KorAP: Find »[drukola/base=neologism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...51 >

1,257 matches

Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317

altul scoate din mâlul limbii cuvântul urât, alături cu pornografia, și-i dă drumul în văzul lumii, ca și cum și-ar dezveli dedesupturile. Alții, trecând ocazional prin Occident, vin cu aere și accente străine, stâlcind cuvintele românești sau înlocuindu-le cu neologisme neasimilate, inutile, făcând din limbă o păsărească neînțeleasă de românul de rând. Și ce e mai tragic, sunt oameni care s-au cocoțat în vârful piramidei sociale care n-au habar de regulule elementare (din clasele I-IV) de ortografie

LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_romana_ion_ionescu_bucovu_1377891318.html [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984

ar trebui să însemne, dragostea pentru natură, dar și sensibilitatea și tristețea acesteia raportată la valorile pierdute. Spune domnia sa: „Autoarea nu scrie o poezie ermetică la care, pentru a o înțelege, trebuie sa vii cu dicționarul..., fără a alerga după neologisme... Folosește o limbă curată, românească...” Mai apoi, într-o altă intervenție solicitată, prezentând un C.V. literar al autoarei, domnul Marian MALCIU oferă, cu titlu de surpriză, în fața unei asistențe deosebit de atentă și receptivă, un cadou ce reprezintă un alt debut

CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1415738174.html [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920

deși Dan C. Badea nu credea că un nou volum în aceeași formulă expresivă ar fi de dorit). Criticii și poeții au remarcat următoarele aspecte stilistice: - dezinvoltura „de tacla”, imaginile învolburate și de o prospețime primăvăratică (Al. Cistelecan); - bogăția limbajului (neologisme, termeni din toate domeniile) care maschează senzualitatea liricii (Dan C. Mihăilescu); - expresia dură și șăgalnică totodată (Geo Vasile); - simbolurile familiare din zona diafanului (Dan C. Badea); - limbajul care sparge tiparele obișnuite ale poeziei românești (Ruxandra Cesereanu); - flash-urile ironice (Marin

EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
scăpaseră monopolului” (roboteam până ajungeam la gândire). Într-adevăr, fiecare poet autentic, și mai ales original, extinde spațiul liric, adăugându-i noile imagini create de el însuși. Și Eugenia Țarălungă (originală până în măduva oaselor) a înnoit atât lexicul poetic (cu neologisme, termeni științifici, selectați cu precărere din științele sale preferate: biologia, anatomia, fizica și chimia), cât și imaginația lirică (prin asociații neobișnuite de cuvinte, descoperind noi perspective de relevare a sufletului nostru). Lucian GRUIA București februarie 2012 Referință Bibliografică: Lucian GRUIA

EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725

care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând, printr-un mesaj personal, domnul profesor Cunia mi-a vorbit puțin despre acest proiect de anvergură: cuvântul aromânesc neaoș - pentru că există puține neologisme în limba aromână - este prezentat cu pronunția lui, prin despărțirea cuvântului în silabe și cu accentul arătat pe silaba în care cade. Este apoi explicat sensul cuvântului în limba română, apare o listă cu sinonimele fiecărui cuvânt, sunt date exemple

63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
online, dacă voi găsi un tânăr care s-o facă; îl avem deja în computer și va fi distribuit prin internet către toți aromânii. Fiind în computer, va putea fi corectat sau îmbogățit prin adăugiri de cuvinte noi, introducere de neologisme etc. În plus, se pot face dicționare mai mici, școlare sau de buzunar, și cuvintele pot fi traduse, grație facilităților oferite de computer, și în alte limbi balcanice (greacă, albaneză, bulgară etc). Posibilitățile sunt nenumărate”. Întrebându-l despre posibile proiecte

63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864

Sunt versul rătăcit cu prefața Trubadurul infinitului semnantă de poeta Valentina Graur Lazarencu, are 152 de pagini și a apărut la Chișinău un an mai târziu. Chiar dacă este plecat de mulți ani din țară, poetul nu se ascunde după paravanul neologismelor sau cuvintelor de împrumut, exprimându-se într-o limbă pur românească, vocabularul său fiind foarte bogat și presărat cu semințe de metaforă. Versurile armonizează perfect artistic și prozodic, alimentând ușor confuzia prin care cititorul nu poate distinge dacă în viața

PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1462336732.html [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
Corola-blog/BlogPost/351309_a_352638

Articolele Autorului LECȚII DE HAIKU Florin Grigoriu: ,,REFLEXIILE UNUI MAESTRU” Vom repeta cuvintele poemului, pentru că se obișnuiește în citirea haikuului (se scrie haikuului, pentru că acest termen este intrat, încetățenit, în limba română, cum și kimono, radio, fadou, embargou la început neologisme; sufixul se scrie legat de cuvânt, fonetic, iar poeții sunt haijini, nu haikuiști sau altfel spus). Elisabeta Iosif “ Iar este toamnă - rostogolit în flăcări/ copacul arde” și vom comenta încet-încet: iar (repetare de cicluri vitale, tristețe ascunsă, resemnare), este (concretețe

FLORIN GRIGORIU LECŢII DE HAIKU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_lectii_de_haiku_elisabeta_iosif_1353164351.html [Corola-blog/BlogPost/351309_a_352638]
Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200

patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciuni aforistice și de veselă spontaneitate, o fac egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italienei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou, față de tehnicitate, și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de ultima oră o fac tot atât de modernă, tot atât de maleabilă și de bogată în termeni internaționali pe cât este engleza, limba cea mai vorbită pe glob în zilele noastre - motiv care îl făcea pe Tudor Arghezi să creadă că româna va deveni

REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_revista_mihai_marin_1360574202.html [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781

Acasa > Orizont > Document > ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1299 din 22 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Etimologia cuvantului decan Neologismul decan are mai multe sensuri: 1. membru al corpului profesoral universitar însărcinat cu conducerea unei facultăți; 2. persoană aleasă dintre avocați, care conduce baroul avocaților; 3. persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare în anumite corpuri

ETIMOLOGIA CUVANTULUI DECAN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1406019763.html [Corola-blog/BlogPost/349452_a_350781]
Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990

cel mai cunoscut și apreciat critic de film din România, Irina Margareta Nistor; Ziua Limbii Române: „Despre limba română și distribuția ei geografică”, „Limbile înrudite cu română și vitalitatea lor”, „Graiuri românești și istoria limbii române”, „Influență altor limbi și neologismele”, „Elemente de vocabular în limba română”, „Gramatică, fonetica, sunete”, „Ortografie și limba română liturgica”; Poezii și proza: ‚Și ploaia vine albă...” de Dragoș Vicol, „Tic-Tac” de Jan Lulu Stern, „Ecuatorul și polii” de Marin Sorescu, „Dacă” de Elenă Liliana Popescu

PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA by http://uzp.org.ro/pagini-romanesti-in-noua-zeelanda/ [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917

sau împrumutate în limba română au dezvoltat relații semantice de sinonimie, antonimie, polisemie. În cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte ale polisemiei în limbajul publicistic al anilor 1990-2001, având ca sursă de informare pentru cuvintele/sensurile noi Dictionarul de neologisme și abrevieri recente de Elena Trifan și Adrian-Ioan Trifan. Sursa polisemiei o constituie: 1) calcul semantic: Cuvântul caracatiță este înregistrat în DEX cu sensul propriu, „Animal marin din încrengătura moluștelor, cu corpul rotund, în formă de sac și cu opt

ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459081733.html [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
Corola-blog/BlogPost/379360_a_380689

desinența în uri sunt tolerate: chipie/ chipiuri, debușee/ debușeuri, madrigale/ madrigaluri, sau cu mențiunea că structurile în uri sunt prioritare, iar cele în e tolerate: ha¬macuri/ hamace, tuneluri/ tunele. Variantele duble de plural rezultă din adaptarea diferită a acestor neologisme neutre la sistemul gramatical românesc. În perechea vise/ visuri, ambele forme neutre sunt admise: primul (vise) cu sensul propriu, iar al doilea (visuri) cu sensul figurat (iluzie, fantezie, închipuire, idee, plan). Referință Bibliografică: DOUĂ MINUTE DE GRAMATICĂ PE ZI / Voichița

DOUĂ MINUTE DE GRAMATICĂ PE ZI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1440754116.html [Corola-blog/BlogPost/379360_a_380689]
Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363

în momentul în care descoperi că titlul respectiv nu are nicio legătură cu conținutul acelui articol. În acest fel, atenția receptorului este canalizată într-o anumită direcție, clar dorită de către emițător, de către autorul textului respectiv. Folosirea de către acesta a unor neologisme, cuvinte inventate sau construite prin derivații, sintagme, deturnează atenția cititorului de la anumite detalii, direcționând-o spre teme impuse de el, spre o anume înțelegere, reușind de cele mai multe ori să imprime, să decidă opinii. Manipularea de format și manipularea lingvistică. Modul

FORMARE – DEZINFORMARE! CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1438601330.html [Corola-blog/BlogPost/374034_a_375363]
Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654

ininteligibilă. Prima direcție este agresiv-infatuată, etichetează cu lejeritate, e dogmatică și, chiar dacă nemărturisit, dă dovadă de spirit gășcar. A doua, însă, se pitulează atât de bine după catene de concepte, încât judecata de valoare se rătăcește într-un codru de neologisme pretențioase. În felul acesta, criticul este la adăpost atât de dușmanii literari, cât și de suspiciunea de a fi înzestrat cu personalitate. Astăzi nu mai e ce a fost odată nici în poezie. Lumi dispar, altele apar. Poezia nu mai

VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_este_ca_toti_poetii_mar_pompiliu_comsa_1334422618.html [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780

și toată crema intelectuală a noastră? Răspuns: se străduiesc a învăța să dea din buric după cretinoidele creații de penitenciar ale analfabeților maneliști. În limbajul nucleului de cultură al țării, deja s-au înlocuit cuvinte elevate și nu numai,cu „neologisme” din inexistenta limbă țigănească. Vezi Cărtărăscu,poet Gheorghe Alu Gheorghe, și mulți, foarte mulți alți poeți și prozatori, regizori de film și teatru, Institutul Cultural Român de la New York , pângărit de ideile lui Horia Radu Patapievici, etc.,etc., care înlocuiesc în

VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Viitorul_rrom_aniei_stelian_platon_1346436524.html [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
Corola-blog/BlogPost/355142_a_356471

frustări, credința în afecțiunea dintre oameni. Mă apropiu în curând de 48 de ani de când am plecat din România și nu pot să scriu corect dacă nu am alături de mine DEX-ul (Dicționarul Explicativ al Limbii Române), Dicționarul uzual de Neologisme și Îndreptarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic. Nu poți scrie atractiv dacă nu citești mult. Astăzi citesc cât nu am citit o viață întreagă, încercând să „prind timpul din urmă”. Mereu compar scrisul cu pictura; dacă nu ești sincer, dacă nu

TAINA SCRISULUI (33) – MAGIA CUVÂTULUI: „SĂ FACI CE ŞTII MAI BINE!” de LIANA SAXONE HORODI în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Liana_saxone_horodi_taina_scrisului_3_liana_saxone_horodi_1345746609.html [Corola-blog/BlogPost/355142_a_356471]
Corola-blog/Other/82924_a_84249

parte din recuzita neinspirată a imbecililor... Pe de altă parte, e puțin hilar să vorbești în numele unei limbi din care nu cunoști se pare, decat punctele de suspensie care să-ți sublinieze indignarea. Mă tem că obișnuință de a folosi “neologisme” inutile face parte nu din arsenalul imbecililor, dar cu siguranță din al celor care fie nu prea (mai) știu limba română, fie vor să pară deștepți și să-și ascundă alte frustrări, cum este cu siguranță cazul tău; genul căruia

Chemare tovărăşească by Dragoș Bucurenci (2007) [Corola-blog/Other/82924_a_84249]
Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239

că poate mulți, foarte mulți nu m-ar înțelege. De ce oare? S-o fi stricat așa de tare limba noastră ce veche? S-o fi înnoit așa de tare? S-o fi tras în rândul limbilor evropenești cu prea multe neologisme? S-o fi ... Sau, poate, limba aceea, vorbele acelea, gândurile acelea nu erau bune ... Și de aceea au fost schimbate, înnoite! Oare? Nu erau bune? Nu erau „plastice”, nu erau expresive? Să vedem: La apa neîncepută se spunea apă tăcută

Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/limba-noastra-cea-uitata/ [Corola-blog/BlogPost/92947_a_94239]
Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768

Autorului Dacă cineva nu e la curent cu sensul actual al cuvântului “naționalism” îl poate lesne afla din DEX - ediția a II-a: doctrină politică bazată pe apărarea (uneori exagerată) a drepturilor și aspirațiilor naționale, sau din Marele dicționar de neologisme: politică și ideologie care urmăresc întreținerea izolării și ațâțarea urii de rasă și naționalitate; tendință de a aprecia exclusiv și exagerat tot ceea ce aparține propriei națiuni. Nelăsându-se deloc afectat de naționalism, profesorul Lucian Boia de la Universitatea din București a

ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1489955144.html [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
Corola-blog/BlogPost/343462_a_344791

C.R.R.E.D - vicepreședinte. Publicații: Numeroase publicații de ordin profesional (conexe proiectelor/contractelor implementate în calitate consultant, dar și analize și studii literare și lingvistice) și poezie și eseuri în diverse reviste culturale tipărite sau online. Cercetare / literatura: Cărți: Dicționar de neologisme și abrevieri recente, coautor, Editura Scrisul Prahovean, Cerașu, România, 2003; Schimbarea la Până (poezie), Bibliotecă Sinteze Literare, Ploiești, România, 2002; Fugă din Olimp (poezie), Editura Astra-Nova, Brașov, România, 2001; De dorul dorului (poezie), Bibliotecă Sinteze Literare, Ploiești, România, 2000. Antologii

IOAN-ADRIAN TRIFAN de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ioan_Adrian_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/343462_a_344791]
Corola-blog/BlogPost/348875_a_350204

Acasa > Poeme > Pitoresc > SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 759 din 28 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Trăim mai abitir seisme Decât în vremile primare Se umple lumea de neologisme Și limba romilor, dispare S-a resemnat Veneția din veac Și sfinxul

SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME de ION UNTARU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Se_umple_lumea_de_neologisme_ion_untaru_1359399514_swm4k.html [Corola-blog/BlogPost/348875_a_350204]
Acasa > Poeme > Pitoresc > SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 759 din 28 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Trăim mai abitir seisme Decât în vremile primare Se umple lumea de neologisme Și limba romilor, dispare S-a resemnat Veneția din veac Și sfinxul moare cu-ncetinitorul Curg relele ca dintr-un sac Și nu știm ce ne-aduce viitorul Suntem de stele mai aproape Dar și mocirla e cu noi În

SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME de ION UNTARU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Se_umple_lumea_de_neologisme_ion_untaru_1359399514_swm4k.html [Corola-blog/BlogPost/348875_a_350204]
chipuri de strigoi La bursa neagră numai droguri, arme Copiii lumii nu au calorii La cârma vieții noastre, alt jandarm e Și noi elaborăm doar teorii Unul după altul, cataclisme Mâine ce ne mai așteaptă oare? Se umple lumea de neologisme Și limba romilor, dispare Referință Bibliografică: Se umple lumea de neologisme / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 759, Anul III, 28 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a

SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME de ION UNTARU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Se_umple_lumea_de_neologisme_ion_untaru_1359399514_swm4k.html [Corola-blog/BlogPost/348875_a_350204]
nu au calorii La cârma vieții noastre, alt jandarm e Și noi elaborăm doar teorii Unul după altul, cataclisme Mâine ce ne mai așteaptă oare? Se umple lumea de neologisme Și limba romilor, dispare Referință Bibliografică: Se umple lumea de neologisme / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 759, Anul III, 28 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele

SE UMPLE LUMEA DE NEOLOGISME de ION UNTARU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Se_umple_lumea_de_neologisme_ion_untaru_1359399514_swm4k.html [Corola-blog/BlogPost/348875_a_350204]