71 matches
-
de o iluzie?) în multe din trăsăturile acestui (auto)portret de intelectual schițat de G. Călinescu („Politică și politică”, în „Națiunea” din 28 iunie 1946): „Sînt sărac și nu vreau să fiu bogat, am o repulsie congenitală pentru orice combinații neoneste, sînt leal și disciplinat, cu o mică rezervă de recalcitranță și independență, nu fac și nu scriu nimic împotriva convingerilor mele, gîndesc dialectic (cu alte cuvinte gîndesc realmente), însușindu-mi și punctul de vedere contrar pînă la limitele adevărului, sînt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care visează, dacă nu gloria, marea, absoluta glorie, cel puțin un drum onest, o „acceptare” a calităților, a hărniciei și bunei lor pregătiri profesionale, trebuie să se ascundă, da, pur și simplu să se ascundă, să Învețe arta obositoare și neonestă a ipocriziei. Să se prefacă zi și noapte, să declare cui vrei și cui nu vrei că „nu-l interesează succesul, „gloria”, că scrie doar pentru „unica sa satisfacție privată” etc. Ba, ai să Întâlnești nu puțini tinerei - chiar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
această labilitate merită studiată. Să spunem, în fine, că valoarea sondajelor nu trebuie judecată abstract, ci comparativ cu alte mijloace de cunoaștere a vieții sociale. Uneori, mai ales în fazele incipiente ale răspândirii lor, sondajele sunt incompetent realizate și folosite neonest, având serioase limite teoretice și metodologice. Dar, cu toate imperfecțiunile lor, sondajele au fost și continuă să fie cel mai bun mijloc de a estima starea de spirit a colectivităților umane. 2. Prezentarea și utilizarea rezultatelor sondajelor în viața publică
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
un element de referință. 2. Obiectul dreptului concurenței Obiectul dreptului concurenței îl constituie pe de o parte protecția pieței prin reprimarea practicilor monopoliste, restrictive de concurență iar pe de altă parte protecția concurenților înșiși prin reprimarea manifestărilor de concurență neloială, neoneste 4. Obiectul dreptului concurenței îl constituie relațiile sociale ce se stabilesc între comercianți în procesul concurenței comerciale. Normele ce reglementează aceste raporturi sociale, în funcție de natura acestor raporturi se pot clasifica în: • norme preventive acelea care reglementează raporturi de concurență onestă
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
particularitate și îl transformă într-o ramură de drept distinctă: adaptarea economică și juridică a acestor instituții la scopul său final: menținerea nedistorsionată, nerestricționată a competiției economice, a concurenței pe piață și potejarea participanților la această competiție împotriva unor mijloace neoneste utilizate de alți concurenți. 6. Izvoarele dreptului concurenței comerciale Primele norme pe care s-a putut fundamenta răspunderea în materia dreptului concurenței, până la adoptarea legilor speciale, au fost art. 998-999 C. civ., care reglementează răspunderea extracontractuală. La momentul actual, Constituția
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
o anchetă cu privire la cărțile anului 1963 și dezvoltă un fel de polemică cu autorii (cu pseudonim) care i-au combătut demersul critic. Tînărul cronicar invită la luptă deschisă. E probabil exasperarea tînărului care supărase deja pe mulți în fața unei lupte neoneste, dar e și un semn de mare curaj și de forță. Prezența anchetei în sine în paginile Gazetei literare spune mult despre importanța tot mai mare pe care o aveau acești cronicari, despre unitatea care exista între ei, despre rolul
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5010_a_6335]
-
chiar mănîncă) ceva. Răsturnarea majoră de roluri este însă chiar cea descrisă de construcția a și-o fura: victima lovirii este prezentată nu numai ca obținînd un avantaj, ci și ca însușindu-și-l cu clară intenție și prin mijloace neoneste. Cel bătut obține pentru sine lovitura (sustrasă cu forța de la cel care lovește) sau, într-o altă interpretare, obține (prin furt) lovitura sa, dreptul său exclusiv. Aceste inversări paradoxale de perspectivă asigură probabil efectul umoristic și succesul actual al expresiei
La furat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7736_a_9061]
-
faptul că, în noiembrie 1927, cînd PNȚ, venind la guvernare, a organizat alegeri cu adevărat libere, pentru că partidul venea pe un val de efectivă simpatie populară. Adevăruri rostește Ilie Lazăr despre afacerea Skoda, cînd regele a voit să-l, scoată neonest pe Iuliu Maniu. Și nu a izbutit pentru că Maniu, perfect onest, deși prim ministru pe vremea încheierii contractului de furnituri de armament, nu și-a murdărit mîinile. Cînd suveranul și-a dat seama că nu-l poate implica pe Maniu
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
însemna să acceptăm și nu numai, ci să și promovăm, din îngăduință "umană", drept adevăruri neadevărurile cunoscute și să admitem, cu aceeași îngăduință, motivele lor. Excluzând din aserțiunile celor trei condeieri despre procesul revistei Facla cu Regele Carol I, intenția neonestă, rău-voitoare a falsificării, falsul, totuși, rămâne fals, nu numai înregistrat pe o casetă video (dacă nu va fi fost ștearsă ori distrusă), ci și scris, tipărit. Iar sursa lui este blestemata plăcere a unora de a vorbi și chiar de
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
răutăcios pe care Călinescu i-l compune omului Slavici, acela care a trebuit să moară ca să fie izbăvită opera. Goga nu gîndise altfel cu patru decenii înainte: A murit un om: Ioan Slavici. Slavici nu era însă nici incult, nici neonest în ideile sale. Simpatiile sale mergeau spre civilizația din Centrul Europei mai degrabă decît spre unguri, austrieci sau nemți ca popoare. Compara, de exemplu, condițiile din închisoarea de la Vaț, de pe Dunărea ungurească, unde a stat în 1889, cu cele de la
Nedreptățitul Slavici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14053_a_15378]
-
beneficiat, pentru lucrările lor, N. Petrescu, M. Dragomirescu, N. Basilescu (o lucrare despre Schopenhauer). În sfîrșit, să amintesc de scrisoarea lui Matei către Maiorescu prin care îi cerea înapoierea bibliotecii și a manuscriselor poetului. Dacă marele critic se conforma scrisorii, neonestul căpitan Matei Eminovici le-ar fi risipit, pe bani, te miri cui. Criticul a păstrat tezaurul, depunîndu-l, în 1902, Bibliotecii Academiei. Repet, ediția de documente inedite Eminescu publicate de dl George Muntean e o nestemată de preț. Eminescu, O sută
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
ai apucat de scris... Și scrii și tot scrii și ai ajuns celebru, gata să iei și premiul Nobel... Ori să-i frapezi cu un citat, scandalos, din André Gide care susține că a fi scriitor înseamnă a fi oarecum neonest și că ți-a venit într-o zi să scrii după ce ai buzunărit în tramvai unul care căsca gura, mă rog. Iată o idee care l-ar putea face pe cititorul de azi să devină deodată atent și chiar să
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
În mod previzibil, emigranții ,eliadiști" de la Brusa (decembrie 1849), la care s-au adăugat Heliade-Rădulescu, C. Aristia și B. Iscovescu de la Paris (ianuarie 1850), au semnat un memoriu în care se stabilea că gestiunea financiară a lui Bălcescu a fost ,neonestă și antipatriotică", iar Bălcescu era ,malonest și chilipirgiu". ,Prin urmare - conchideau semnatarii -, d. Bălcescu nu merită a se măsura șîn duelț cu d. Tell, până mai întâi nu se va pune în stare de a fi stimat".3 Încă un
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Amoralismul distins e asumat de d-sa cu o franchețe care-l avantajează, cu atît mai mult cu cît cochetăria cu Răul poartă sigiliul marilor referințe: , Știm mai demult, de la André Gide, că, să fii scriitor, înseamnă să fii oarecum neonest. Poate, uneori, chiar mai mult decît oarecum... Au fost cazuri celebre. Ele se cunosc și intrigă și azi, în lume ca și la noi. Pe cine? Pe moraliști. Pe virtuoșii... însă mărunți. Nu-i totuși un cec în alb pentru
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
vină o instanță să spună că a dat un verdit că este cămătar. Nu pot să spun că e un clan, că e un delicvent. Uite, vine (sic!) la anul alegeri.". a adăugat el. "Sunt cetățeni ai municipiului Giurgiu. Onești, neonești, eu nu am avut tangențe. Veneam după un examen politic al meu, care a fost în noiembrie. Pentru mine sunt cetățeni ai municipiului Giurgiu și eu îi îndrăgesc pe toți, indiferent că e român sau țigan", a conchis Măgureanu, dând
Senatorul Cezar Măgureanu despre Butoane: "Nu pot să spun că e un clan. Uite, vine la anul alegeri" - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/47269_a_48594]
-
Biserica? Nu este o instituție istorică a naționalității ci... treaba comunei. Fiecine e liber de-a avea morala care-i convine, chiar daca ea e imorală. Meserie? Fiecine e liber a o profesa, chiar cârpaci fie, și a concura în mod neonest pe meseriașul cu zeci de ani de deprindere industrială care-și pune nu numai munca, dar chiar onoarea profesiei în lucrurile ce le produce. Aceasta e libertatea, onorabililor, și vă uitați crezul botezând de liberale idei de protecție, de epitropie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
excursie pe pământ, și harta evadării noastre de aici. 13 februarie Andrei crede că poate rezolva prin deriziune, șarjă și apel la venerabilitatea problemei un impas care face parte din însăși rețeta noastră de fabricație. Când l-am numit odată neonest (și a tresărit) nu m-am referit la caracterul lui, ci la consecințele formației lui. De aia e bună filozofia și Andrei plătește cu această "neonestitate intelectuală" fronda ― din care și-a făcut un program de viață ― la adresa filozofilor. Ar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cei șapte ani de-acasă sau câți or fi. Dacă în familie copiii nu văd că părinții lor au o anumită atitudine, nu văd că blamează, cel puțin în discuțiile din mediul închis, din mediul familial, actele infracționale și atitudinile neoneste, nici lor nu li se imprimă în minte că trebuie să facă același lucru. Dacă văd că părinții lor sunt cercetați, sunt condamnați, dar că le rămâne averea după ce ies din închisoare, nu găsesc nimic descurajant în această situație. Din
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
centrelor de decizie și face supravegherea directă mai dificilă. Însă, pe de altă parte, micșorează beneficiile asociate actului de corupție, prin reducerea numărului celor implicați într-o anume decizie, ceea ce reduce și numărul de „praguri” ce trebuie depășite prin mijloace neoneste. Analizând toți acești factori, Wildasin (1995)<footnote Wildasin, D. (1995), “Comment of Fiscal Federalism and Decentralization”, Annual World Bank Conference on Development Economics, p. 325. footnote> conclude că oficialii locali care au atribuții bine precizate e mai puțin probabil să
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
1231, s-au întors în locul respectiv și, prin îngăduința regelui Henrik, au fost primiți în spital. Însă administratorul spitalului, considerând că orice se oferea fraților, practic, i se cuvenea lui, a început să-i molesteze, comportându-se într-un mod neonest. Ei au îndurat cu dificultate această situație, iar când un cavaler le-a donat o bucată de teren, au început să construiască pe ea și acolo locuiesc și astăzi. 46. Tot în același an [1231], frații care locuiau în afara zidurilor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul antisocial. Teorii care susțin socializarea violentă tind să aibă o utilitate limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme de comportament agresiv: televiziunea ca factor informator Cercetătorii consideră astăzi că televiziunea poate modela forme noi de agresivitate. Prin televiziune sunt Învățate tehnici, metode și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]