252 matches
-
care consideră că memorialistica postcomunistă este superioară ficțiunii spunând că "tetralogia memorialistică bate tetralogia epică, scrisă în paralel"? Previzibil în imprevizibilitățile sale, Ion Simuț găsește mereu la îndemână echilibrul sau măsura lucrurilor. Pare conservator, lent, dar devine de un dinamism neomenesc, de-ar fi să-l imaginăm pesimist, optimist, realist, cum se autocaracterizează, "în orice clipă" (295). Înțelege și apolitismul lui Eugen Simion și civismul sau angajarea politică a altora. Nu-l desparte pe "modernul tulburat" Patapievici de postmodernul liniștit Lefter
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
putea să învăluie ideea și să amortizeze impactul fac din textul, dar, mai ales, din subtextul cărții, aproape un vehicul al transcendenței, un cod definitiv al unei lumi revelate. Introducerea, de fapt o succesiune de patru propoziții, sintetizează glacial, aproape neomenesc, nu atît o ideologie, cît o atitudine în fața căreia se suspendă orice argument contrariu. Așadar: ,, Această carte prezintă bazele artei noi. Ea surprinde trecerea de la arta pasivă la cea activă. Forma artistică labilă se transformă în formă artistică stabilă. Arta
De la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7899_a_9224]
-
printr-o plastică corporală de excepție, cu totul personală, neîntâlnită la nici un alt dansator văzut până acum. Corpul său pare a fi din cauciuc, fără meniscuri și tendoane. Mișcările sale pornesc preponderent de la sol, zvâcnind brusc, cu o forță parcă neomenească, cu viteza de reacție a unei feline, gata să atace. Un artist cu totul special, atât prin tematică, cât și prin exprimare, imaginea de ansamblu a piesei fiind un amestec de real și fantastic, cu fluturi care ies din orice
Zodia imaginii by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7939_a_9264]
-
al rînduielii divine, cavalerul în numele sabiei și al onoarei cazone, iar trubadurul în numele seducției și al înfiorării lirice. În consecință avem trei tipuri de iubire: dragostea creștină, dragostea cavalerească și dragostea curtenească. Pe o scara a severității morale, prima e neomenească prin interdicțiile impuse, a două e primejdioasă prin încercările cerute, iar a treia e îmbietoare prin înlesnirile îngăduite. Din întretăierea celor trei sfere rezultă tensiunea de fond care hrănește esența medievală a iubirii. Iubirea creștină se desfășoară pe un tărîm
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
putea să învăluie ideea și să amortizeze impactul, fac din textul, dar, mai ales, din subtextul cărții, aproape un vehicul al transcendenței, un cod definitiv al unei lumi revelate. Introducerea, de fapt o succesiune de patru propoziții, sintetizează glacial, aproape neomenesc, nu atît o ideologie, cît o atitudine în fața căreia se suspendă orice argument contrariu. Așadar: ,, Această carte prezintă bazele artei noi. Ea surprinde trecerea de la arta pasivă la cea activă. Forma artistică labilă se transformă în formă artistică stabilă. Arta
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]
-
a scurs o viață de om. Concluzia: de vreme ce limbajul este doar pe jumătate zeu și nu aduce mântuirea fiindcă nu știe nimic despre noi și nici despre sine, firește, „ gândim tot cu creierul nostru omenesc, chiar și când pătrundem / în neomenesc” Prezentare și traducere de Geo Vasile OSSI DI SEPPIA Lămâii Ascultă-mă, poeții-ncoronați Se mișcă numai printre plante Cu nume rar întâlnite: buxus, ligustru sau acant. Mie, sincer să fiu, îmi plac drumurile ce se-nfundă În râpe ierboase
Eugenio Montale () [Corola-journal/Journalistic/5733_a_7058]
-
șocat-o pe femeie, pe femeia aceasta fără nume, cunoștință a unei cunoștințe, pentru cîteva ore aflată în derivă alături de mine în largul mării sociale, toate astea i-ar fi sunat - cum anume? Groaza provocată de toate astea, groaza aceea neomenească și cumplită? Disprețul acela studiat implicat într-o astfel de acțiune? Dar ar fi putut ea oare vedea totul așa cum văd eu, ca pe echivalentul moral al unei ciudățenii cosmologice, o mică apostilă a Holocaustului? Ar putea ea oare aprecia
Will Self - Cum văd eu distracția by Daniela Rogobete () [Corola-journal/Journalistic/6128_a_7453]
-
decât ambalaje artificiale sub care ființează o lume cât se poate de reală, de contrariantă, de refractară la legile pieței și la orice alt dictat. în Și atunci ne-au terminat ni se oferă spre contemplare ceea ce este absurd de neomenesc în cel mai avansat sistem de relații economice față-n față cu vechile și mereu noile absurdități ale eternului uman. „Noi", cei cu aceleași veleități, competențe și condiții de lucru, sunt bărbați și femei de rase, vârste, credințe, formații multiple
Toți ca unul și unul în loc de toți by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6159_a_7484]
-
amploarea unei cercetări și documentarea unei monografii. Citind-o, retrăiești nostalgia unui oraș dispărut, de unde și senzația stăruitoare că a parcurge istoria Bucureștiului e totuna cu a asista la elegia declinului lui. De fapt, trecutul urbei salvează blazonul prezentului, schimonosirea neomenească pe care a îndurat-o după 1945 fiind de proporții terifiante. Și nu e vorba doar de sluțirea macabră din anii comunismului, ci de obtuzitatea deceniilor recente. Dinu C. Giurescu, în preambulul volumului, descrie inconștiența cu care edilii, după 1989
Reședința domnească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6166_a_7491]
-
lui real este un aparat, iar de aici o animozitate pe viață între cei doi părinți: „Nu i-a iertat niciodată adulterul năprasnic:/ împreunarea sexuală/ c-un electrocasnic". „Fata cu mulți ochi", în alt poem, „era chiar drăguță/ (dar și neomenească)". Băiatul-stridie, și el respins de părinți, sfârșește prin a fi mâncat de tatăl lui. Roy, „băiatul toxic", iubește amoniacul, clorura și gazele de eșapament. Singura lui ieșire la aer curat îi provoacă moartea. Brânzelul (the Brie-boy) nu este acceptat la
Melancolica moarte a Băiatului-stridie and alte istorii de Tim Burton by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6506_a_7831]
-
propunerile făcute de Securitate. În fond, Zeletin era un mizantrop superior, care își convertise scîrba de semeni în pasiune de cultură. Fugea de vremuri adăpostindu-se într-un univers interior, și nu o putea face asta decît printr-un efort neomenesc de voință. Și fiindcă își pusese în minte să păstreze legături cît mai firave cu lumea, nu ne vorbea niciodată de prezent. Citindu-i volumul Distinguo, o culegere de eseuri, evocări și dialoguri, i-am regăsit însușirile de atunci. Autorul
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
de cum poate un autor să-și facă portretul din unghiul exclusiv al inspirării iraționale. De altfel, dacă volumul merită să fie citit e tocmai din aceste motiv: ai prilejul de a asista la o declarație de credință făcută în numele nobleței neomenești a poeziei. În rest, eterogen prin conținut și pestriț prin genurile atinse în paginile lui, volumul nu înduplecă ochiul cititorului. Filozofic vorbind, volumul suferă de platitudine speculativă, notele de lectură avînd netezimea previzibilă a poncifelor știute și răsștiute, Ilie Constantin
Dicteu din înalt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6355_a_7680]
-
au alăturat și unități românești. Orașul a fost divizat în zonele de ocupație. Așa a început ocuparea Berdianskului, ce s-a prelungit pe 710 zile. Pe durata ocupării, în oraș au apărut câteva lagăre de concentrare, în care, în condiții neomenești, erau deținuți prizonieri de război. Peste șase mii de evrei, printre care și trei mii cinci sute de copii au fost chinuiți și împușcați. Hitleriștii au trimis de aici în Germania la muncă unsprezece mii cinci sute de oameni. Din
Anna by Ludmila Stern () [Corola-journal/Journalistic/5761_a_7086]
-
întîia vedere a Venerei din Millo, la Luvru. "La tęte" spune însă după ce își prelungise contemplația, "qui ne me plaisait pas au début, commence ŕ me fasciner".2) Urmează o serie de considerații extrem de interesante, plecînd de la privirea, în pupilele neomenești fiind parcă surprinse "les formes idéales, archétypales". întregul paragraf, magistral în formularea ideilor, nu este decît interpretarea unei mari inteligențe, exercitată în direcția "nevăzutului" din om și din marele Cosmos. Mircea Eliade n-ar fi de acord dacă aș spune
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
fiert din fața colibei și stînca roșie cu umbra aruncată peste foșnetul mării? Dacă nu de ce acum după atîtea căderi în abis scena filmică a tînărului păstor de capre alergînd spre stînca roșie și zgomotul săgeții intrate în carne și privirea neomenească a tînărului îmbrobonat de mireasma morții? Dacă nu de ce din cînd în cînd această durere ascuțită sub omoplatul stîng și de ce de-atîta timp tratatul meu despre barbarie și sacralitate stagnează de fiecare dată la greci? Raport către nopțile sterpe Ceea ce
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
acolo oameni care pier. La poarta de fier, scrâșnită și mușcată de-al morții greu somn, au fost aduși, în zeghe și cătuși, Părintele Daniil și un om. Au fost împinși acolo ca să le piară cuvintele în gerul acela îngrozitor, neomenesc, dar Părintele se azvârli pe jos îndată, cu brațele deschise, în toată zloata murdăriei închipuind o cruce. ”Așează-te pe mine!” - acum, ca două cruci de oase, cei doi ”bandiți” ai Lui Hristos stau spate peste spate. De-acum nimic
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
plâns. , Nu m-ar fi uluit mai mult dacă mi s-ar fi spus că sunt citit în ceruri." ,Pentru prima oară în viață mi-a trecut prin minte că sunteți om și că v-aș putea scrie despre rolul neomenesc de uriaș pe care l-ați jucat în existența mea." A putut cu adevărat să-i scrie însă lui Rilke numai după ce a primit de la sora sa, Josephine, fragmentele din scrisoarea lui Rilke, epurate de aluziile ,periculoase" cu privire la Rusia și
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
a anulat întregul statut de vedetă. În fața noastră se afla un om copleșit de ceea ce-i reușise, învins parcă de propriul har. Înfrânt în triumf. Dar nici măcar asta nu e nimic. Ce am văzut a fost doar uman, prea uman. Neomenesc e felul în care, după acest tur de forță în care splendoarea muzicii și perfecțiunea vocii s-au întâlnit pentru a se contopi și, finalmente, pentru a se anula, cântărețul s-a recompus miraculos și, ca și cum nu s-ar fi
Încă o seară la Operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4112_a_5437]
-
ca pe-o cruce. Călăii stihiali mai zdrobeau mădulare-mi cruzi, /și-amușinau hiene zburlite, gata să mă apuce, /îmi era limba de iască și nu mai puteam /de pe brațele crucii să mă desfac. Deodată, am auzit o șoaptă stinsă, neomenească: “Doamne, iartă-le lor că nu știu ce fac!” / Am tresărit și ridicând mâna /am alungat, blestemând, arătarea nătângă- /ca tâlharul din partea stângă /pe Răstignitul de pe Căpățână. Se-nvolburase bezna, ca-n seara aceea de Vineri grozavă, /și mi-era sete, sete
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Acasă > Poezie > Cântec > AH POEȚII CÂT NE CHINUIESC Autor: Alexandru Maier Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ah poeții cât ne chinuiesc Și-n pace nu vor să ne lase, Cu-un grâi aproape neomenesc, Ne intră-n vise și prin case. # Ei sunt veniți din depărtări, din aștri Și cad, fragili, ca fulgii pe zapezi, Zăpezile din vise de sihaștri Topindu-se-n toridele amiezi. # Poeții sunt protoni activi Ce scot și suflete din
AH POEŢII CÂT NE CHINUIESC de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385090_a_386419]
-
m-am apropiat de ea și am îmbrățișat-o plin de teamă că am să leșin. „Se poate“ îmi spuneau ochii ei închiși în istovire. M-am aplecat și i-am atins buzele. Poate că exact așa, cu aceeași puritate neomenească, cu aceeași dorință dureroasă de a da totul, și inima, și sufletul, și viața, cândva, foarte demult, mucenicii uscați de posturi și asexuați atingeau icoanele cu buzele. - Dragul meu, șoptea rugătoare Sonia, desfăcându-și buzele din sărut și apoi apropiindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ți-a ieșit din minte faptul că i-ai distrus viața, nu? Își frecă bărbia dus pe gânduri. — E un pictor mizerabil. — Dar e un om admirabil. Și un bucătar excelent, adăugă râzând batjocoritor. Împietrirea lui era de-a dreptul neomenească, și în indignarea mea nu mai eram dispus să-mi îndulcesc vorbele. Chiar dacă e o simplă curiozitate, aș vrea să-mi spui dacă ai simțit cumva măcar o undă de remușcare pentru moartea lui Blanche Stroeve? Îi urmăream cu atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
mai repede decât al lui Saturn, cel mai din afară, aflat imediat Înaintea regiunii lui Dumnezeu. Dar de ce? - Uite, asta nu Înțeleg. Dacă scopul ei ar fi să măsoare cu exactitate timpul, acele sale În mișcare ar marca un timp neomenesc, ce s-ar scurge mai degrabă În acord cu bătăile din aripi ale unei muște decât cu pulsația unei inimi omenești. Ca și când cineva ar fi vrut să construiască un orologiu care să Împartă durata zilei pentru un popor ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
și rece, te făcea să nu te simți în largul tău, dar îți impunea în același timp un respect forțat. Se cufundase în somnul celui ce o locuise, la o depărtare incalculabilă, ce făcea din ea un loc mai degrabă neomenesc, condamnat să fie pentru totdeuna impermeabil la râs, la bucurie, la respirațiile fericite. Chiar ordinea ei punea accentul pe inimile moarte. Aveam cartea lui Pascal în mână. M-am îndreptat spre fereastră: avea o priveliște frumoasă asupra Guerlantei, asupra micului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
din cer fulgii stau să cadă să te nască înc-o dată Ca pe-o flacără-nghețată ochii mei te șlefuiesc de lumina ta se-mbată și-apoi cântă nefiresc Ochii mei te șlefuiesc lacrimă gata să cadă dintr-un ochi neomenesc cade-un înger de zăpadă Flacără înlăcrimată ninsoare mugur de fată Referință Bibliografică: REGINA NINSORILOR DE ALTĂDATĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1092, Anul III, 27 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile
REGINA NINSORILOR DE ALTĂDATĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363858_a_365187]