89 matches
-
la negustoria în mare o dovedește bogatul Sina din Viena, vlah născut, de nu ne înșelăm, în Klinovo, sau totuși în una din localitățile Pindului numite mai sus. Din această viață călătoare se esplică familiarizarea generală a vlahilor cu dialectul neogrecesc, dialect pe care-l întrebuințează și în. biserică, care formează mijlocul comun de înțelegere și de legătură a diverselor naționalități din laturile amândouă ale Mării Egeice. Femeile în multe sate nu pricep decât românește. Ca toți locuitorii de munte, vlahul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lui Smintilă, iubitul moștenitor al Coroanei României. O asemenea purtare ar fi se-nțelege patriotică, națională, măreață; ea ne-ar duce cu vremea, nu la împărțirea muncii, ci la munca împărțirii, adică la comunism și la republica universală cu împărat neogrecesc. Copii, a mai rămas Plevna internă, cetățuia reacției. Dați năvala bărbătește, căci tot se mai află câțiva oameni în țara aceasta cari au moșiile lor străbune, știu carte și răsar deasupra mulțimii. Dați copii și scurtați-i c-un cap
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
caracter prea stoic pentru a fi accesibil la farmecul rublei; Maiorescu, fiul ardeleanului Ion Maiorescu din Bucerdea, face politică nemțească, iar d. C. A. Rosetti, al cărui părinte nu știa românește, carele în tinerețe se ocupa cu traducerea de poezii neogrecești (Astfel ți-este sexul nu e vina ta) și care e atât de puțin românizat încît nici organul gurii nu e adaptat climei noastre și fonologiei române, ci ne pronunță limba cepeleag, ca orice grec, d. C. A. Rosetti face
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ceasoarnice într-un gând și într-o bătaie, Rosetti brătianu, ar înceta de-a merge? Ar fi avizați a asculta locuțiuni latine, grecești și nemțești de la onor. d. Chițu, și locuțiunile nu sunt diurne; ar fi reduși a citi poeziile neogrecești ale lui Serurie sau câteva Din orele de repaos ale lui Radu Pătărlăgeanu și acestea nu sunt slujbe acătării, sunt ca loboda în zi de Paști. Hotărârea, în aparență neclintită, a d-lui Ioan Brătianu de-a se retrage la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încît ar fi o adevărată binefacere pentru partidul d-voastră, pentru cititorii "Romînului", pentru națiune și - haiti, fie - pentru Europa daca l-ați reproduce odată acel misterios program îngropat în negurile unui trecut de patruzeci de ani, îngropat în poeziile neogrecești ale lui Serurie și în traducerile din neogreacă ale d-lui C. A. Rosetti. Dați 'l pe față odată să vedem cari - i simbolul de credință a nouăi Bizanțe, dogmele patriotismului de industrie? {EminescuOpXII 199} Nouă ne e necunoscut și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
C. A. Rosetti, Carada, Costinescu, oțeliți în luptele pentru patrie și pentru țâțele bugetare. De la acești trei crai de la răsărit, de la acești magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale, în arta de-a preface patru clase primare, poezii neogrecești și un curs de violoncel în sute de mii de franci, naivul ex - ministru va deprinde cunoștința lumii și cum trebuie să se poarte cineva pentru ca, cu afaceri și mai gogonate în spinare, să scape de neplăcerea voturilor de blam
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
punerea tezei poate fi oportună sau inoportună, practică sau nepractică, dar numai din punctul de vedere al celui care-o judecă, nu din acela al adevărului în sine. Pentru meritele reversibile financiare ale grupului Carada - C. A. Rosetti, pentru poeziile neogrecești ale lui Serurie, cestiunea e și inoportună și nepractică. Să sperăm că va avea alt înțeles pentru distingerea între ceea ce e tipic românesc și în adevăr național pe de o parte și între importațiunile de tot soiul ce se pretind
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prin exemple inima elevului, să fie și expuneri scurte și substanțiale asupra agriculturii. C-un cuvânt să se înlocuiască cartea de citire printr-un manual de agronomie. Daca ar fi vorba de a se introduce în școala rurală limba maternă neogrecească a d-lui C. A. Rosetti, sau cea maternă bulgărească a lui Mihălescu în locul celei române, lucrul ar fi indiferent. Ca istorioare morale s-ar putea povesti bunăoară copiilor, drept "exemple menite a le forma inima": istoria cum un grecotei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Verussi, Eustațiu, Gobl Pandrav (bulgar), V. A. Urechiă (recte Popovici, malorosian ), din cauze cronice numit Urechia. S-a mai numit și Alexandrescu și V. Alecsandri ș. m. a., Fundescu (pretinde a fi bosniac; lumea zice țigan), Serurie (vezi Kollekțiune de poezii neogrecești), Flevas, Dr. Sergiu, Arghiropol, Halfon, Culoglu, Schina, Perticari, Minovici, Papazu, Gr. Ventura, Dr. Severin (recte Bosnagi; nu știe romînește), C. Arion, Caramanlîu, Cavadia, C. C, Arion, Muntureanu (recte Goldenberg, izraelit, Vermont (recte {EminescuOpXII 500} Grunberg, izraelit), Ciurnea (recte Schwartz, izraelit
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se va reînnoda tradiția vechilor sinaxare și mineie cu viitoarea operă a lui Dosoftei, Viața și petrecerea svinților (1682-1686). Textul Cazaniei evidențiază aportul filologului umanist capabil a prelucra izvoare și modele multiple: manuscrise și opere tipărite, autohtone și străine (bizantine, neogrecești, sud-slave sau ucrainene), unele greu de identificat astăzi. Sunt folosite o colecție de omilii bizantine datând din secolul al XIV-lea și, atribuită mai multor patriarhi („omiliarul patriarhal”), cunoscută însă într-o variantă slavonă amplificată, „cazania” ucraineanului Kiril Trankvilion Starovețki
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
numai națională, ci și universală, și este curios că nici un cărturar român n-a aflat până azi răgazul trebuitor tălmăcirii ei într-o limbă de circulație internațională. Legată de cea mai bună literatură teologică răsăriteană prin izvoarele ei bizantine și neogrecești și de literatura românească populară prin atâtea motive menite să facă lectura plăcută cititorilor de la noi, opera mitropolitului Varlaam este originală prin arhitectura și economia sa lăuntrică, datorate marelui cărturar. [...] Dincolo de mesajul spiritual al cărții, străbate încă de la foaia de
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
în operele mitropolitului Varlaam, BOR, 1970, 1-2; Piru, Ist. lit., I, 96-104; Rosetti - Cazacu - Onu, Ist. lb. lit., I, 114-132; Atanasie Popa, Care este contribuția lui Varlaam la Cazania sa din 1643, MM, 1972, 3-4; Pandele Olteanu, Unul din izvoarele neogrecești ale „Cazaniei” mitropolitului Varlaam (1643): „Comoara” lui Damaschin Studitul, RSL, 1972; Florentina Zgraon, Considerații filologice asupra primei traduceri manuscrise a „Scării” lui Ioan Sinaitul, LR, 1976, 3; Pandele Olteanu, Damaschin Studitul și mitropolitul Varlaam al Moldovei, MM, 1976, 3-4; Dan
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
Densusianu, Lit. rom., I, 101-111; Giorge Pascu, Istoria literaturii române din secolul al XVIII-lea, București, 1927, 96-132; I. E. Torouțiu, „Hermann și Dorothea”. Ienăchiță Văcărescu și Goethe, București, 1931; Iorga, Ist. lit., III, 136-149, 280-282; Ariadna Camariano, Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești. Ienăchiță, Alecu, Iancu Văcărescu, Anton Pann și modelele lor grecești, București, 1935; Nestor Camariano, Modelele gramaticii lui Văcărescu, SI, 1936; Paul I. Papadopol, Poeții Văcărești, Viața și opera lor poetică, București, 1940, 9-38; Călinescu, Ist. lit. (1941
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
cuvinte moștenite (bucea, curea, cățea, mărgea, măsea, rândunea, smicea, stea, turturea, ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma, beizadea, belea, bidinea, cafenea, catifea, cazma, cherestea, chesea, chiftea, cișmea, ciulama, dandana, dușumea, giubea, giurgiuvea, ghiulea, lichea, macara, mahmudea, manea, narghilea, oca, pafta etc.); (d) cuvinte de alte origini (vezi manta - mantale < pol.; lovea (rar) - lovele < țg); (e
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Balcania, 1938, ca și întreaga orientare a cercetătorilor din jurul acesteia, continuată cu actuala Revista de studii sud-est europene, și activitatea sistematică a Institutului cu același nume al Academiei R.S.R. Numeroase lucrări ale lui Nestor și Ariadna Camariano sînt dedicate influențelor neogrecești, mai ales la începutul secolului al XIX-lea. (h) p. 83 Preocupări de literatură comparată, înțeleasă ca știință independentă, aplicată asupra unui ansamblu de literaturi naționale, nu asupra uneia singure, ori asupra unor relații bilaterale, cum am amintit în cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
comun. „A limbii temelie se mișcă, se clătește“, am putea spune, parafrazându-l pe Alexandrescu; unele straturi ale vocabularului se erodează și dispar văzând cu ochii, altele cunosc o progresie spectaculoasă. Căderea în desuetudine a slavonismelor și turcismelor, declinul influenței neogrecești, afirmarea viguroasă a celei franceze, consecințele pe termen lung ale ideilor Școlii Ardelene - iată doar câteva linii care participă la definirea imaginii, reflectată stăruitor în conștiința socială a vremii. „Drept aceea nu este de mirare - scrie Albina românească (1844, nr.
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ă) it. = italian(ă) înv. = învechit lad. = ladin(ă) lat. = latin(ă) lit. = literar litn. = lituanian(ă) loc. = locuțiune m. = masculin magh. = maghiar(ă) med. = medieval mod. = modern mong. = mongol(ă) mrom. = meglenoromân(ă) nap. = napolitan n. = neutru ngr. = neogreacă, neogrecesc n.n. = nota noastră norv. = norvegian(ă) n. pr. = nume propriu oc. = occitan(ă) ol. = olandez(ă) pl. = plural pol. = polonez(ă) pop. = popular port. = portughez(ă) prov. = provensal(ă) ret. = retoroman(ă) rom. = română, românesc rus. = rusă, rusesc scr. = sârbocroat(ă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
aceasta se întemeia pe câteva date reale, abil, chiar fabulos elaborate de acel grup de scriitori și artiști care se entuziasmaseră de Leana"583). Numele proprietarilor grădinilor de vară, Iancu și Enache își revendică același etimon, fiind derivate ale formei neogrecești Ian. La origine, numele Ion reproduce un vechi nume personal ebraic Johanán, teoforic frazeologic. Intenționalitatea numelor în cauză a fost legată de timpul solstițial în care are loc întâlnirea dintre spectatori și artistă ("Când am întâlnit-o, în iunie... - s.m.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
redus: a noțiunea de "a conduce" - fundamentală după 1900 în domeniul managementului - era redată în operele cronicarilor moldoveni, prin forme precum: "a ținrea" (cf. lat. tenēo, -ere), "a despunre" (cf. lat. punire), "dux" (cf. lat. dux), concurate de turcisme, elemente neogrecești, bulgare, polone: "a chivernisi" (cf. ngr. kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat, de chiverniseala
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
modalităților în care s-au produs înrîuririle. Dacă în cazul limbilor romanice și al celor germanice recurgerea la noțiunile de "strat", "substrat" și "adstrat" pare normală (în ciuda caracterului oarecum simplificator), s-ar părea că există situații, precum cel al limbii neogrecești, în care lucrurile se prezintă altfel. Neogreaca este singura urmașă ("fiică") a limbii vechi grecești, dar a cunoscut faza intermediară a limbii grecești medii (bizantine). Aceste fenomene nu exclud însă considerarea limbii vechi ca limbă-bază pentru cea modernă, deși neogreaca
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
minoici), iar aceste ele-mente reprezintă substratul limbii grecești în toate fazele existenței ei. Desigur, toate elementele pătrunse în greacă după faza bizantină din alte limbi (din turcă și din limbile occiden-tale, în special din italiană, franceză și engleză) alcătuiesc adstratul neogrecesc. Limba latină și limbile romanice Latina Prin sintagma numitoare limbi romanice se înțelege un grup de idiomuri europene care își au originea în limba latină populară și, prin aceasta, au o structură gramaticală provenită din cea latină, precum și elemente ale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbi romanice. Limba română literară s-a format pe baza dialectului daco-român, cu o preponderență în pronun-ție a subdialectului muntean. Faza ei veche, cînd a fost scrisă cu alfabet chirilic, a fost caracterizată de influența limbii slavone și a limbii neogrecești. O dată cu manifestarea curentului cultural iluminist Școala ardeleană, îndeosebi după 1780, s-a produs o reorientare în sensul modernizării, proces care a însemnat, printre altele, adoptarea alfabetului latin și reorientarea în ceea ce privește sursele împrumuturilor. S-au introdus astfel numeroase elemente lexicale din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în cazul limbii române literare, continuarea latinității în formă romanică nu a însemnat renunțarea la latină, ci, dimpotrivă, regăsirea latinei, nu numai ca limbă clasică model, dar și ca mijloc de combatere a unui adstrat nespecific cu dominante slave și neogrecești. Deși marcată de aceste împrejurări speciale ale formării și dezvoltării ei în epoca veche, limba română literară modernă a putut atinge parametrii de comparabilitate cu limbile romanice literare occidentale, prin eforul conștient și tenace al cîtorva generații de intelectuali din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ale apelor. Cele „care locuiau în apropierea copacilor erau deosebit de rele și ursuze” în folclorul bulgar, și astfel se va dezvălui și Sâla Samodiva, a cărei curte se află în pădure. Petru Caraman înscrie Samovilele bulgărești familiei mari a Aneraidelor neogrecești, a Rusaliilor, Șoimanelor, Vâlvelor românești, prin primejdia pe care acestea o prezintă pentru oameni, fapt confirmat și de credința ucraineană că vilele sunt personificări ale bolilor și fete ale lui Irod, întocmai ca ielele românești. Reprezentarea malefică de factură feminină
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fază Conachi, și cu a doua, s-o numim faza Alecsandri. Ambele faze sunt condiționate de influențe străine și se definesc și prin aceste influențe. Prima fază, a lui Conachi, e datorită influenței literaturii clasice decadente franceze și influenței literaturii neogrecești, care seamănă cu prima: e vremea sentimentalității fals-exagerate, a abstracțiunilor personificate, a mitologismului, a subiectelor fară legătură cu viața contemporană, a inspirației sarbede din trecutul antic etc. A doua fază e datorită influenței literaturii romantice franceze - Hugo, Lamartine -, nouă pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]