54 matches
-
plante au evoluat în această perioadă cum ar fi copacii veșnic verzi. Mamiferele au continuat să crească din ce în ce mai mari. "Paraceratherium", cel mai mare mamifer de uscat care a trăit vreodată s-a dezvoltat în această perioadă, împreună cu multe alte perisodactile. Neogenul a durat 20 de milioane de ani (între acum 23 de milioane de ani până acum 3 de milioane de ani) și este cea mai scurtă epocă a Fanerozoicului. Cuprinde două epoci: Miocen și Pliocen. Miocenul a durat 18 milioane
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
Concurenții companiei pe piața locală sunt TotalSoft, UCMS Group, dar și Paylogic, Wizrom sau Human Resources Planning. Activitatea companiei Smartree a început în 2000, odată cu lansarea primului serviciu de recrutare online din România www.resurseumane.ro (vândut în 2004 către Neogen/BestJobs ) și a serviciului de salarizare externalizat (Payroll Business Process Outsourcing). În 2003, ca urmare a extinderii activităților pe întreg teritoriul țării, Smartree a luat decizia de a deschide birouri regionale în Constanța, Timișoara, Pitești și Brașov. În același an
Smartree Romania () [Corola-website/Science/329940_a_331269]
-
la vest, iar "Muntele Cetății" (1057 m) se află la est de acesta. Un alt con - "Muntele Bolondoș" (, 1084 m), se află spre nord-vest. Este relaționată cu grupa vulcanilor "Ciomatu-Puturosu" - cea mai tânără formațiune vulcanică a Munților Harghita. Apăruți în Neogen, ei au avut ultimele erupții în Pleistocen. De-a lungul faliilor create în sedimentele cretacice carpatice, lava andezitică a dezvoltat intruziuni și efuziuni care au antrenat materiale sedimentare. Andezitele cu biotit și amfiboli au suferit alterări masive, explicație - de exemplu
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
și adusă peste depozitele helvețiene ale unității pericarpatice din fereastra Vâlcele. Formațiunii cu sare de la Târgu Ocna i se atribuie vârsta acvitaniană. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare care apar în zona zăcămantului Fețele Târgului - Târgu Ocna aparțin Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului. În lucrarea „Ocnele Moldaviei” Alecu Obreja menționează ca data sigură a deschiderii minelor de sare din Moldova nu poate fi precizată. Se poate afirma însa că din timpuri foarte vechi băștinașii au utilizat apele sărate ale izvoarelor și
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]