
specifică asupra lumii, a oamenilor și a riturilor lor, rod al modului particular de a vedea al autorului, oricare ar fi acesta, scriitor sau antropolog. Propuneam așadar ca, În orele de limbi străine, să se confrunte texte literare cu texte neliterare provenind din studii sociologice sau etnologice și să se supună ambele tipuri de texte unei lecturi critice. Obiectivul pe care Îl urmăream era favorizarea descoperirii reciproce a culturilor belgiană și maghrebină În contextul unei ore de franceză ca limba a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
că actul de validare a unui text ca fiind text literar este, cum o trădeaza imediat simpla alegere a cuvîntului, o judecată de valoare. Deseori, ca suprem gest de desființare a unei producții slabe, criticii o declară pur și simplu "neliterară". Ca să nu mai vorbim de variațiunile lexicale de genul "subliteratură", sau "literatură de consum", "literatură trivială", cele două din urmă fiind solid reabilitate teoretic de școala germană de prin anii 1970. Iar o dată ce aplicăm un criteriu de valoare, declarîndu-l ca
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
este argumentativ, de vreme ce este capabil să modifice - agresiv sau nu, declarat sau indirect - opinia, starea de spirit, valorile interlocutorului. Având un emițător și un receptor în carne și oase, plus un mesaj concret și lizibil, bazat pe un cod nemetaforic (neliterar), putem spune că: „...discursul este un eveniment, pentru că e produs de un anume subiect, într-un loc anume și un moment anume, adresându-se unui destinatar precis” (J.-M. Adam, 1999, p. 16). Privind lucrurile din această perspectivă pragmatică, pare
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
-a. București, EDP, 1990, 439 p. [12] BUTOR, ADRIAN; BUTOR, VIRGINIA, Dezvoltarea gustului și interesului pentru literatură prin corespondența cu scriitorii, în Rev. de ped. An 39, nr. 1, ian. 1990, p. 4445 (înv. primar). [13] CERKEZ, MATEI, Noțiunile „literar”-„neliterar” în predarea textului literar, nr. 4, [14] 1989, 574 578. [15] CIOCÎRLIE, CORINA, Limba română de azi. Observații asupra limbajului „Mica publicitate”, în „Limbă și literatură”, Buc. Vol.1, 1990, p.27-31. [16] COJOCARU, GABRIELA, Comentariu privind rezolvarea subiectelor de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
COSTACHE, ADRIAN; COSTACHE GEORGETA, Limba română. O gramatică stilistică (prntru învățământul preuniversitar), Ed. Art, București, 2003. [31] COSTEA, MONICA I., Experiment didactic interdisciplinar: caligramele, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p.23-26. [32] COTOI, GEANINA, Formă corectă-formă literară/formă incorectă-forma neliterară. Argumentarea ideii poetice a textului liric popular din perspectiva nivelurilor limbii, Revista Perspective, nr. 6/2003, [Cluj], p. 44 - 49. [33] COZMA, GEORGETA, Softul educațional. Modele cosmogonice în creația eminesciană, Revista Perspective, nr. 2/2003, [Cluj], p.37-39. [34] CRĂCIUN
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
fișe de lucru pentru clasa a VII a, Pitești, Paralela 45, 2005, 162 p. [170] TROFIN, ELIZA-MARA; ARDELEAN, LUMINIȚA; ENESCU, IOANA, Gramatică: fișe de lucru pentru clasa a VIII a, Pitești, Paralela 45, 2005, 146 p. [171] ȚIBRIAN, CONSTANTIN, Rostiri neliterare în limba română actuală, Pitești, Editura Universității, 2005, 111 p. [172] UNGUREANU, IOANA, Limba și literatura română: clasa a VI-a: scheme recapitulative, exerciții și teste de evaluare - literatura română; scheme recapitulative, exerciții și teste de evaluare - limba română; propuneri
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Altfel, nu e decât un artefact literar. În locul unor definiții conceptuale tari aș vedea niște resurse explicative, flexibile, fără ambiții. Dar să revin la praxis. Anarhetipul mi se pare interesant din unghiul unei continuări a explorării praxisului, de data aceasta neliterar, al explorării surselor ficțiunilor, a ficționalizărilor neliterare. Și sunt destule. Anarhetipul poate și trebuie Încurajat să devină și mai rezistent, ceea ce spunea Mihaela, cu alte cuvinte, să Încercăm să ieșim dintr-o posibilă fundătură. Eu aș vedea o eventuală aplicare
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În locul unor definiții conceptuale tari aș vedea niște resurse explicative, flexibile, fără ambiții. Dar să revin la praxis. Anarhetipul mi se pare interesant din unghiul unei continuări a explorării praxisului, de data aceasta neliterar, al explorării surselor ficțiunilor, a ficționalizărilor neliterare. Și sunt destule. Anarhetipul poate și trebuie Încurajat să devină și mai rezistent, ceea ce spunea Mihaela, cu alte cuvinte, să Încercăm să ieșim dintr-o posibilă fundătură. Eu aș vedea o eventuală aplicare a anarhetipului, așteptând desigur explicații ulterioare, care
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
oferi cititorului toate indiciile ori să-i ascunzi o parte din ele? Să-i prețuiești inteligența ori să-ți bați joc, cu cinism, de ea? Întrebările de acest fel - sugerate de notele lui Chandler - arată că până și în textele neliterare scriitorul nu se putea desprinde de obiceiul de a „investiga” realitatea. Devine tot mai limpede că, pentru Chandler, „calitatea misterului” este parte a „calității estetice” a scriiturii. Prin „calitate”, el înțelege permeabilitate, dar și consistență: orice om de inteligență medie
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nou Eminescu" (F. Aderca) "miracol" (Crohmăniceanu), "fenomen" (Călinescu, Bojin), "etalon de aur" (Nichita Stănescu), "marele Alpha"(Alexandru George), "nebun sau geniu" (Ibrăileanu) ș.a., termeni ce sugerează uluirea, fascinația, incomprehensiunea; 3) tendința unanimă de a ignora discursul jurnalistic cotidian considerat ca neliterar, profan, declasant, în virtutea unei justificate discriminări care separă omul de condei, scriitorul, inițiatul, de confratele său breslaș. Un alt impediment în explorarea caracterului controversat al publicisticii argheziene: o tentativă de cartografiere a acestui tip de discurs cu un instrumentar diferit
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
numai literaturii din Ardeal. Lipsa de valoare, era de părere criticul, nu trebuie scuzată prin circumstanțele dificile în care se manifestă scriitorii de limbă română din Transilvania. Considera că aici fuseseră încurajate doar „mediocritățile” și nonvalorile, pe temeiul unor „motive neliterare”. În opoziție cu literatura de nivel modest a lui Iosif Vulcan și Andrei Mureșanu, criticul așază versurile lui G. Coșbuc, fiind cel dintâi care le analizează amplu, într-o serie de foiletoane apărute în 1888, înaintea studiului lui C. Dobrogeanu-Gherea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
propriu. Pentru numele propriu din opera literară autoarea adoptă termenul de simbonim propus de Augustin Pop (pornind de la observațiile lui Cesare Brandi), deoarece în opera literară numele dobândește o nouă semnificație, se transformă din realonim în simbonim, și traduce opoziția neliterar /vs/ literar 156. Simbonimul are comportamentul unui simbol literar și ca principală caracteristică, unicitatea, fapt care-l face dependent de context; semantica simbonimului se desprinde din "semantica generală a textului"157, iar cercetarea lui trebuie să beneficieze de datele semanticii
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
timp. Practic, norma literară selectează dintre normele lingvistice dialectale una pe care o impune ca bază unică. Selecția aceasta a fost operată și în cazul multora dintre numele de locuri cu variante regionale, istorice și populare. Iată cîteva exemple (variantele neliterare, deci neoficiale, sunt puse în paranteze): Bîrca (Bărca), Hațeg (Hațăg), Jiu (Jii), Lugoj (Logoj), Iași (Ieși), Caracal (Caracăl), Bucegi (Buceci), Călcaza (Călcadza), Petroșani (Petroșeni), Muscel (Mușcel), Mureș (Murăș), Maramureș (Maramurăș). Standardizarea denumirilor geografice (a numelor de locuri) înseamnă adoptarea, pe cale
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
standard. În privința variantelor învârte și învârtește, am constatat o diferență de frecvență între anchete și uz: dacă din anchete rezultă că formele au o frecvență aproximativ egală, textele arată că forma fără sufix este mult mai frecventă. În privința variantelor (încă) neliterare a se complace și a displace, la care norma academică este încă reticentă, anchetele au reflectat tendința de trecere a acestor verbe la conjugarea a treia, tendință mai accentuată pentru verbul a se complace și ceva mai slabă pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
privitorului să descifreze semnificația artistică, inclusă în actul artistic și prin care creatorul transmite mesajul său. Educația estetică nu este posibilă decât prin propriile ei elemente gramaticale. Acestea, ca mijloace de expresie și de tehnică artistică, constituie unul din limbajele neliterare care au câștigat teren și au pătruns în școală. Prin noțiunea de tehnică plastică se înțelege totalitatea procedeelor folosite în activitățile plastice, în vederea familiarizării elevilor cu materiale și instrumente de lucru. În această lucrare, prin folosirea tehnicilor de lucru, autoarea
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
materiale folosite de copii în cadrul orelor de educație estetică A. Importanța diversificării tehnicilor de lucru Educația artistico-plastică nu este posibilă decât prin propriile ei elemente gramticale, acestea ca mijloace de expresie și de tehnică artistico-plastică, constituind unul dintre acele limbaje neliterare care au câștigat teren și au pătruns tot mai mult în școală. Prin noțiunea de tehnică artistico-plastică, se înțelege totalitatea procedeelor folosite în activitățile plastice în redarea familiarizării elevilor cu materialele și tehnicile de lucru. Însușirea lor de către elevi este
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
lipsită de cauzalitate, față de omonim. f) Condensarea poate avea loc în oricare variantă stilistică a limbii, dar s-a remarcat că frecvența sa este mai mare în limbajele profesionale, tehnico-științifice, precum și în stilurile colocvial, familiar și argotic ale limbajului popular, neliterar. Ceea ce trebuie remarcat este că niciuna dintre abordările posibile ale cuvântului nu are condensarea lexico-semantică printre caracteristicile sale principale de realizare. Scurtarea cuvintelor și sintagmelor, modificarea funcțiilor sintactice, a valorilor morfologice și a semantismului, ca și formarea cuvintelor, uneori marcată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
împărtășim în întregime, recomandăm Nassim Nicholas Taleb, Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010, p. 311. Iată un exemplu al susținerilor sale: " Am acasă două studii: unul real cu cărți interesante și material literar, iar altul neliterar, la care nu-mi place să lucrez unde am expulzat problemele prozaice și foarte concentrate. În cel neliterar este inclus un perete de cărți de statistică și de istoria statisticii, cărți pe care n-am avut niciodată curajul să le
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
p. 311. Iată un exemplu al susținerilor sale: " Am acasă două studii: unul real cu cărți interesante și material literar, iar altul neliterar, la care nu-mi place să lucrez unde am expulzat problemele prozaice și foarte concentrate. În cel neliterar este inclus un perete de cărți de statistică și de istoria statisticii, cărți pe care n-am avut niciodată curajul să le ard sau să le arunc, cu toate că le găsesc în bună măsură inutile în afara aplicațiilor academice(...) ". 826 Michael Shermer
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]