69 matches
-
numai pe noi, ce ca un multu milostivu, și pe cei și pe alți fii ai noștri și părinți și rudenii care s-au mutatu mai Înainte de noi. Amin, Amin, Amin. Și această paraclitic(h)i cându zidesc temelie au nemerit un om cu 2 cărți, adecă cu o carte de are toate liturg(h)iile și cu aceasta, și eu eceasta paraclitic(h)i și le-am cumpărat atunce, și le-am afierositu Sfintei beserici, și cine le-ar fura
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
numai pe noi, ce ca un multu milostivu, și pe cei și pe alți fii ai noștri și părinți și rudenii care s-au mutatu mai Înainte de noi. Amin, Amin, Amin. Și această paraclitic(h)i cându zidem temelie au nemerit un om cu 2 cărți, adecă cu o carte de are toate liturghiile și cu această paraclitchii și le-am cumpăratu atunce, și le-am afierositu Sfintei beserici, și cine le-ar fura și le-ar Înstreina de la beserică aceasta
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
M-me du Duffand: Un om care vorbește domol și încet, parcă s-ar plictisi el însuși de ceea ce spune. Domnul-Dumnezeu a făcut pe boieri și pe ciocoi la urmă din niște rămășițe de gloduri și gunoaie. *1 Un nătărău care nemerește o vorbă de haz e ca mârțoaga care sare deodată în două picioare. *1 Nu pot spune nimic de damele din bal, căci nu mă pricep în vopsitorie. *1 Dobitoacele ar fi având noțiuni despre bine și rău. Se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
micimii de proiect. Sau din cauză că acesta e slujit nu de orgoliu, ci de vanitate. Pentru că orgoliul nu suferă satisfacții sub efort, compensații nemeritate, pe când vanitatea umblă după aplauze și le primește oricum. Un orgolios nu acceptă să fie lăudat pe nemerit, pe când un vanitos e dinainte pregătit pentru flatări. Orgoliul e o exigență interioară înainte de a fi un păcat și un comportament. Iar pe dinafară poate trece drept modestie, poate fi socializat ca modestie. În vreme ce vanitatea dă în fudulie iar fudulia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe sub pat, pe sub masă. M’a cam necăjit chestiunea asta. De dimineață, deși meltemul persista, rece, tăios, am făcut iar plajă în barca de eri, de unde, găsind pe cineva dormind, l-am dat afară du droit du premier occupant. Am nemerit bine : era chiar proprietarul bărcii, care mi-a oferit-o pe toată ziua. Cred că sunt singura care am făcut plaje de la 9½ la 1, cu toată viscoleala de nisip și ascunsul soarelui în nori. Am luat dușul care are
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de carieră, aproape nu era diferență tehnică față de activi, cu valențe sporite însă de ordin sufletesc, pentru că eram și mai apropiat de elementul țărănesc copleșitor în armata țării. În jurul datei de 1 mai urma depunerea jurământului de către recruți. M-am nemerit de serviciu pe batalionul de recruți și, în orele serii, surprind un grup de recruți foarte agitat și îngrijorat. Am aflat de la ei și motivul. Era rămas un obicei în armată ca în noaptea premergătoare jurământului „Doamna Militărie” să coboare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Să trăiască! (Urale și muzică. Pristanda ține cu mâna tactul uralelor. Toți ciocnesc și beau.) Dandanache: (îndemnat de Zoe și Tipătescu, trece în mijloc cu paharul în mână) În sănătatea alegătorilor... cari au probat patriotism si mi-au acordat... (nu nemerește) asta... cum să zic de!... Zi-i pe nume de!... A! Sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, si eu ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! (Urale și ciocniri.) Trahanache: (cătră Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ceva inteligibil, fluent sau logic, uitând chiar motivul pentru care se afla aici și pentru care luptase (si dăi si luptă, si luptă si dăi") cu atâta sârg: "în sănătatea alegătorilor...care au probat patriotism și mi-au acordat (nu nemerește)... asta...cum să zic, de!...zi-i pe nume, de!...a! sufradzele lor; eu care, familia mea, de la patruzsopt în Cameră, și eu ca rumânul imparțial, care va să zică...cum am zițe...în sfârșit să trăiască!" "Agamiță Dandanache e mai mult un
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de cai... Și așa am luat și noi. Nu pot să spun sau să descriu prin ce chinuri am trecut acolo... Avea... un lemn, despicat așa, ți-l punea În păr și-l sucea. Cu diverse cauciucuri Îți dădea une’ nemereau. Avea scaunele bătute În cuie cu niște table, ca să nu să miște, luau o rangă de fier, o băga pe-aici pe sub picioare, prin spatele genunchilor, te legau, te punea pe masă și pe un scaun... și te bătea la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o băga pe-aici pe sub picioare, prin spatele genunchilor, te legau, te punea pe masă și pe un scaun... și te bătea la tălpi până Îți zdruncina creierii În cap. Așa... Plus cu picioarele, cu palmele, cu pumnii, cu ce nemereau. Absolut cu ce nemereau... La proces cum a fost? Ce vă mai amintiți? După terminarea anchetei ni s-a făcut un dosar de trimitere În judecată și În noaptea de 10 spre 11 aprilie 1959 ne-au suit Într-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe sub picioare, prin spatele genunchilor, te legau, te punea pe masă și pe un scaun... și te bătea la tălpi până Îți zdruncina creierii În cap. Așa... Plus cu picioarele, cu palmele, cu pumnii, cu ce nemereau. Absolut cu ce nemereau... La proces cum a fost? Ce vă mai amintiți? După terminarea anchetei ni s-a făcut un dosar de trimitere În judecată și În noaptea de 10 spre 11 aprilie 1959 ne-au suit Într-o dubă și ne-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dar Dincă, cel care ne turnase În Pitești, spunea că nu, nu-i adevărat, că mințim. Și avea un tic nervos... făcea mereu din cap așa (o mișcare rapidă și scurtă a capului Într-o parte - n.n.). Și noi am nemerit În primu’ rând... Și, stând noi așa, vine Iamandi... Când să uită, Dincă făcea cu capu’ așa (aceeași mișcare a capului - n.n.). Ăsta, Iamandi..., l-a luat la Înjurături: „Ce faci, mă? Îmi faci semne mie? Ai?”. Și l-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
l-a întrebat odată cum face în consulturi și în cealaltă clientelă de ordonă medicamentele, fiindcă el nu prea știe medicina. Fără a se turbura, a răspuns: — Eu recomand întotdeauna contrariul de ce recomandă doctorii ceilalți și sunt sigur că o să nemeresc. Pe doctorul Marcovici, care era un mare practician, mai ales un mare diagnostician, îl ura de preferință. Aceasta din cauză că Marcovici îl lua în zeflemea de câte ori se întâlnea cu el într-un consult. Odată, ieșind de la o consultație, Marcovici i-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șir de cazarme ce se destind pre Dealul Spirei, și ostașii români, intrând și ieșind din acel cartier, ar avea pururea dinaintea lor monumentul care le-ar aminti despre gloriile militare ale patriei. Nici un loc, credem, n-ar fi mai nemerit din punctul de vedere al pioaselor tradițiuni și al efectului moral.“21 Când ne gândim la acest proiect, avem viziunea aspectului marțial pe care l-ar fi avut statuia lui Mihai înălțată deasupra dealului unde se află acum biserica Mihai-Vodă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le-mpodobască. Pigasos de Andromeda să să depărtedze, Perseos de Casiopa să să-n străinedze. Zmăul capul cu coada să-și împleticească. Chivotul lui Noe în liman să primejduiască, Porumbul, frundza maslinu lui cercând, rătăcească, îndrăpt a să întoarce nu mai nemerească. Acestea, dară, toate, jelind tânguiască, vâlfa Inorogului cu arsuri dorească. Singur numai Corbul vesel să crăngăiască, tuturor în lume spre chedzi răi menească. Singur Câinele mare cu cel mic, lătrând, brehăiască și de faptul scârnav să să veselească. Mute-se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Mălinescu și Bolintineanu. Acest din urmă dedese de față un angajament secret, loat între vro câțva de aici, de sunt acum mai multe luni. Era o faptă necinstită, și Mălinescu a calificat-o astfel. D-aci duel. Bolintineanu n-a nemerit și Mălinescu a slobozit în vânt, zicându-i Bolșintineanuluiț că numai cu o purtare cinstită va șterge acea pată ce și-a făcut. Astfel nu s-a vărsat sânge".1 Tot o acuză de deconspirare a generat premisele unui alt
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme..."" Alte documente, aflate în custodia Academiei Române, precum și specificațiile din "Condica episcopiei Râmnicului", atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
Constantinopol și apoi ban al Craiovei) și mama lui Mihai Viteazul. Cronica lui Radu Popescu, referindu-se la , precizează că ""mumă-sa [a lui Mihai Viteazul, n.n.] au fost de la Oraș dela Floci [sic], care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep [comerciant], om mare și bogat den [sic] Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme..."" Stabilirea familiei căreia a aparținut Teodora, mama lui Mihai, a pornit de la povestirea unui sfetnic al acestuia, Teodosie vel logofătul
Teodora Cantacuzino () [Corola-website/Science/300056_a_301385]
-
lui Grigore Ureche, în care acesta precizează următoarele: ""Scrie la létopisețul cel moldovenescu, la predoslovie, de zice că deaca au ucis acei vânători acel buor, întorcându-se înapoi, văzând locuri desfătate, au luat pre câmpi într-o parte și au nemerit la locul unde acum târgul Sucévei. Acolo aminosindu-le fum de foc și fiind locul despre apă, cu pădure mănuntă, au pogorât pre mirodeniia fumului la locul unde este acum mănăstirea Ețcanei. Acolea pre acelaș loc au găsit o priseacă cu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]