369 matches
-
și „succesuri” nu sunt greșeli grave, ba chiar sunt scuzabile. Filologia ne învață să ierarhizăm abaterile și să înțelegem că nu e totuna a rosti, de exemplu, „să aibe”, „rochia care am cumpărat-o” și a greși pluralul unui neutru neologic. Încercând să nu intru prea mult în considerații etimologice, precizez doar că pluralul -uri este de origine latină (tempora - timpuri, pectora - piepturi). Acolo unde cuvântul nu este moștenit din latină, pluralul este stabilit efectiv aleatoriu. Așadar, în condițiile acestei instabilități
De ce nu este recomandat să corectăm exprimarea celorlalți () [Corola-blog/BlogPost/338489_a_339818]
-
Înțelepciunea faptului de a sta pe loc de Ștefan Vlăduțescu ” Ceea ce, în esență, poetul Ion Maria ne propune prin volumul „Poziția lotus” (București, Editura Vinea, 2008) este o macro-cenestezie: extensia copleșitoare a corporalității către înțelesuri spiritualizate. Cenestezia constituie un construct neologic venit din vocabularul psihologiei. Cuvintele grecești „aisthesis”(senzație) și „koinos”(comun) au edificat o solidaritate semnificațională ce catagrafiază un fel de comunicare corporală. Cenestezia acoperă limbajual o experiență internă ce se manifestă postural. În plus, își anexează o nuanță de
ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339590_a_340919]
-
Gheorghe Păun să pună în lumină concluzii interesante. Sorana Georgescu-Gorjan nu-și pune decât o singură problemă: Viitorul cărților despre Brâncuși în România. Parafrazând termeni în domeniu, Marian Victor Buciu ajunge la un titlu deosebit, care îmbină nuanțe arhaice și neologice : Bookisind despre viitorul scrisului. Problematica de asemenea e profundă: cum evoluează scrisul, baza cărții, față de formele în care transpare, electronică sau printată. Ca despre o luptă între titani, scrie Ion Buzera (Metamahia sau lupta cărții cu internetul). Ileana Firan schimbă
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339658_a_340987]
-
monologul interior, ce surprinde adesea zbuciumul naratoarei care se gândește la drama defunctei. Între ele însă, cea mai de seamă este descrierea, care reprezintă apodictic un atuu al scriitoarei. Aceasta reușește să alăture adesea expresii uzuale sau chiar arhaice, altora neologice, într-o simfonie care încântă atât auzul cititorului ce posedă ureche muzicală, cât și privirea și simțirile lăuntrice. Dat fiind rolul descrierii, după cum era și firesc, în cadrul lucrării apar o multitudine de imagini de natură auditivă, vizuală sau olfactivă, care
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
ale naturii etc.: apă, masă, creion, soare, ploaie etc.); * cuvintele ,,abstracte" (tip bucurie, tristețe, viață, frumusețe etc.) sunt valorificare mai rar sau chiar deloc de către copil, mai ales la începutul perioadei preșcolare 69; * pot fi actualizate de către copii și forme neologice, populare, regionale, argotice chiar, în funcție de influențele de mediu; * sunt favorizate anumite împrumuturi din alte limbi, în condițiile în care copiii sunt atrași de formele inedite ale unităților lexicale respective: (oops, ok, hello, merci etc.); * se remarcă preferința copiilor pentru semele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
activizarea, dezvoltarea și nuanțarea vocabularului copiilor preșcolari; * actualizarea valențelor expresive ale limbii române; * fixarea formelor limbii literare (la nivel fonetic/fonologic, lexical, morfologic, sintactic) în exprimarea cotidiană; * posibilitatea de actualizare, în anumite contexte, a unor cuvinte/sin-tagme populare, regionale, arhaice, neologice etc., având un anumit rol în dinamica semanticii povestirii, cu precizarea că importantă este diferențierea lor de formele literare, cu sublinierea funcționalității acestora; * familiarizarea cu diferitele aspecte ale codului comunicării; * formarea și actualizarea unui sistem de valori reperabil atât în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și limpezirea textului și aparatului critic al manuscrisului. Meritele lor își află expresie îndeosebi în acuratețea frazei și, adesea, împotriva dificultăților de înțelegere a originalului elin, de aflare a unor echivalențe în limba română sau de acceptare a unor termeni neologici, în proprietatea transpunerii. Ilustrând eforturile filologice succesive ale mai multor cărturari umaniști români din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, în Biblia de la București, ediție ortodoxă oficială, ajunge a fi inclus de asemenea, în chip neașteptat, un apocrif
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
o tramă epică, uneori în stilul discursiv, colocvial-livresc al biograficului anodin al lui Mircea Ivănescu, alteori, într-un stil traklian, al simbolismului concentrat, tragic-evaziv. Se regăsesc în poezia lui D. multe dintre tehnicile optzeciste: metoda textualistă, stilul ostentativ intelectual, limbajul neologic, folosirea unor cuvinte sau expresii în engleză ori franceză, alternând cu limbajul colocvial și cu oralitatea. Diferența specifică rezidă în subordonarea lor față de o semnificație și față de o emoție: „Tu nu știi că metoda filosofică ține de căzătura/ din pat
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
locuite de români, J. a combătut provincialismele și a militat, în același timp, pentru impunerea normelor limbii române literare moderne, singurele capabile să asigure unitatea limbii. În criticile lor, junimiștii acordau o deosebită atenție limbii, fiind intransigenți față de orice exces neologic și recomandând graiurile populare drept sursă de îmbogățire a expresivității. În general, junimiștii se remarcau în scrierile lor prin corectitudinea, proprietatea și sobrietatea exprimării. Supunând unei examinări severe literatura vremii, critica junimistă a îndrumat-o spre respectarea unor principii artistice
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
împăturisem o pusesem cu grijă în buzunar să o citesc în liniște acasă cu întreaga familie ca pe orice scrisoare de duminică” (Scrisoare de duminică). În Privighetoarea (1989) se accentuează elementul metafizic-vizionar, caracterul elegiac, livresc și discursiv, uneori abundă termenii neologici și parantezele: „Nu-mi mai dicta domnule poemele mele sunt scrise demult anotimpurile au trecut cuviincios de cuminți în fiecare am o naștere sigură privesc în cana cu ceai și nu-mi recunosc îndoielile mele postume... “ (Plutitoarele noastre duminici). Se
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
narative, îl împinge către o prolixitate opacă și obositoare. Narația respectă un fel de traseu inițiatic, trece însă prin registre și modalități foarte diferite - narație simbolică, poezie abstractă, cerebrală, cu miză filosofică, limbaj oracular, apoi poezie a cotidianului, limbaj colocvial, neologic etc. -, încât ansamblul este hibrid. Alt ciclu, Douăsprezece ore ca pădurea, e alcătuit din poeme scurte, fără titlu, care se încheie adesea, în mod bizar, cu virgulă, deși, în genere, la nivelul conținutului, se apropie mai degrabă de neomodernism: „pe
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
sensuri la dicționare de sinonime, antonime, cuvinte polisemantice, DEX, etc; Elevii citesc mult, urmărind subiectul în sine, însă puțini sunt acei care se opresc asupra notelor ce explică termeni noi. Ei trebuie să se obișnuiască să folosească în exprimare termeni neologici, care și-au confirmat dreptul de a ființa în limba noastră. În acțiunea de educare a limbajului trebuie folosit orice prilej pentru învățarea bunelor deprinderi. Comentarea și corectarea unor fragmente din compunerile elevilor, din răspunsurile lor orale la lecții și
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
concentrarea expresiei prin evitarea cuvintelor de prisos, corectitudinea exprimării prin folosirea vocabularului cu respectarea normelor gramaticale etc. Pentru introducerea neologismelor în vocabularul activ al elevilor se poate folosi o gamă variată de exerciții. La predarea-învățarea sinonimelor (în special a sinonimelor neologice) se poate porni de la prezentarea următorului enunț. „Copilul spuse că a văzut o casă mare, cu odăi mari, cu o sală de mese foarte mari, cu ferestre mari, cu o curte mare, plină de copaci foarte mari.” Se cere elevilor
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
sinonime sunt termeni noi, intrați mai târziu în limbă, prin împrumut din alte limbi, sau creați pe teren românesc. Li se cere apoi elevilor să sublinieze toți termenii pe care îi consideră noi în limbă. Astfel se vor preciza termenii neologici, fără a face însă o lecție specială despre neologisme. Se continuă lecția cu introducerea câtorva termeni în contexte. Îl voi alege, în special, pe cei neologici, precizând câteva aspecte de detaliu - fapte de limbă diverse, în funcție de nivelul de înțelegere al
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
toți termenii pe care îi consideră noi în limbă. Astfel se vor preciza termenii neologici, fără a face însă o lecție specială despre neologisme. Se continuă lecția cu introducerea câtorva termeni în contexte. Îl voi alege, în special, pe cei neologici, precizând câteva aspecte de detaliu - fapte de limbă diverse, în funcție de nivelul de înțelegere al elevilor și de cerințele programei. Bibliografie: 1. Beldescu, G., Tipuri de exerciții în predarea limbii române, în „Probleme de metodică, limbă și literatură”, Editura Didactică și
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
prin adăugarea unui catren, alteori a unei terține. Spiritul exersat în lectura formelor fixe produce astfel surprize, în toate se vede virtuozul care caută desăvârșirea cu o mereu lucidă mânuire a verbului. Inedite efecte răsar din punerea unui limbaj pronunțat neologic în cadențele și tonalitățile baladei. „Confuz”, „unanim”, „uz”, „eficace”, „magnanim” sunt vocabule care sonorizează aparte un discurs manierist de tip medieval. Demersul novator ia uneori formele experimentului (chiar astfel precizat în subtitlul unor poeme) asonantic, aliterativ, lexical, muzical, gramatical și
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
să „explice” și să „argumenteze” această „narațiune clinică”. Limbajul delirant este una dintre formele de expresie lingvistice cele mai complexe cu care este confruntat, în calitatea sa de interlocutor, psihiatrul sau psihologul. Limbajul bolnavilor deliranți este un tip de limbaj neologic, încărcat de simboluri și care șochează adesea prin înlocuirea planului realității logice cu cel al iraționalului împins până la absurd. Limbajul delirant este un „limbaj dereistic”, străin și straniu totodată, atât ca formă, cât și în ceea ce privește conținutul său. El are un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cumetriile ce implicau cumva persoana lui Mavrocordat, știrile senzaționale („Într-acest an în luna lui noiemvrie, s-au întâmplat preasfințitului patriiarh al Țarigradului, kir Ierimii, mare și primejdioasă întâmplare...”) și reviziile financiare organizate în întreaga împărăție. Mare amator de lexic neologic (lecturile sale din „diarii” și din calendare îi furnizau material din belșug), P. face figură de autor cu informația la zi. Pentru acest scriitor de factură barocă - la care curiozitatea nu mai înseamnă, ca la predecesori, doar iscodire - spațiile exotice
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
o carte cvasiexperimentală, scrisă, mare parte, într-un limbaj arhaizant, din perspectiva unor personaje din epoci apuse și uneori din spații exotice: Scrisoarea exaporitului către ultimul padișah, Însemnarea domnilor celor buni. Acestea alternează cu poeme obișnuite, scrise într-un limbaj neologic, confesive (tip autoportret) ori esopice, încât textele nu au o coerență stilistică și de viziune, fiind inegale și valoric. Cu toate că versuri, imagini sau poeme reușite sunt concurate continuu de locuri comune, amestecul de colocvial și metaforic, un anumit stil balcanic
PRICINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289017_a_290346]
-
profesor de limba și literatura latină, Q. nu a publicat decât un singur studiu de specialitate, dedicându-se problemelor de filologie română. Prin lucrările sale susține câteva din principalele idei junimiste. Arată o deosebită prețuire pentru limba vie, condamnând excesele neologice. Apreciază și recomandă pe acei scriitori la care află subiecte naționale și o limbă curată. Rapoartele sale academice, printre cele mai amănunțite și mai documentate din câte se prezentau în epocă, sunt extrem de favorabile, de pildă lui Ioan Slavici, Barbu
QUINTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289075_a_290404]
-
Asociației Scriitorilor din București. Debutul cu Nașterea mea în poezie, la paisprezece ani, este remarcat în epocă. P. pare un Nichita Stănescu mai dur, un adolescent exploziv, cu gesturi zvâcnite, debordând de energie. Forța de expresie, metaforismul insolit, combustiv, limbajul neologic caracterizează versurile din acest volum, poate cel mai original al poetului. Aici se dezvăluie o conștiință poetică timpurie și un talent viguros. Ezitările între dinamismul cosmic și descriptivismul melancolic, uneori de conotație religioasă, între imaginea concretă și abstracțiune vor constitui
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
aripa lui Radu Stanca sau a lui Ștefan Aug. Doinaș). Era, cum remarcă Nicolae Balotă, „un sentimental cu pudori”, acoperindu-se cu cuvinte („verbe-afecte”, precizează același critic). El ajunge să învăluie totul, mai ales meditația despre condiția umană, în straie neologice, dominate de o luciditate căutată. Renunțarea voită la lirism duce spre o anume uscăciune a versului, de care N. este însă mândru. Următoarele cărți de poezie din anii ’70-’80 urmăresc constant o linie riscantă a sensibilității intelectualizate, cu implicații
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
de la registrul grav la badinerie, de la solemnitate la familiaritate, unde, în locul unei severități profesorale, sunt preferate tonul bonom, gluma, persiflarea și autopersiflarea. Valorificând modele livrești și populare în ingenioase alternări lexicale, O. realizează, prin cizelarea relației dintre cuvinte (arhaice, populare, neologice), efecte neașteptate, de un pitoresc aristocratic. Imagist care refuză expresia cenușie, el este deopotrivă un muzician ce frazează armonios, utilizând fie perioada cu arborescența ei solemnă, fie enunțul oral, brevilocvent, cu o euritmie cristalină. Odobescu bate câmpii cu grație pe
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
el avea știință despre telefonul dat prim-procurorului. Folosiți întrebările-filtru (chiar așa?, Ce exemplu aveți?, prin urmare?...). Aceste întrebări vă ajută să fiți mai bine înțeles și să arătați interlocutorului ce vă interesează mai mult. Evitați întru totul stilul prolix, neologic, abstract, științific. Nu vă lungiți și nu reluați inutil aceeași idee. Interviul nu e dezbatere. Fiți curioși și arătați acest lucru. Încercați să pătrundeți în secretele meseriei, să aflați părțile nevăzute ale vieții celui intervievat. Tot secretul unui bun interviu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
procesului de creație, acesta presupune mereu cazna, suferința: În chinuri renaște murind epopeea - / Geme Memoria Lumii Pangeea. Chiar și senzualitatea este revelată în manieră livrescă în poeziile lui Eugen Evu (ca în Orgasmul, spre exemplu), astfel că abundența de termeni neologici, mulți dintre aceștia cu o formă rară ori modificată ad-hoc, temperează, tinzând chiar spre anulare, emoția, încât catharsisului îi ia locul tendința, firească, de decriptare a mesajului, care pare adeseori ermetic, obscur, însă e un ermetism îndeosebi lexical, fiindcă, dincolo de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]