349 matches
-
se căsătorească cu verișoara sa Berenice. El are tendința de a cădea în perioade de concentrare intensă în care pare să se separe de lumea exterioară. Starea de sănătate a Berenicei începe să se deterioreze ca urmare a unei boli nenumite până ce singurele părți fizice ale ei care rămân sănătoase sunt dinții; frumusețea acestora începe să-l obsedeze pe Egaeus. Berenice este îngropată, iar în aceeași noapte Egaeus se trezește dintr-o perioadă de concentrare cu o senzație neliniștită și cu
Berenice (povestire) () [Corola-website/Science/334268_a_335597]
-
„” (în ) este o povestire de groază a scriitorului american Edgar Allan Poe, publicată pentru prima dată în 1843. Povestirea este narată de o persoană nenumită, care a ucis un bătrân cu care trăia sub același acoperiș. Naratorul se străduiește să-și convingă cititorul de sănătatea sa mentală, explicând că a comis crima înspăimântat de „ochiul de vultur” al bătrânului. Crima este plănuită cu grijă, iar
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
The Pioneer" a lui James Russell Lowell. „” este considerată o scriere clasică a ficțiunii gotice și una dintre cele mai faimoase povestiri ale lui Poe. „Inima care-și spune taina” este o povestire relatată la persoana I de către un narator nenumit care insistă afirmând că este sănătos, dar suferă de o boală (nervozitate) care-i cauzează o „supraacuitate a simțurilor”. El are au auz puternic, părându-i-se că aude uneori „multe din câte se petrec în iad”. Bătrânul cu care
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
petrecut în diverse locuri înainte sau în timpul vieții lui Poe. Povestirea se termină cu dezgustarea atât de profundă a regelui de povestea Șeherezadei încât poruncește ca ea să fie executată a doua zi. Pe când făcea niște cercetări de orientalistică, naratorul nenumit a descoperit o lucrare practic necunoscută în Europa și America denumită "Tellmenow Isitsöornot". Răsfoind câteva pagini din acea lucrare, el a aflat că poveștile spuse sultanului Șahriar de către Șeherezada au continuat și în cea de-a o mie și doua
A o mie și doua poveste a Șeherezadei () [Corola-website/Science/334364_a_335693]
-
(în ) este o povestire a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost publicată pentru prima dată în 1839. Povestirea începe cu sosirea dintr-o parte îndepărtată a țării a unui narator nenumit la casa prietenului său din copilărie, Roderick Usher, de la care primise o scrisoare în care acesta se plângea de o boală și îi cerea ajutorul. Când ajunge acolo, naratorul observă o fisură subțire care se întinde de la acoperiș până în partea
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
capacitatea lui Poe de a crea un ton emoțional în opera sa, în special sentimente de frică, pedeapsă și vină. Aceste emoții se centrează pe Roderick Usher care, la fel ca multe personaje ale lui Poe, suferă de o boală nenumită. Ca și naratorul din „Inima care-și spune taina”, boala îi provoacă simțurile hiperactive. Boala se manifestă fizic, dar provine din starea mentală sau chiar morală a lui Roderick. El este bolnav, se sugerează, pentru că el "se așteaptă" să fie
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
„Morella” este o povestire de horror gotic a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost publicată pentru prima dată în aprilie 1835 în revista "Southern Literary Messenger". Un narator nenumit se căsătorește cu Morella, o femeie cu un spirit deosebit de cultivat și care cunoștea scrierile mistice ale filozofilor germani Fichte și Schelling, care tratau problema identității. Morella își petrece timpul citind în pat și inițiindu-și soțul în înțelesul straniu
Morella (povestire) () [Corola-website/Science/334274_a_335603]
-
precum „Crimele din Rue Morgue”, deși este considerată, în general, o povestire de valoare mai scăzută. Povestirea se referă la un om acuzat pe nedrept de uciderea unchiului său, Barnabas Shuttleworthy, al cărui cadavru nu a fost găsit. Un narator nenumit găsește corpul persoanei dispărute, îl suspectează pe prietenul victimei Charles Goodfellow și organizează un plan elaborat pentru a-l demasca. Cadavrul pare să se întoarcă la viață și se îndreaptă către cel mai bun prieten al său, exclamând: . Titlul și
„Tu ești ucigașul!” () [Corola-website/Science/334350_a_335679]
-
de supranatural. Sunt prezente elemente tradiționale din poveștile populare de groază de la acel timp, dar recepția critică este amestecată. Povestirea a fost adaptată pentru film în mai multe rânduri. Povestirea are loc în timpul Inchiziției spaniole. La începutul povestirii, un narator nenumit este adus la judecată în fața mai multor judecători siniștri. Poe nu oferă nici o explicație cu privire la motivul arestării sau al judecării personajului. Înaintea sa se află șapte lumânări albe și înalte așezate pe o masă și, pe măsură ce se topesc, speranțele sale
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
unei căsătorii a lui Audoin cu o soră a lui Amalafrid, un principe de sânge regal amestecat ostrogot și thuringian. Logodna a fost pusă la cale de către împăratul bizantin Iustinian I la o dată undeva între 540 și 552, iar această nenumită soție ar putea fi acea Rodelinda amintită de către cronicarul longobard Paul Diaconul. Această teorie a întâmpinat obiecții, care merg pe ideea că respectiva căsătorie a avut loc în anii '30 ai acelui secol. Alți savanți tind să accepte identificarea, sesizând
Rodelinda a longobarzilor () [Corola-website/Science/325063_a_326392]
-
Weekly din septembrie 1904, cu ilustrații de Frederic Dorr Steele, apoi în volumul ""Întoarcerea lui Sherlock Holmes"" (în ) editat la 7 martie 1905 de George Newnes Ltd din Anglia. Sherlock Holmes se afla, împreună cu Watson, într-un mare oraș universitar nenumit (probabil Oxford sau Cambridge) atunci când domnul Hilton Soames, meditator și lector la Colegiul St. Luke, vine să-i expună o problemă urgentă. El urma să organizeze a doua zi un examen la greaca veche pentru obținerea unei burse de studii
Cei trei studenți () [Corola-website/Science/325196_a_326525]
-
realism naiv”). etică și respectul pentru ceilalți. Diversele forme de activitate 2. Mintea percepe ceea ce este dat obiectiv, dar mereu și mentală - gândire, memorie, analogie, interpretare, rațiune, numai cu ajutorul formelor ,,subiective” sau ,,proiecții” proprii, intuiție, precum și alte operații sau resurse nenumite - ne de cele mai multe ori ca interpretări personale și/sau sociale permit să descoperim conexiuni și relații între posibilele (numit uneori interacționism sau constructivism). obiecte ale intereselor noastre. 3. Mintea creează tot ceea ce percepe sau concepe unele De asemenea, trebuie ținut
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_48]
-
Aducând încasări de 327 milioane de dolari la nivel internațional, "Seven" a fost un succes comercial și a primit recenzii foarte pozitive din partea majorității criticilor. Are o nominalizare la Premiile Oscar și una la Premiile BAFTA. Slogan: Într-un oraș nenumit, detectivul William Somerset (Morgan Freeman) este la o săptămână distanță de pensionare. În acest timp i se atribuie ca partener de investigație sergentul David Mills (Brad Pitt), un detectiv arogant și fără experiență. Cei doi bărbați intră în conflict aproape
Se7en () [Corola-website/Science/309752_a_311081]
-
post de gardieni și servitori pentru magicienii răi. Trolii au dispărut la un moment dat din Terramare. Oamenii Arhipelagului nu venerează niciun zeu, dar anumite "Vechi Puteri" ale Pământului există dinaintea ridicării pământurilor de către Segoy. Acestea îi includ pe "Cei Nenumiți" din Atuan și Terrenon din Osskil. În "Tales from Earthsea" se dezvăluie că, odată, femeile puterii au vorbit cu Vechile Puteri și au învățat de la ele, dar în timpul lui Ged ele sunt considerate rele. În "Mormintele din Atuan", Ged declară
Terramare () [Corola-website/Science/321633_a_322962]
-
considerate rele. În "Mormintele din Atuan", Ged declară că Vechile Puteri nu sunt rele în sine, dar este greșit ca oamenii să interfereze cu ele sau să le venereze. Zeii sunt respectați în Insulele Kargad. Cei mai vechi sunt "Cei Nenumiți", venerați în Atuan. Dar respectul datorat lor a scăzut în timp, din cauza oamenilor. Regii-Zei au fost conducătorii muritori ai Insulelor Kargad. Dinastia a început cu "Regii-Preoți", dar, de-a lungul anilor, ei au ajuns să își aroge statutul de zei
Terramare () [Corola-website/Science/321633_a_322962]
-
în groapă atâtea secrete”, autorul jurnalului de bord a plănuit efectuarea unei călătorii spre Lună cu ajutorul unui „aerosfredel” propulsat de acțiunea curentului electric asupra "„azbestoidului refractar atracțiunii”" (o substanță secretă inventată de cei doi). După mai multe experiențe reușite, inventatorul nenumit decolează într-o noapte de iunie și, după o plutire ușoară deasupra Bucureștilor, a Câmpiei Române și a munților Carpați, începe să zboare cu viteza de 200 km pe oră pe care i-o asigura energia electrică a acumulatoarelor. Călătoria
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Drumul (în ) este un roman scris de către scriitorul american Cormac McCarthy în anul 2006. Acțiunea, care se desfășoară într-o lume post-apocaliptică afectată de o catastrofă nenumită, urmează pașii unui tată și a fiului său de-a lungul unei perioade de timp de câteva luni, în încercarea acestora de a supraviețui. Scriitorul a câștigat cu această carte Premiul Pulitzer pentru ficțiune în 2007. Cartea a fost ecranizată
Drumul (roman) () [Corola-website/Science/329483_a_330812]
-
spațiul fix În care se situează ”oamenii copilăriei” naratorului modificându-și granițele, ștergându-și contururile ferme și lăsând locul ținuturilor de pe lângă Trabizonda sau Adana, din jurul Alepului, de pe drumul spre Deir-ez-Zor sau Mosul, din micuța Armenie sovietică sau din alte spații, nenumite, dar Însemnate de aceeași izgonire și același prăpăd. Chipurile lui Anton Merzian și Krikor Minasian, cizmarii, imaginea lui Sahag Seitanian, a bunicii Arșavir, portretul lui Garabet Vosganian sau cel al lui Setrak Melchian, destinul orbului Minas, al clopotarului Arșag, al
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
urmare a veștii că tatăl său înstrăinat, Sanford Babbitt, a murit. Charlie merge la Cincinnati, Ohio, pentru a soluționa problema averii lăsate de tatăl său; el află acolo că un fond mandatar moștenește 3 milioane de dolari, pentru un beneficiar nenumit, în timp ce tot ceea ce primește el este un clasic Buick Roadmaster decapotabil și mai multe tufe de trandafiri. În cele din urmă, el află că banii sunt direcționați către o instituție de boli mintale, unde este internat fratele său autist, Raymond
Rain Man () [Corola-website/Science/325751_a_327080]
-
fix În care se situează ”oamenii copilăriei” naratorului modificându-și granițele, ștergându-și contururile ferme și lăsând locul ținuturilor de pe lângă Trabizonda sau Adana, din jurul Alepului, de pe drumul spre Deir-ez-Zor sau Mosul, din micuța Armenie sovietică sau din alte spații, nenumite, dar Însemnate de aceeași izgonire și același prăpăd. Chipurile lui Anton Merzian și Krikor Minasian, cizmarii, imaginea lui Sahag Seitanian, a bunicii Arșavir, portretul lui Garabet Vosganian sau cel al lui Setrak Melchian, destinul orbului Minas, al clopotarului Arșag, al
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
douăzeci de ani înaintea celor din "Cel mai îndepărtat țărm". "" a fost Cartea de Onoare Newbery din 1972. Povestea se concentrează asupra unui copil karg, o fată care este luată din sânul familiei și transformată în Mare Preoteasă a Celor Nenumiți de pe insula Atuan. Numele ei real este Tenar, dar, după ce este consacrată formal zeilor la vârsta de șase ani, primește numele Arha, "Cea Devorată", întrucât toate Marile Preotese sunt considerate a fi reîncarnarea celei dintâi. Tinerețea lui Tenar se desfășoară
Mormintele din Atuan () [Corola-website/Science/321575_a_322904]
-
contrastul dintre escapadele copilăriei luminoase și ritualurile solemne și întunecate. Treptat, ea începe să își accepte rolul singuratic, anonim, ajungând să se simtă ca acasă în labirintul subteran cunoscut sub titulatura Mormintele din Atuan, în care conduc puternicii și răuvoitorii Nenumiți și în care sunt trimiși prizonierii în vederea unei morți lente. Pe măsură ce fata devine conștientă de mașinațiunile politice dintre preotesele bătrâne, Mormintele devin un refugiu pentru ea, deoarece e singura care poate merge liberă prin acel labirint. Ged, protagonistul din "Un
Mormintele din Atuan () [Corola-website/Science/321575_a_322904]
-
un sacrilegiu. Dar, deși vrea să îl omoare, se simte atrasă de el și de poveștile despre lumea din afară pe care i le spune. În cele din urmă, Tenar este subjugată de bunătatea lui Ged și înțelege că Cei Nenumiți îi cer serviciile, fără a oferi nimic în schimb. Ged își folosește tot mai mult puterile magice pentru a rămâne ascuns în fața Celor Nenumiți, care, dacă i-ar detecta prezența, l-ar omorî. Tenar îl ajută să părăsească Mormintele, având
Mormintele din Atuan () [Corola-website/Science/321575_a_322904]
-
spune. În cele din urmă, Tenar este subjugată de bunătatea lui Ged și înțelege că Cei Nenumiți îi cer serviciile, fără a oferi nimic în schimb. Ged își folosește tot mai mult puterile magice pentru a rămâne ascuns în fața Celor Nenumiți, care, dacă i-ar detecta prezența, l-ar omorî. Tenar îl ajută să părăsească Mormintele, având jumătatea de inel, iar Ged o eliberează de îndatoririle de preoteasă. În timp ce Tenar și Ged evadează, Mormintele se surpă. În timp ce prima carte a seriei
Mormintele din Atuan () [Corola-website/Science/321575_a_322904]
-
zadarnică, s-au întîlnit în fine ca să-i țină cununa, iar natura întreagă, "munții mari", de strajă, pontificînd, stelele luminînd și păsările cîntînd ceremonial, consfințesc visul său lăuntric, de voievod al plaiurilor, cununat cu "o mîndră crăiasă A lumii mireasă" nenumită, dar unanim înțeleasă: Moartea. Nu cumva perspectiva morții, în loc să-l sperie și să-l înspăimînte pe cioban, l-a fascinat cu o forță de atracție oarecum vrăjitorească (științificește vorbind, magnetică)? Iar dacă este așa, nu era firesc ca suprema forță
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]