168 matches
-
este inamica autonomiei individuale, oferind un cadru de manifestare și gândire, dacă nu chiar un cod explicit. Dacă o asemenea reificare este însoțită de un angajament puternic al membrilor față de comunitate și ideologia acesteia, autonomia este blocată. Imperativul existenței relațiilor nemediate în cadrul comunității devine dificil de atins în condițiile reificării. Angajamentul membrilor comunității față de o ideologie, religioasă sau seculară, față de o idee abstractă de comunitate, mediază relațiile, ei raportându-se mai degrabă la ea decât unii la ceilalți, subordonându-i-se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
grupurilor umane. Astfel, principiile etice pot fi acceptate (( (nsu(ite de actorii sociali. Aceste teze conturează modalități specifice de raportare la probleme de importanță deosebită. Comunitari(tii vin (n contradic(ie cu ideea că indivizii trebuie s( stea (ntr-o relație nemediat( cu statul (( societatea. De asemenea, ei nu sunt de acord cu locul de institu(ie socială-cheie a pieței libere, nereglementate, (( cu ideea c( schimburile de acest gen ar fi un drept particular (( chiar un model al rela(iilor umane. Ei
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și comparat cu acest personaj al dialogului de Marcel Detienne. Amintind tradiția stăpânitorului de adevăr evocată de Marcel Detienne, încărcăm figura lui Ahile cu un simbolism foarte bogat și important pentru lectura dialogurilor, întrucât lui îi revine acum, simbolic, intuirea nemediată a adevărului și neputința enunțării falsului din Câmpia Adevărului, spațiu cu o importanță reală în simbolismul religios arhaic și simultan important în construcția ontologiei platoniciene din dialogurile de senectute, mai ales pentru reforma ontologiei parmenidiene propuse de Platon în Sofistul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un adevăr relativ. Pentru a fi unul absolut, adevărul ar trebui nu numai să neglijeze mișcarea, devenirea, ci și să fie complet desubiectivizat, adică eliberat de orice contribuție a umanului. Într-o oarecare măsură, doar cunoașterea senzorială - care este directă, nemediată de sistemul personalității și de influențele culturale - poate satisface cerința unei cunoașteri obiective, neutre, imparțiale. Totuși, chiar și impresia senzorială directă Își are limitele ei, neputînd fi una și aceeași pentru toți indivizii unei specii, deoarece există diferențe individuale de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
civile care intervin pe lângă instituțiile statului pentru a le influența în sensul apărării drepturilor și intereselor grupurilor de cetățeni pe care îi reprezintă. Făcând parte din societatea civilă, operatorii privați sunt cei care reușesc, prin reprezentanții săi, să obțină informații nemediate. ONG-urile, prin modul lor de organizare, generează o distribuire eficientă a resurselor, iar dezvoltarea prin proiecte determină dinamism și flexibilitate în atingerea obiectivelor. Aceste aspecte au contribuit la realizarea de parteneriate între ONG-uri și factorii de decizie ai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
liniile care un indexul începând cu n1 sau liniile până la indexul n2. Se poate folosi WHERE de sine stătător sau în combinație pentru a specifica o condiție de ștergere. 3.14 Folosirea simbolurilor de câmp Când se dorește accesul direct, nemediat la conținutul unei tabele interne se poate folosi simbolurile de câmpuri. Pentru aceasta mai întâi este necesar asocierea lor cu a poziția din tabelă spre care să indice. Identificare locației indicate de simbolul de câmp se bazează pe folosirea câmpurilor
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
la fel cum locuitorii satului tradițional cunoșteau toate Întâmplările importante din localitate, oamenii pot primi, prin canalele mediatice, informații despre orice eveniment desfășurat În orice colț al pământului. Spre deosebire Însă de satul tradițional, unde transmiterea informațiilor era directă, interpersonală, nemediată, În satul global informația este indirectă, mediată, transformată. Sistemul de reclame, rețelele de distribuție a filmelor, ziarele și revistele, televiziunile prin cablu și prin satelit, Internetul, toate aceste instrumente mediatice nu mai furnizează imagini perceptive despre indivizi și evenimente, ci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cercetarea fenomenologică investighează experiența trăită (lived experience). Fenomenologul investigator studiază „lumea trăită” (In-der-Welt-Sein, lifeworld) ca experiență imediată (immediately experienced), prezumabilă și previzibilă înainte de a fi conceptualizată; el caută să trăiască și să se raporteze la un nivel mai profund și nemediat al experienței, pe care îl face accesibil, zi de zi, lumea practică. Fenomenologul caută o experiență mai directă a întâlnirii cu lumea. Aceasta este precomprehensiunea originară; b) căutarea sensurilor: cercetarea fenomenologică caută esența experiențelor (essence of experiences), și nu numărul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gradul ei de refracție (literaturizare) și distanțare față de concretețea (mediocritatea) mundană, ci în proprietatea termenilor, în coincidența „substanțială” dintre „valoarea verbală” (semnificantă) și „valoarea conținutului” (semnificată), care, exprimând „cu exactitate” voința autorului, conferă scrisului o impresie de trăire (referențialitate) originară, nemediată. Puse alături de Amintirile... lui Grigore Lăcusteanu și, păstrând proporțiile, de Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă, departe de a revela simplitatea și prospețimea sufletului țărănesc, apar ca fiind „prelucrate” și „livrești”, tot așa cum Scrisori către Vasile Alecsandri ale lui
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
din medii sociale relativ obscure, în care erau de regulă prima generație ori primele femei cu studii universitare complete. Ambiția și ethosul muncii îndârjite, idealismul și enorma curiozitate intelectuală, angajamentul civic și politic, legătura strânsă dintre idei și viață, cunoașterea nemediată a inegalității, marginalizării și chiar excluderii - iată câteva dintre trăsăturile comune ale acestor oameni, savanți și educatori de excepție. Universitățile nord-americane, întărite imediat după instalarea lui Hitler la putere prin masivul influx de savanți și tineri studioși evrei siliți de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nu l-am văzut numai ca pe un cult, numai ca pe o religie. El este o credință, după cum și o filosofie în sensul că ceea ce propagă el e strâns legat de ceea ce este omul. Demersul său: o comunicare directă, nemediată, cu Dumnezeu. Cum altfel să-mi explic „durata lungă” (două milenii) a unei obști aflate în diaspora pe întregul pământ? Universal și particular în istoria iudaismului Ce reprezintă diaspora pentru evrei? Ce semnificație are ea în plan cultural? Dincolo de conjuncturile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
din primele decenii ale secolului al XVIII-lea, deci absența unui factor de opoziție, al celui mai conservator dintre ele (prezent în celelalte provincii ale monarhiei) are drept consecință promovarea mai rapidă și mai eficientă a reformismului austriac, o comunicare nemediată cu forurile legislative, cu instituțiile politice, economice și culturale ale Vienei. Rezultatele nu vor întârzia să apară atât la nivelul experimentării politice mercantiliste, cât și la nivelul răspândirii concepțiilor luministe preconizate de Imperiul Habsburgic sub vădita influență a amintitului model
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o mulțime de piloni de susținere. Înălțarea pe verticală e posibilă oricui, indiferent de confesiune și de comunitate lingvistică sau culturală. Relația cu unu, în evul de mijloc posibilă numai printr-un stăpân, în vremuri normale ea e una directă, nemediată, în care șansa sanctificării e deschisă fiecăruia. Din nefericire, adeseori sentimentul religios al ființei rămâne în stadiul de minorat, dacă nu cumva lipsește cu desăvârșire. Secolul Luminilor a promovat rațiunea, nu însă și sentimentul. Spiritul său antiteologal nu s-a
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prin disponibilitatea și deschiderea față de orice experiență poetică nouă. Aici apar primele imagini ale unui urbanism din ce în ce mai agresiv și antimodern (cel puțin pentru modernismul artistic). Orașul geometrizat, orizontul imagistic tehnologizat sfidează tradiționalele reprezentări poetice, descinzând în și dintr-o realitate nemediată, doar pentru a o media după alte formule, cele ale suprarealității. O revistă de a. este și „unu” (1928-1932, 1935), apărută prin eforturile lui Sașa Pană și ale prietenului său Moldov. Încă de la început caracterul ei este eclectic: futuristul F.
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
în mod diferit de la un creator la altul. În poezia lui Paul Aretzu, aceasta are cel puțin două surse: tradiția (a cărei influență este, totuși, insesizabilă) și viețuirea, poetul configurându-și partea cea mai consistentă a credinței prin trăire directă, nemediată: era un car plin ochi și a trecut / pe lângă cuvintele mele și-am început să vorbesc / despre cele văzute și nevăzute. Ecou și mărturie contemporană a înțelegerii actului creator ca manifestare supremă a ființei umane, cartea - cu foițele ca lumina
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
întreagă lume de imagini pe care le vedem cu ochii minții. Oricît de minunate ar fi, puterea lor e totuși limitată. La urma urmelor, cuvintele și formulele sînt doar substitute ale imaginilor. Pe cînd cele din urmă, prezente în chip nemediat, vor avea o putere infinit superioară. "Cuvintele evocă imagini mentale, scrie el, dar imaginile figurate sînt mult mai puternice"160. Evident, el se gîndește la imaginile epocii sale: afișe, fotografii, spectacole de teatru. O sarcină utilă și importantă este aceea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în aceeași formă. Uniunea era condusă de elite, iar majoritatea populației s-a simțit lăsată deoparte. Această situație nu poate continua, cel puțin din cauza referendumurilor la care se apelează din ce în ce mai des. Plebiscitul exprimă voința poporului într-o formă brută, capricioasă, nemediată de o elită. Prin urmare, dacă Uniunea Europeană va reînvia, acest lucru va fi posibil prin dorința poporului. în absența ei, o idee abstractă precum societatea deschisă nu poate genera transformarea. Societatea deschisă poate servi drept obiectiv politic într-o societate
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
se raportează la o teorie a referinței destul de simplistă și care a fost discreditată de multă vreme. Conform acesteia, iluzia referențială s-ar produce prin coluziunea dintre semn și referent (având ca pandant expulzarea semnificatului), realizându-se deci o trecere nemediată, de la semnificant la referent, fără nici o intervenție a semnificatului. De prisos să mai precizăm că, până și într-o asemenea accepțiune, referința reintră în joc, chiar în momentul în care este negată, ca o condiție necesară a actului negării. Cu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Începe să scrie: el crede că știe ceea ce nu știe, el crede că va ieși Învingător din confrutarea cu moartea. Fără Îndoială, orice act de creație este o sfidare a morții. Însă nici unul nu e atât de direct, atât de nemediat - atât de imprudent și de lipsit de apărare - precum jurnalul. În fond, problematica morții apare În jurnal cel mult ca o temă a autorului. Așadar, un laitmotiv cultural. Experiența morții nu poate fi trăită și resimțită de cel care scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
decizii contrarii: la o extremă, dorința inconștientă a mărturisirii, la cealaltă, decizia irațională de a Înceta brutal orice relație cu existentul. O chestiune care obsedează pe mai toți analiștii sinuciderii este paradoxul În care se situează sinucigașul: Într-o percepție nemediată, pe tot parcursul hotărârii de a-și lua viața, sinucigașul e un stăpân al morții. El domină moartea prin simplul gest al invocării ei. Prins În tensiunea iscată de evocarea obsesivă a gestului funest și fatalitatea anulării acesteia prin Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
exista în România interbelică, dar nu mai apare în administrația românească de câteva generații (Neagu Djuvara, Cum s-a născut poporul român?, p. 46). 270 Provocarea care a dat naștere "scandalului manualelor" în 1999 a venit tocmai dintr-o lansare nemediată a unor noi tendințe istoriografice, în extrem de conservatoarea lume școlară; o lume totuși docilă, care a fost mai mult suportul decât cauza polemicilor. Cel puțin așa reiese din lipsa unei lecturi didactice asupra conflictelor legate de "manualele alternative", dublată de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
inter-pretantul este definiția representamen-ului, intensiunea lui Carnap, semnificatul lui Saussure, modul în care este dat obiectul (cf. și A. Boboc, 1997:32). De asemenea, obiectul în semioză (obiectul imediat) nu se confundă cu obiectul în afara semiozei (obiectul dinamic): "representamen-ul referă nemediat la obiectul nemediat și mediat la obiectul natural" (G. Deledalle apud A.Boboc, 1997:36). Ceea ce este fundamental în teoria peirciană este pe de o parte caracterul ternar al semnului și pe de altă parte faptul că semnul (natural sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
representamen-ului, intensiunea lui Carnap, semnificatul lui Saussure, modul în care este dat obiectul (cf. și A. Boboc, 1997:32). De asemenea, obiectul în semioză (obiectul imediat) nu se confundă cu obiectul în afara semiozei (obiectul dinamic): "representamen-ul referă nemediat la obiectul nemediat și mediat la obiectul natural" (G. Deledalle apud A.Boboc, 1997:36). Ceea ce este fundamental în teoria peirciană este pe de o parte caracterul ternar al semnului și pe de altă parte faptul că semnul (natural sau artificial) nu este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
produsului). Conotația dominantă este cea de italianitate, derivînd din structura sonoră a numelui Panzani, dar și din asamblarea culorilor roșu, alb, verde ce sugerează drapelul italian. Legumele proaspete și modul "tradițional" de a face piața adaugă conotația de naturalitate, contact nemediat cu natura în timp ce "punerea în pagină" a elementelor adaugă și o conotație estetică picturală (nature morte, still life). Barthes consideră aceste sisteme de conotații drept ideologia societății (în termenii teoriei semnului semnificatul), asociată cîmpu-lui retoric al expresiei. Ulterior, genul publicitar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
interdependență dintre "suflet" și "trup" asigură, pe de o parte, prelucrarea "estetică" a percepției imediate (în forma inteligibilă a unor "amintiri-imagini"), iar pe de alta, corporalizarea memoriei, care la rândul ei transformă amintirea (și arta) într-o formă de trăire nemediată. Fără să înțeleagă cu adevărat arta scriitorului francez și nici subtilul mecanism al memoriei involuntare, Lovinescu identifică mereu la baza procesului de rememorare un stimul vizual sau auditiv (sunetul, cuvântul, motivul muzical), excluzând complet aportul simțurilor minore și al corporalității
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]