KorAP: Find »[drukola/base=neologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...15 >

369 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

fr. indigène < lat. indigena, "care este născut în țară" (lat. indicus "din India"). 200 Endogen cu gr. endos "intern, interior" 201 Exogen cu gr. exo "extern, exterior". 202 Cristian Moroianu propune perechile aborigen-alogen și autohton-alohton/alogen (Dicționar etimologic de antonime neologice, Editura Universității din București, București, 2008). Alogen < gr. allos "altul, diferit". 203 Gheorghe Moldovanu, pornind de la distincția lui H. Kloss între endoglosie (situația în care limbile autohtone sînt utilizate că limbi oficiale într-un stat) și exoglosie (situația în care

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786

prezintă omonimia suplimentară 1 = 2. Criteriul etimologic a fost folosit numai sub aspectul distincției fond vechi (în care au fost incluse, după modelul statisticii din 1976, verbe moștenite, vechi împrumuturi neogrecești, derivate interne cu sufixe proprii acestor împrumuturi) vs fond neologic (verbe împrumutate din latină, din limbile romanice, din engleză și din germană și verbe formate pe teren românesc de la radicale noi sau numai cu sufixe și prefixe noi). Cele 54 de cazuri de variație liberă între forma de prezent slab

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă "un venit", reanimă/reanimează, reînvie/reînviază, solvă/solvește). Variantele libere înregistrate în DOOM2 au, în general, o pondere diferită în uz (vezi Dragomirescu, în acest volum, p.). Fenomenul variației libere

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
libere înregistrate în DOOM2 au, în general, o pondere diferită în uz (vezi Dragomirescu, în acest volum, p.). Fenomenul variației libere reprezintă o problemă de uz, nesemnificativă pentru tendințele actuale, pentru verbele din fondul vechi, însă pentru cele din fondul neologic variația este relevantă pentru ansamblul flexiunii verbale actuale surprinse în dinamica ei. 2. PRODUCTIVITATEA TIPURILOR, A CLASELOR ȘI A SUBCLASELOR DE CONJUGARE Productivitatea tipurilor, a claselor și a subclaselor de conjugare va fi urmărită prin compararea rezultatelor celor două statistici

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
dicționare, presupunem că diferențele de inventar nu privesc verbele vechi decât în măsura în care acestea vor fi fost considerate total ieșite din uz de DOOM2, ci numai verbele noi și foarte noi. Din punctul de vedere al ponderii fondului vechi față de fondul neologic, se constată variații destul de mici, însă importante pentru că fondul neologic depășește, ca inventar și ca procente, fondul vechi: în DEX 1975, dintr-un total de 5837 de verbe, 2944 (50,44%) aparțin fondului vechi, iar 2843 (49,56%), fondului neologic

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
decât în măsura în care acestea vor fi fost considerate total ieșite din uz de DOOM2, ci numai verbele noi și foarte noi. Din punctul de vedere al ponderii fondului vechi față de fondul neologic, se constată variații destul de mici, însă importante pentru că fondul neologic depășește, ca inventar și ca procente, fondul vechi: în DEX 1975, dintr-un total de 5837 de verbe, 2944 (50,44%) aparțin fondului vechi, iar 2843 (49,56%), fondului neologic; în DOOM2 2005 se constată o inversare a procentelor în favoarea

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
neologic, se constată variații destul de mici, însă importante pentru că fondul neologic depășește, ca inventar și ca procente, fondul vechi: în DEX 1975, dintr-un total de 5837 de verbe, 2944 (50,44%) aparțin fondului vechi, iar 2843 (49,56%), fondului neologic; în DOOM2 2005 se constată o inversare a procentelor în favoarea neologismelor: din totalul de 6130 de verbe înregistrate, 3037 (49,54%) sunt vechi, iar 3093 (50,46%) sunt neologice. 2.1. Productivitatea tipurilor de conjugare Problema productivității tipurilor de conjugare

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
2944 (50,44%) aparțin fondului vechi, iar 2843 (49,56%), fondului neologic; în DOOM2 2005 se constată o inversare a procentelor în favoarea neologismelor: din totalul de 6130 de verbe înregistrate, 3037 (49,54%) sunt vechi, iar 3093 (50,46%) sunt neologice. 2.1. Productivitatea tipurilor de conjugare Problema productivității tipurilor de conjugare (cele patru conjugări din gramatica tradițională) s-a pus dintotdeauna numai pentru tipul I (în -a) și pentru tipul IV (în -i, -î), tipurile II (în -ea) și III

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
frecvență ridicată în limba veche, pentru că s-a îmbogățit cu împrumuturi din slavă, maghiară și neogreacă, pe când tipul I este dominant în limba modernă, atât în urma împrumuturilor latino-romanice, cât și a creării pe teren românesc a unor derivate de la radicale neologice. Compararea procentuală a celor două statistici confirmă observațiile mai vechi: (a) tipul I, în ansamblu, este în creștere de la 56,75% la 57,91%, dar creșterea privește numai verbele din fondul neologic (44,32% față de 42,61%), verbele din fondul

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
pe teren românesc a unor derivate de la radicale neologice. Compararea procentuală a celor două statistici confirmă observațiile mai vechi: (a) tipul I, în ansamblu, este în creștere de la 56,75% la 57,91%, dar creșterea privește numai verbele din fondul neologic (44,32% față de 42,61%), verbele din fondul vechi înregistrând un procentaj inferior față de datele anterioare (13,59% față de 14,14%); (b) tipul II înregistrează o creștere procentuală puțin semnificativă: în ansamblu, datele actuale arată o pondere de 0,68

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
b) tipul II înregistrează o creștere procentuală puțin semnificativă: în ansamblu, datele actuale arată o pondere de 0,68% față de cele anterioare, 0,54%; procentele sunt repartizate astfel: fondul vechi - 0,27% față de 0,28% în statistica anterioară, iar fondul neologic - 0,41% față de 0,26%; (c) și pentru tipul III procentajul actual este cu puțin superior celui din 1976: în ansamblu, 5,07% față de 4,47%, dintre care 2,09% față de 2,01% aparțin fondului vechi, în timp ce 2,98% față de

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
26%; (c) și pentru tipul III procentajul actual este cu puțin superior celui din 1976: în ansamblu, 5,07% față de 4,47%, dintre care 2,09% față de 2,01% aparțin fondului vechi, în timp ce 2,98% față de 2,46% aparțin fondului neologic; (d) tipul IV în ansamblu este în scădere ușoară: 36, 32% în DOOM2 față de 38, 24% în DEX 1975, dintre care 33,58% față de 34,45% din fondul vechi și 2,74% față de 3,79% din fondul neologic. DATELE STATISTICE

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
aparțin fondului neologic; (d) tipul IV în ansamblu este în scădere ușoară: 36, 32% în DOOM2 față de 38, 24% în DEX 1975, dintre care 33,58% față de 34,45% din fondul vechi și 2,74% față de 3,79% din fondul neologic. DATELE STATISTICE PE BAZA DEX 1975 Tipuri Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente I A cânta, forma 818 14,14% 2 466 42,61% 3284 56,75% II Ea tăcea, apărea 16 0,28

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
36, 32% în DOOM2 față de 38, 24% în DEX 1975, dintre care 33,58% față de 34,45% din fondul vechi și 2,74% față de 3,79% din fondul neologic. DATELE STATISTICE PE BAZA DEX 1975 Tipuri Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente I A cânta, forma 818 14,14% 2 466 42,61% 3284 56,75% II Ea tăcea, apărea 16 0,28% 15 0,26% 31 0,54% III E crede, prinde 117 2

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
54% III E crede, prinde 117 2,01% 143 2,46% 260 4,47% IV i (î) fugi, sui, iubi 1993 34,45% 219 3,79% 2212 38,24% DATELE STATISTICE PE BAZA DOOM2 2005 Tipuri Sufixe caracteristice Exemple Vechi Neologice Total Unități Procente Unități Procente Unități Procente I A cânta, forma 833 13,59% 2 717 44,32% 3 550 57,91% II Ea tăcea, apărea 17 0,27% 25 0,41% 42 0,68% III E crede, prinde 128

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
2.2.1. Verbele în -a Tipul în -a cuprinde două clase: clasa fără sufix de indicativ prezent (cu prezent tare), specifică verbelor din fondul mai vechi, și clasa cu sufix de indicativ prezent (cu prezent slab), caracteristică pentru verbele neologice. Pentru clasa verbelor fără sufix, actualizarea datelor statistice nu oferă diferențe spectaculoase: în ansamblu, 14,55% față de 15,03%. Se constată o ușoară scădere, firească pentru evoluția limbii, a verbelor din fondul vechi (7,55% față de 8,08%) și o

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
datelor statistice nu oferă diferențe spectaculoase: în ansamblu, 14,55% față de 15,03%. Se constată o ușoară scădere, firească pentru evoluția limbii, a verbelor din fondul vechi (7,55% față de 8,08%) și o ușoară creștere a verbelor din fondul neologic (7,00% față de 6,95%). În cazul clasei verbelor cu sufix de prezent, există o creștere sesizabilă: 43,06% față de 41,72%, în condițiile în care procentul verbelor din fondul vechi este în scădere, 5,84% față de 6,06%, iar

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
6,95%). În cazul clasei verbelor cu sufix de prezent, există o creștere sesizabilă: 43,06% față de 41,72%, în condițiile în care procentul verbelor din fondul vechi este în scădere, 5,84% față de 6,06%, iar cel al verbelor neologice, cum era și firesc, este în creștere, 37,22% față de 35,66%. Productivitatea mare a clasei verbelor cu prezent slab este confirmată și de noile intrări din DOOM2: dintre cele 138 de verbe neologice încadrate la tipul I, 135 sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
6,06%, iar cel al verbelor neologice, cum era și firesc, este în creștere, 37,22% față de 35,66%. Productivitatea mare a clasei verbelor cu prezent slab este confirmată și de noile intrări din DOOM2: dintre cele 138 de verbe neologice încadrate la tipul I, 135 sunt cu sufix de prezent, și numai 3 fără sufix. Creșterea inventarului acestei clase de verbe este în strânsă legătură cu productivitatea mare a unor sufixe de infinitiv care impun prezentul slab (în special -iza

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
în limba română, însumând în statistica actualizată 0,49% din totalul verbelor românești, față de 0,54% în cea veche. Dintre acestea 0,26% față de 0,28% (adică 16 unități) aparțin fondului vechi, iar 0,23% față de 0,26% aparțin fondului neologic. Toate unitățile noi, dintre care multe sunt calcuri, au baza în verbe din fondul vechi (sunt calcuri parțiale, în structura cărora se poate recunoaște un verb mai vechi în limbă): a părea (a compărea, a dispărea etc.), a vedea (a

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-u sufix de perfect simplu și -ut sufix de participiu, se menține la procentajul din statistica anterioară: 1,01%; din acest procentaj, 0,67% dintre verbe față de 0,60% aparțin fondului vechi, iar 0,34% față de 0,41% aparțin fondului neologic; (b) deși în scădere față de statistica anterioară, cea mai productivă clasă a acestui tip este clasa 2, cu -e sufix de infinitiv, -se sufix de perfect simplu și -s sufix de participiu; aceste verbe reprezintă 2,77% (față de 3,13

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
de participiu; aceste verbe reprezintă 2,77% (față de 3,13% în statistica anterioară) din totalul verbelor românești și sunt repartizate astfel: 1,19%, același procent ca în statistica veche, aparțin fondului vechi, iar 1,58%, față de 1,94% aparțin fondului neologic; (c) în ușoară scădere este și subclasa 2.1, cu -e sufix de infinitiv, -se sufix de perfect simplu și -t sufix de participiu: 0,28%, față de 0,33%; dintre acestea, 0,21% față de 0,22% aparțin fondului vechi, iar

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
subclasa 2.1, cu -e sufix de infinitiv, -se sufix de perfect simplu și -t sufix de participiu: 0,28%, față de 0,33%; dintre acestea, 0,21% față de 0,22% aparțin fondului vechi, iar 0,07% față de 0,11%, fondului neologic. Ca și în cazul tipului în -ea, și verbele neologice în -e sunt, în majoritate, formate de la verbe vechi, prin derivare cu prefixe sau prin calc după modele latino-romanice. Cele mai frecvente verbe vechi de la care se formează derivate noi

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
de perfect simplu și -t sufix de participiu: 0,28%, față de 0,33%; dintre acestea, 0,21% față de 0,22% aparțin fondului vechi, iar 0,07% față de 0,11%, fondului neologic. Ca și în cazul tipului în -ea, și verbele neologice în -e sunt, în majoritate, formate de la verbe vechi, prin derivare cu prefixe sau prin calc după modele latino-romanice. Cele mai frecvente verbe vechi de la care se formează derivate noi sau care servesc drept model flexionar sunt: (a) pentru clasa

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
a dezice, a interzice, a prezice), a strânge (a constrânge, a restrânge), a curge (a recurge), a plânge (a deplânge), a prinde (a surprinde); (c) pentru subclasa 2.1: a rupe (a corupe, a erupe, a irupe, a întrerupe). Verbele neologice care nu au suport în flexiunea românească sunt puțin numeroase și, în multe situații, defective (de obicei, nefolosite la timpurile trecute, la gerunziu, participiu, supin și la formele compuse cu participiu): a accede, a concede, a converge, a desfide, a

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]