1,301 matches
-
Cine deschide orice carte a lui Tudor Vianu, întânlește în permanență atitudinea unui poet liric lucid care caută drumul dintre poezie și adevăr. El pune accent pe zonele luminoase ale sufletului, pe stările majore de vis cert, fără lavele subconștientului. Neoclasicul Tudor Vianu îl gusta și pe Rilke, dar nu-l disprețuia nici pe Homer, apreciindu-i simbolul epopeilor, încălzindu-se la focul poemelor gigantice. Tematic poetul scrie poeme cu notații și simboluri filozofice, cu imagini exotice de călătorie, cu autohtone
TUDOR VIANU -POETUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422687131.html [Corola-blog/BlogPost/377039_a_378368]
-
și al culorii, în mod misterios, nu-l părăsesc niciodată. Și mai este un fel de mister pe care puțini îl bănuiesc. Un mister ce depășește cu mult problema formei perfecte, a coloritului generos și stăpânit, a modelelor clasice și neoclasice. Când ai crede că totul a fost exprimat despre Femeie, mai rămân infinit de multe de spus și de dezvăluit... Se spune că artiștii nu iubesc ca oamenii de rând. Dacă marea poezie este o poezie a nefericirii, este pentru că
FLOAREA CĂRBUNE-ALCHIMIA FRUMOSULUI ÎN GRAFICA ŞI PICTURA LUI MIHAI CĂTRUNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_daruri_floarea_carbune_1349509771.html [Corola-blog/BlogPost/346381_a_347710]
-
de valoare în funcționarea întreprinderilor din economia românească. Din punctul de vedere al încadrării într-o teorie economică, parcurile industriale și taxonomia lor sunt greu definibile în limitele economiei politice tradiționale, „clasice”. Mai curând, taxonomia ‘parcurilor industriale’ aparține economiei politice „neoclasice”. În știință economică, putem constată momentul tranziției de la « clasic » la « neoclasic » prin apariția conceptului de « externalitate », complet neglijat de o somitate precum David Ricardo, « vîrf » atât în lumea finanțelor, cât și în lumea științei, unul dintre creatorii economiei politice clasice
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
vedere al încadrării într-o teorie economică, parcurile industriale și taxonomia lor sunt greu definibile în limitele economiei politice tradiționale, „clasice”. Mai curând, taxonomia ‘parcurilor industriale’ aparține economiei politice „neoclasice”. În știință economică, putem constată momentul tranziției de la « clasic » la « neoclasic » prin apariția conceptului de « externalitate », complet neglijat de o somitate precum David Ricardo, « vîrf » atât în lumea finanțelor, cât și în lumea științei, unul dintre creatorii economiei politice clasice, alături de Etienne Condillac și Adam Smith. Economia politică « neoclasica » a fost
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
clasic » la « neoclasic » prin apariția conceptului de « externalitate », complet neglijat de o somitate precum David Ricardo, « vîrf » atât în lumea finanțelor, cât și în lumea științei, unul dintre creatorii economiei politice clasice, alături de Etienne Condillac și Adam Smith. Economia politică « neoclasica » a fost prima oara schițata în lucrările lui Alfred Marhall. El sublinia dihotomia “internalitate/externalitate” și necesitatea conectării lor pentru succesul unui sistem economic; de asemenea Alfred Marhall propunea conceptul « economiei de scală ». “Externalitățile” lui Alfred Marhall sunt valori în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Alfred Marhall sunt valori în sens nietzschean, reprezentând toate condițiile de mediu ambiant care asigură creșterea puterii economice; dar a caror valoare economică nu este stabilită de piață economică, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu « internalitățile » acestei piețe. Apoi, celălalt concept neoclasic, « economia de scală » poate fi exemplificat actualmente prin succesul economic al comasării fermelor agricole, de succesul companiei europene Airbus, precum și de simbolul celor patru cercuri înlănțuite ale firmei de automobile Audi. Taxonomia ‘parcurilor industriale’ poate fi înțeleasă prin prisma celor
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
actualmente prin succesul economic al comasării fermelor agricole, de succesul companiei europene Airbus, precum și de simbolul celor patru cercuri înlănțuite ale firmei de automobile Audi. Taxonomia ‘parcurilor industriale’ poate fi înțeleasă prin prisma celor două principii fondatoare ale economiei politice neoclasice astfel : 1.) Un joc teritorial internalități - externalități făcut, prin mijlocirea buclelor de reciclare, cât mai puțin detrimental față de mediul înconjurător. 2.) Conexiuni necondiționate de teritoriu între întreprinderile economice, conexiuni ce favorizează implementarea « economiilor de scală ». Cele două capete extreme ale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
aserțiunea, decurge de aici și demonstrația succesului ecologic “de scală” ? În anul 1999, cel mai capabil dintre foștii studenți ai lui Nicolae Georgescu-Roegen, economistul Herman Daly de la Universitatea din Maryland, demonstra că “exploatarea spațiului terestru” în teoriile economice de tip neoclasic nu asigură automat succesul ecologic și durabilitatea. Punctele de vedere ale lui Nicolae Georgescu-Roegen și Herman Daly sunt bine fundamentate. De altminteri, în contextul dezbaterii despre emisiile de gaze cu efect de seră prin activități industriale, emanații care se înscriu
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Dragoș Bucurenci Pe Unter den Linden, strada cu tei din Berlin, se află un edificiu neoclasic a cărui eleganță sobră m-a făcut să mă opresc o clipă pentru a-l privi mai bine. Două drapele străjuiesc la stânga și la dreapta fațada ritmată de o colonadă dorică, adusă parcă din vechiul Pelopones, dar redusă la dimensiuni
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
nevoia să aflu povestea din spatele memorialului. Neue Wache, pe românește Noua Gardă, a fost ridicată din ordinul regelui Friedrich Wilhelm al III-lea cu un scop foarte practic, acela de a adăposti detașamentul de gardă al palatului prințului moștenitor. Linia neoclasică i se datorează arhitectului Karl Friedrich Schinkel. În 1931 a fost dedicat celor căzuți în războiul mondial. Naziștii l-au integrat firesc în marșurile lor (de fiecare dată când un general german era ucis, procesiunea funebră făcea o scurtă oprire
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
1. "Ballet comique de la reine". 2.2. Comedia - balet. Tragedia - balet. Opera balet. 2.3. Prima academie de dans - Franța lui Ludovic al XIV-lea. 3. Nașterea și fundamentarea baletului 3.1. J.G.Noverre - "Scrisori despre dans și balete" - Concepția neoclasică asimilată în teoria baletului de acțiune sau baletului pantomimă. 3.2. Principiile fundamentale ale esteticii lui J.G.Noverre 4. Baletul în epoca romantică 4.1. Caracteristicile baletului romantic. 4.2. Caracteristicile stilul de dans al balerinelor romantice (Maria Taglioni, Fanny
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
situat în municipiul Giurgiu, Str. Portului nr. 21, județul Giurgiu, și având până la data prezentului ordin regimul juridic de monument istoric în lista monumentelor istorice a județului Giurgiu, cod 2004 GR-II-m-B-14899, se declasează parțial, cu excepția fațadei de sud cu porticul neoclasic cu trepte, de la intrarea principală, și a fațadei de est cu porticul încorporat al fostei case Bălănescu, care vor fi menținute în categoria "monument", grupa B. Articolul 2 Cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167010_a_168339]
-
modifică astfel: la coloana 3 "Denumirea bunului" va avea următorul cuprins: "Clădire - Muzeul de Științe ale Naturii cu teren aferent"; la coloana 4 "Elementele de identificare" va avea următorul cuprins: "Municipiul Târgu Mureș, str. Horea nr. 24, clădire monument stil neoclasic cu etaj, din cărămidă, încălzire cu sobe de teracotă și teren aferent 3.180 mp"; la coloana 7 "Situația juridică actuală" va avea următorul cuprins: "Domeniul public al județului Mureș, conform Hotărârii Consiliului Județean nr. 42/2001, modificată prin Hotărârea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218181_a_219510]
-
Bach care pun sub lumină foarte clară calitățile extraordinare ale pianistului român. Considerat un „ fiu spiritual” al marelui George Enescu, Dinu Lipatti nu a fost însă doar un remarcabil pianist, ci și un înzestrat compozitor. În lucrările sale, de factură neoclasică se regăsesc deopotrivă influențe ale muzicii franceze, dar și românești. Dinu Lipatti în concert Concertul va cuprinde o selecție a compozițiilor lui Dinu Lipatti precum și o serie de fragmente din opera Oedip compusă de mentorul său, marele maestru George Enescu
Concert extraordinar de celebrare a Centenarului Dinu Lipatti la Praga by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105421_a_106713]
-
mult timp un poet minor de factură romantică, la fel cu alți doi andaluzi de aceeași vârstă, Altolaguirre și Prados. A debutat cu versuri de arhitectură savantă, cultivând răceala școlii andaluze tributare lui Góngora. Primul său volum are un titlu neoclasic: Profilul aerului (1925). Sufletul său este însă profund romantic. Titlul volumului antologic din 1936, Realitatea și dorința, este definitoriu pentru întreaga lui creație poetică. De altfel, sub acest titlu unificator au apărut și numeroase volume antologice. Este cuprinsă în această
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
chiar dacă sunt trei ca număr, nu prezintă o tematică creată de același autor pe o idee comună sub aspect artistic și nu sunt puse în scenă toate trei în aceeași seară sau zi, chiar dacă este vorba de spectacolul de balet neoclasic „Trilogie Enesco”... Dar, lăsând lumea teatrului și a baletului de o parte, să ne îndreptăm privirea către literatură și să ne bucurăm că avem semne bune, moștenire valoroasă și în acest domeniu. Sper să nu fie privatizată ori irosită prin
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1468083736.html [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
a anunțat spectacolul, care este metafora ce ar caracteriza cel mai bine La Bayadere, a răspuns: „amintirea”. „O propunere total inedită a celebrei partituri clasice, La Bayadere. O trupă pregătită din punct de vedere al antrenamentului baletului clasic, transformat în neoclasic. Cu toții, de la solistă, solist, și până la ultimul personaj s-au prezentat la un nivel de prim solist, foarte bine antrenați și pregătiți. O scenografie extraordinară, o îmbinare interesantă a teatrului dans între text, muzică, actorie și plastică a corporalului. În
O aspirație către perfecțiune by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105646_a_106938]
-
de familie, o înrudire stilistică a majorității interpreților, care, deși proveneau din trei zări ale lumii, din Portugalia, Israel și România, și deși fiecare era o personalitate distinctă, se integrau aproape toți în același mare curent modern, cu unele ecouri neoclasice. Cu o singură excepție, care ilustra o altă fațetă a dansului contemporan, asupra căreia vom reveni. Recitalul a fost inedit și prin scopul său declarat, acela de a strânge fonduri pentru dotarea cu noi pianine, pentru crearea unei videoteci și
Dance Energy by Liana Tugearu [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]
-
fapt două fragmente din două spectacole, Solo with the Angels, pe muzică de Piaf și Louguy și The sleeping Buddha, pe muzică de J. S. Bach și Arnold Schönberg. Cei doi artiști portughezi au fost cei mai apropiați stilistic de neoclasic. Siluete filiforme, delicate, ei au creionat o imagine fluidă pe muzica lui Edith Piaf și una mai densă și prețios interpretată în cea de-a doua piesă. Talia Paz, o altă invitată din lumea dansului, de astă dată din Israel
Dance Energy by Liana Tugearu [Corola-website/Journalistic/9824_a_11149]
-
Articolul 1 Pe data prezentei hotărîri, castelul construit în secolul al XVIII-lea în stil neoclasic, situat în localitatea Săvîrșin, județul Arad, împreună cu parcul dendrologic și cu toate construcțiile și amenajările existente în incinta acestuia, se declară monument național și va fi introdus în circuitul turistic în regim rezervat. Articolul 2 Construcțiile, amenajările și dotările aferente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191696_a_193025]
-
1. "Ballet comique de la reine". 2.2. Comedia - balet. Tragedia - balet. Opera balet. 2.3. Prima academie de dans - Franța lui Ludovic al XIV-lea. 3. Nașterea și fundamentarea baletului 3.1. J.G.Noverre - "Scrisori despre dans și balete" - Concepția neoclasică asimilată în teoria baletului de acțiune sau baletului pantomimă. 3.2. Principiile fundamentale ale esteticii lui J.G.Noverre 4. Baletul în epoca romantică 4.1. Caracteristicile baletului romantic. 4.2. Caracteristicile stilul de dans al balerinelor romantice (Maria Taglioni, Fanny
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
la care au fost adăugate ulterior un diaconicon la sud și un proscomidiar la nord. Lăcașul de cult are un acoperiș cu o înclinație redusă, acesta fiind străpuns de o turlă octogonală aflată deasupra naosului. Biserica are fațade în stil neoclasic și este tencuită în asize mari cu mortar de var alb. Soclul este rostuit. Fundațiile sunt alcătuite din zidărie de piatră brută (bolovani) cu mortar de argilă. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea superioară
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, două în dreptul naosului (unul pe latura sudică și unul pe latura nordică, a căror bază sprijină în interior arcul principal al naosului) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. În interior a
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
și indirect, cu arta marilor creatori din trecut, din care tânărul a știut să tragă învățăminte. Lucrate minuțios, cu multă siguranță și îndemânare, icoanele ating perfecțiunea tehnică, câteva dintre ele ("Maica Domnului", "Iisus") fiind catalogate drept opere capitale ale stilului neoclasic în arta românească. În ceea ce privește pictura murală, s-a spus că vastele compoziții ce acoperă partea de deasupra pereților, bolțile, cupolele, pandantivii și arcurile ce separă diversele părți ale bisericii reprezintă o formă de artă nemaiîntâlnită la noi până atunci. Departe
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
realistă în zugrăvirea chipurilor de sfinți este din ce în ce mai evidentă și Grigorescu lucrează în continuare după modele vii, ce-i oferă, după cum el însuși spune, „figura și atitudinea cerută”. În acest sens, i se recunoaște meritul de a fi adaptat stilul neoclasic la propria-i viziune, de a-i fi conferit o notă personală, de a-l fi „umanizat”, de unde și marea deosebire față de pictura bisericească lipsită de viață a unui Constantin Lecca, Mișu Popp sau Gheorghe Tăttărescu. Pe de altă parte
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]