69 matches
-
cu pâinea-n brațe, într-un zor o duc pân acasă, că știu ce m-așteaptă acolo, că s a trezit toată liota de frați, și urlă, și se-ncaieră, și mă strigă, care de care, că nici nu mai nemeresc pe ce să pui mai întâi mâna. Spală-i, dă-le să crape la toți, p-ormă deschide ușa să se ducă putoarea casii, să intre-o gură de aer, p-ormă cară lemnele de la magazie să aprinzi focu, tot
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Îl Împlementam sub uși, chiar și la prevate. Vă zic io: mai bine mă pupam În cot În ziua aia decât să halesc, da cum muream să-mi iasă bancu și Îmi ieram scrupulos la deșeurili dă gunoi, m-am nemerit la masa lungă nainte de vreme. Io ieram cu tișortu, și-mi dam talente pân la cer, da stăteam pă porția mea dă bancă și zgomoțeam cu linguroiu-n masă să mă dau punctualiform. Taman atunci s-a arătat bucătaru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Ploua cu păreri ca la partaje Între pretini. Paiu Fioros zicea că, dacă-ți cumperi trăgace noi, Îți faci cazier la Ăl de Sus; un corcofelit s-a purtat patriot nenduplecat pentru Tiru Elvețian versus Tiru Federal; io m-am nemerit să-i Înțep că jucăria ie lucru dat dracu; Limardo, care o luase pă scurtătură cu băutu și să făcuse cui, a zis că venise cu levorvelu pencă avea dă gând să nu mierlească pă nimeni; Fainberg ne-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cumsecădenia lu don Wenceslao și i-a pus În cârcă bișnița lui cu dugheana dă buchernițe, când a bunghit că șozurile mergea din rău În mai rău. Cu sănătosu gând să-i Împlementez o doză babană dă veseleală, m-am nemerit să-i duc Într-o duminică, care atmosfera ei să arăta aparentă, pă piticii Îmbrăcați În pierrot a lu doctoru Margulis, iar luni l-am dedulcit pă juma la monomania cu mersu la pescuit În bălți. Ce nebuneală-ntre urechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de crescut! — Există perspective ademenitoare la Paradisul Vânzătorilor pentru oameni cu inițiativă și bun-gust, spuse Ignatius. — I-auzi ce spune nebunu’, zise Santa. O, Irene! Mai bine ai suna la Caritas, dragă. — Hai să-i mai dăm o șansă. Poate nemerește lozu’ ăl mare. — Nu știu de ce-mi bat eu capu’ să vorbesc cu tine, suspină răgușit Santa. Ne vedem diseară pe la șapte. Claude a spus că vrea să treacă p-aici. Vino să ne iei și facem o plimbare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
micimii de proiect. Sau din cauză că acesta e slujit nu de orgoliu, ci de vanitate. Pentru că orgoliul nu suferă satisfacții sub efort, compensații nemeritate, pe când vanitatea umblă după aplauze și le primește oricum. Un orgolios nu acceptă să fie lăudat pe nemerit, pe când un vanitos e dinainte pregătit pentru flatări. Orgoliul e o exigență interioară înainte de a fi un păcat și un comportament. Iar pe dinafară poate trece drept modestie, poate fi socializat ca modestie. În vreme ce vanitatea dă în fudulie iar fudulia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acum regulat. Lina părea oarecum geloasă de precăderea muzicală a lui Marcian și ofensată că Rim era controlat. Peste puțin Mini se sculă să plece. In poartă își zise: "E o prostie să vrei să faci oamenilor bine!" Apoi: "Am nemerit oare un flagrant-delict? . . . Mai bine că n-am spus nimic Linei și m-a slujit împrejurarea!" Se gândea că acum baba o va înlocui și Lina va fi informată. "N-am să viu mult timp pe la Lina." . . . Trecu apoi la
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
expert feminin - era plin de noutate pentru Mini. în adevăr, buna Lina cumpăra la întîmplare azi o rochie gata și neîncercată, verde sau albastră de obicei, mâine o manta de mătase sau de catifea, după sezon, și pălării care se nemereau, e drept, cu flori sau pene roșii. Acea licărire da poate vreo veselie ochilor ei fixat: de obicei pe orizonturi așa de tenebroase în profesia moșitului perpetuu, sau poate deprinderea sângelui o atrăgea spre roșu ca pe un taur. Intr-
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ieșite din părul lins, adunat într-un rotocol de codițe la ceafă, cu cercei de smaragd - pe care Rolls giuvaergiul oferise acum 1.500.000, povestea Nory. Mini regreta că nu a cerut să vadă cerceii, dar avea parte să nemerească la Hallipi mereu când erau necăjiți. Baba Smoala avea ochii mici, vioi, și gâtul gros. Mâinile harnice le ținea bine încrucișate pe pântece. Fetele, mai sfioase, le împleticeau stângaci, urâțele și sperioase de a se vedea "închipuite pe pînză"; fratele
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Greg; două categorii de monocle: monoclul diplomatic și monoclul snob, în afară de câțiva ochelari întregi: colonia străină sau România nouă. Erau și câteva femei din lumea artelor, unele bătrâne, altele bătătoare la ochi, și mai erau și elevii lui. Mini se nemerise pe o banchetă făcând față lui Greg. Nu departe, pe un scăunel de atelier, fuma cu aere familiare Adolf Bunescu. în alt colț, rezemată de o pânză, sta Mika-Le în chip de icoană. Mini o putuse vedea modernizată. Cu părul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
un loc fără "țară", înțelegi tu ce va să zică asta? Admirabil! Am ținut minte înadins pentru tine. Un loc "fără țară" înseamnă o persoană cu care Lenora să nu fi avut nici o nemulțumire. Terrain vierge. Altfel, Lina nu e proastă. A nemerit îndată pe Coca-Aimee. Walter a părut încîntat. A scris lui Doru: "Interesul doamnei Hallipa, clienta mea, cere reîntoarcerea provizorie, lângă mama sa, a domnișoarei Coca-Aimee. Luați măsurile necesare.". Scurt!. M-am întîmplat de două-trei ori acolo, în timpul când prepara pe
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
își trimit slugile pe ulițe și le poruncesc să poftească la masă drumeții pe care îi întâlnesc”. Poetul Vasile Alecsandri amintește în versurile sale de un alt domnitor pământean,benefic pentru oraș: „Jos în vale pe Bârlad/Lânga-al Docolinei vad,/ Nemerit au,poposit-au/Zece care mocănești,/Cu boi albi,falcienești.../... Ale cui sînt cele cară/Incărcate cu povară?/ Sînt carele Pătrului/Din plaiul Hîrlaului,/Pătru Majă,moldovean,/Frate vitreg cu Bogdan/Și feciorul lui Ștefan...”. Orașul Bârlad a cunoscut în
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
să-i deie o lecuță de piept. Veți încerca să-l păstrați? ─ Cum? Copilul, doriți să-l creșteți dumneavoastră? Da’ nu io l-am găsât? Dacă l-am găsât, cine să-l crească? Nu-i a meu, dacă l-am nemerit io și nu alta? Credeți că Direcția de Ocrotire a Copilului... ─ Oaaa! Oaaa! Oaaa! Oaaaaa! Pe mine vă rog să mă scuzați, domnu’ reporter, nu știu ce-i cu ocrotirea, dau o fugă până la cinci, da? Domnule, vă rog, sunteți soțul doamnei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
pe un erou. La G. Dem. Teodorescu, acțiunea evoluând mai firesc și mai aproape de gustul popular, domnul primește pedeapsa supremă: este omorât, iar trupul, sfârtecat în bucăți, este trimis înapoi oastei. De groază, boierii „pe fugă se punea / Dunărea de nemerea / Peste Dunăre trecea / Vestea-n Țarigrad ducea”. În variantele culese la începutul secolului al XX-lea în Materialuri folkloristice ale lui Gr. G. Tocilescu și în cele de dată mai recentă din Muntenia și Oltenia, se preferă finalul cu fuga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
Să trăiască! (Urale și muzică. Pristanda ține cu mâna tactul uralelor. Toți ciocnesc și beau.) Dandanache: (îndemnat de Zoe și Tipătescu, trece în mijloc cu paharul în mână) În sănătatea alegătorilor... cari au probat patriotism si mi-au acordat... (nu nemerește) asta... cum să zic de!... Zi-i pe nume de!... A! Sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, si eu ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! (Urale și ciocniri.) Trahanache: (cătră Cațavencu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ceva inteligibil, fluent sau logic, uitând chiar motivul pentru care se afla aici și pentru care luptase (si dăi si luptă, si luptă si dăi") cu atâta sârg: "în sănătatea alegătorilor...care au probat patriotism și mi-au acordat (nu nemerește)... asta...cum să zic, de!...zi-i pe nume, de!...a! sufradzele lor; eu care, familia mea, de la patruzsopt în Cameră, și eu ca rumânul imparțial, care va să zică...cum am zițe...în sfârșit să trăiască!" "Agamiță Dandanache e mai mult un
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
DRAMATIC Testul nr. 48 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: ACTUL IV, SCENA XIV DANDANACHE (îndemnat de Zoe și Tipătescu, trece în mijloc cu paharul în mână): În sănătatea alegătorilor... cari au probat patriotism și mi-au acordat... (nu nemerește) asta... cum să zic de!... zi-i pe nume de!... a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, și eu ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! (urale și ciocniri) [...] CAȚAVENCU (foarte amețit
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
-nsoare, / Vremea i-a venit / De căsătorit / Și el că mi-și umblă, / Crez, de nouă ani, / Crez, pe nouă cai. / Patru a oborât, / Cinci a ciumpăvit / Și el m-a găsit / Potrivnică-n lume, / Să se potrivească, / Să se nemerească. / Papuc din picior, / Ineluș din deșt. / Și el s-a lăsat. / La nouă argele / Este-o argelușă / Argea de marmură, / Cu ușa la vale, / Cu ferestre-n sooare, / Cu suluri de-argint. / (...) Pânza-i de mătase, / Lui soare cămașă. / Țese
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
descălecatului asumat de o comunitate arhaică, reflex al imaginarului popular, acolo unde acest tip de (re)întemeiere totemică este coroborat cu vechea etnogeneză daco-romană. Față de completarea lui Ureche din capitolul "Dinceputul domniilor vă leatul 6867": Într-acei păstori ce au nemeritu locul acesta, fost-au și Dragoș, carile au venit de la Maramoroș, carile să vediia și mai de cinste și mai de folos decâtu toți, pre carile cu toții l-au pus mai mare și purtătoriu lor. (14), lucrarea Cronica moldo-rusă și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]