567 matches
-
Stere Gulea și Tatos, patronată oarecum de Roxana Pană. Am primit atunci de la Fellini o scrisoare în care ne felicita pentru deschiderea spre libertate de la noi și ne-a spus că acum, iată, a venit momentul să vă întoarceți la neorealism. Ne-am uitat unii la alții și am început să râdem ca proștii. Am crezut că domnul Fellini își bate joc de noi. Dar iată că, după anul 2000, acești tineri regizori s-au întors la neorealism. Există vreo deosebire
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
vă întoarceți la neorealism. Ne-am uitat unii la alții și am început să râdem ca proștii. Am crezut că domnul Fellini își bate joc de noi. Dar iată că, după anul 2000, acești tineri regizori s-au întors la neorealism. Există vreo deosebire între narațiunea din filmul de ficțiune și cel documentar? Narațiunea din filmul de ficțiune conține dialoguri construite, conține situații, chiar pornind din viață, redimensionate și reangrenate în structura aceea, pe când în filmul documentar, până la urmă nu poți
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și să o restitui acestei lumi. Din experiența aceasta voia să alcătuiască o povestire pe care să o publice În revista literară la care colabora de mult timp cu câte un reportaj pe teme sociale, sau vreo nuvelă inspirată din neorealismul american. Apoi avea de gând să o amplifice și să o transforme Într-un roman. Nu-l interesa școala, ci tinerețea - acei ani ușori și liberi, dar totodată teribili, suspendați În pragul identității și al vieții. Se simțea capabil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
copilărie, fragmente de cugetări, rapoarte de activitate către ministrul de Interne de la Budapesta, diverse depoziții și note informative. Aceste texte, transcrise cu italice, pentru a delimita discursul auctorial de relatările unor naratori întâmplători, mimează și subminează stilul juridic-administrativ, dar și neorealismul optzecist, printr-o implozie de poezie aproape suprarealistă. SCRIERI: Desiștea, București, 1990; Desiștea II, București, 1996; Ariel, București, 1997; Povestiri din Medio Monte, București, 2000; Casa din Piața Gorky, Baia Mare, 2001; Vacek, Cluj-Napoca, 2002; Medio Monte, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
intitulat Anaïs (2000). Emil E. Suciu, Societatea izomodernă (c) 2010, Editura Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN România, Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Neorealism și neoliberalism: dezbaterea contemporană / ed.: David A. SUCIU, EMIL E. Societatea izomodernă : tranziții contemporane spre paradigma postindustrială / Emil E. Suciu ; cuvânt înainte: Maria Larionescu. Iași : Institutul European, 2010 Bibliogr. ISBN 978973-611-717-6 I. Larionescu, Maria (pref.) 316 32 Potrivit Legii nr.
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
jurnal de bord". 11 Termenul permite "internauților" diverse jocuri de cuvinte. Spre exemplu, unii "bloggeri" susțin că blogosfera reprezintă rețeaua logos-ului (în sensul limbii grecești antice, de "gândire", "rațiune"). 12 Engl. "perpetrator" = "făptuitor", "autor" (de obicei cu conotație negativă). ----------------------------------------------------------------------- NEOREALISM ȘI NEOLIBERALISM Prefață 2 1 8 7 10 9 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 12 11 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 14 13 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Introducere 20 19 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială 26 27 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
națională. Mai mult, el poate fi socotit un precursor al eforturilor contemporane ale lui Barry Buzan și ale altora de a sintetiza percepțiile realismului și ale școlii engleze 46 și al dezbaterii referitoare la eforturile constructiviștilor de a contesta dominația neorealismului 47. El poate fi privit în acest mod, rămânând în același timp fidel argumentelor realismului clasic evidențiate în prima secțiune a eseului. Probleme contemporanetc "Probleme contemporane" Cum se reflectă concluziile de mai sus în starea curentă a politicii internaționale? America
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dintr-o perspectivă constructivistă, deoarece orice fel de acuzație suficient de generală pentru a include teoriile realiste (de exemplu, Walt, 1987; Snyder, 1988) va cuprinde și o mare parte a cercetărilor constructiviste contemporane. Multe critici ale realismului îl reduc la neorealism, lucru de înțeles, având în vedere proeminența operei lui Waltz (1979) din ultimele două decenii, dar și problematic, dacă ținem cont de faptul că lucrarea sa este o contestare directă a realismului clasic 4. Heikki Patomäki și Colin Wight (2000
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
observația că, fără a ne ocupa de „compromisul dintre putere și morală” (Carr, 1964, p. 210), nu putem studia cu succes procesul schimbării politice. Interesant este faptul că această incapacitate de a justifica schimbarea este una dintre acuzațiile standard la adresa neorealismului, în special la varianta lui Waltz (1979) (de pildă, Ruggie, 1983b; Walker, 1987). În acest sens, Waltz a parcurs ciclul complet, pentru a întâlni idealiștii wilsonieni, criticați atât de Carr, cât și de Morgenthau. Teoria lui Waltz privind structura puterii
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
materialismului care au produs confuzie în definițiile realismului din ultimele decenii. Bibliografie Adler, Emanuel, Barnett, Michael (eds.), Security Communities, 1998, Cambridge University Press, Cambridge. Archer, Margaret, 1998, Critical Realism: Essential Readings, Routledge, Londra. Ashley, Richard K., 1984, „The Poverty of Neorealism”, International Organization, vol. 38, nr. 2 (primăvara). Ashley, Richard K., Walker, R.B.J., 1990a, „Reading Dissidence/Writing the Discipline: Crisis and the Question of Sovereignty in International Studies”, International Studies Quarterly, vol. 34, pp. 367-416. Ashley, Richard K., Walker, R.B.J., 1990b
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu cișmea” (Mahala). Volumul este eclectic din punct de vedere valoric, dar și ca tonalitate. Abia în cea de-a doua carte, El-Roi (1997), lirismul se epurează de sonuri false, iar filonul vizionar-oniric se adâncește. F. uzează de un aparent neorealism, de sugestia sau de implozia unui metaforism agresiv, într-un discurs care mimează poezia cotidianului. Temele fundamentale rămân moartea și memoria. Poetul, „arheolog înrăit”, caută în morminte viața celor dispăruți și dă de propriul trup (Poșeta veche); evocarea se amestecă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
în capitolul următor, doar pentru simpla existență are nevoie de o serie de condiții speciale, între care cea mai importantă este încrederea reciprocă. Provocarea reprezentată de raționalitatea actorului nu putea scăpa atenției celor mai importante teorii preocupate de acest aspect neorealismul și neoliberalismul , ea fiind pusă mai cu seamă în termenii problemei câștigurilor relative și absolute, discutată într-un capitol anterior. Privite prin prisma scepticismului realist, regimurile nu pot asigura securitatea unui stat. Eșecul tratatelor SALT poate fi pus pe seama neîncrederii
RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1523]
-
I. este semnificativă prin receptivitatea ei la varii experimente, la asimilarea strategiilor narative moderne, utilizând fluxul de conștiință și monologul interior, memoria involuntară, dialogul hemingwayan, sugestia simbolică. În contextul tendințelor generale specifice prozei anilor ’60-’80, scriitorul încearcă să autohtonizeze neorealismul italian. Elementul neorealist este revelator la nivelul expresiei, ca viziune, personaj, intrigă și construcție. Se mizează pe singularitatea situației, pe ciudățenia unor eroi și pe violența lor comportamentală. Accentul pus pe poetizarea unor scene, pe decupajul episoadelor vizualizează concretețea faptului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
1955, Paul Ullmann • Originile alianțelor, Stephen M. Walt • Teorii ale relațiilor internaționale, Stephen M. Walt • Dunărea. Geopolitică și negociere. Studiu de caz, Ciprian-Beniamin Benea • Puterea blândă. Calea către succes în politica mondială, Joseph S. Nye, Jr. În curs de apariție: Neorealism și neoliberalism. Dezbaterea contemporană, David A. Baldwin LIBRARII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, țel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, țel. 0257.284749
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
proiecție mitică/epo peică etc.); se manifestă sincron cu alte curente, începând cu perioada pașoptistă, continuând cu cea a marilor clasici și atingând apogeul în perioada interbelică; în epoca postbelică se manifestă ca „realism socialist“, apoi, printro autentică recuperare, ca neorealismul „obsedantului deceniu“. - Reprezentanți: N. Filimon, I. Creangă, I. Slavici, I.L. Caragiale, M. Sadoveanu, L. Rebreanu, G. Călinescu, M. Preda ș.a. 3.1.3. Simbolismul Semnificațiile conceptului de simbolism (gr. sýmbolon, lat. symbolum - semn de recunoaștere; fr. symbole, symbolisme - simbol, simbolism
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cristalizat sau nu constructivismul ca o teorie și un curent în Relațiile Internaționale?", interoghează autoarea. Opinia sa este aceea că nu putem vorbi încă de constructivism ca un nou curent în Relațiile Internaționale, aceasta deoarece alte curente ca neoliberalismul și neorealismul recunosc și dezvoltă rolul factorului uman social și al agentului uman în Relațiile Internaționale. Ca urmare, autoarea conchide că nu putem vorbi încă de un curent constructivist bine articulat. Abordările constructiviste sunt primare în a sublinia rolul identității în Relațiile
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o prezentare generală a abordării constructiviste, evidențiindu-se faptul că este vorba despre o "paradigmă a paradigmelor" pentru domeniul științelor sociale în care disciplina relațiilor internaționale se încadrează, nefiind o abordare similară celorlalte curente din relațiile internaționale specifice disciplinei (realismul, neorealismul, idealismul, liberalismul etc). Constructivismul trebuie înțeles ca ontologie, epistemologie și metodologie. Am evidențiat temele constructiviste caracteristice relațiilor internaționale, relația acestei abordări cu raționalismul și, în final, dat fiind faptul că tema are în vedere problematica securității umane, cîteva aspecte legate
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cu anumite opțiuni predeterminate, încercând să-și maximizeze interesele în condițiile existenței unor constrângeri, teoria nespecificând opțiunile sau constrângerile (actorii pot viza atât bogăția, cât și salvarea religioasă sau, în domeniul constrângerilor, putând fi vorba despre arme sau idei).24 Neorealismul și neoliberalismul subscriu teoriei alegerii raționale, însă nu cad de acord asupra modelelor de conflict și cooperare din politica mondială, pentru că au asumpții diferite cu privire la efectele anarhiei. La fel ca și în cazul modelului alegerii raționale, constructivismul este o teorie
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de acțiunile și interacțiunile umane depinde de dinamica normativă și de interpretarea epistemică a lumii materiale."28 John Ruggie vede această abordare ca problematizând rolul conștiinței umane în viața internațională: constructiviștii încearcă să lărgească sferele explicative și empirice dincolo de hotarele neorealismului și neoliberalismului instituțional prin problematizarea statelor, identităților și intereselor, prin lărgirea ariei factorilor ideaționali, prin introducerea logicii priorității regulilor constitutive față de cele normative, prin înțelegerea transformării drept caracteristică normală a politicii internaționale pe care teoria sistemică ar trebui să o
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
este pusă pe seama limitărilor determinate de unilateralitatea perspectivelor teoretice caracterizate de prezenteism, anistorism, eurocentrism, anarhofilie și statocentrism.93 1.2.1. Problematica schimbării în sistemul internațional O temă constructivistă deosebit de importantă este explicarea și înțelegerea schimbării la nivelul sistemului internațional. Neorealismul lui Waltz, spre exemplu, argumentează că un sistem este format dintr-un set de unități care interacționează, fără a menționa și o componentă structurală. Dacă unitățile vor comunica și vor genera o dilemă de securitate asociată cu un comportament de
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
instrumente" pentru înțelegerea și anticiparea acestora. Cei care au acordat o atenție deosebită sistemului internațional au neglijat sursele schimbării din sistem și au ignorat una dintre sursele principale ale schimbării: ideile colective ale marilor puteri.97 Constructiviștii au criticat, așadar, neorealismul și neoliberalismul internaționalist pentru neputința acestora de a explica transformările globale contemporane, reanalizând condițiile care au dus la crearea sistemului internațional modern și la stabilirea principiilor de organizare internațională precum suveranitatea și non-intervenția.98 În aceeași idee, Hedley Bull și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
va fi dezbaterea raționalism versus constructivism.145 Prin acceptarea epistemologiei pozitiviste, constructiviștii au câștigat legitimitate așa încât dezbaterea cu raționaliștii a ocupat o poziție importantă în cadrul disciplinei.146 La sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 era în vogă disputa dintre neorealismul structural și neoliberalismul instituțional. Ambele curente au avut perioade de hegemonie intelectuală, dar niciunul nu a repurtat o victorie decisivă, în schimb s-a observat existența unor elemente comune. De exemplu, ambele postulează starea de anarhie în relațiile internaționale și
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
evenimente contemporane decât într-o mică măsură (ex. implicațiile sfârșitului Războiului Rece pentru NATO167, problematica intervențiilor umanitare 168). Din punctul de vedere al subiectelor avute în vedere, constructivismul convențional oferă analize care atacă studiile de securitate tradiționale, în mod particular neorealismul. Un grup de lucrări își îndreaptă atenția către normele internaționale, în mod special asupra acelora care par a contraveni asumpțiilor neorealiste și neoliberale, și anume că statele sunt raționale, că se bazează pe auto-ajutorare într-un sistem anarhic. Aceste studii
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în afacerile internaționale. În timp ce majoritatea curentelor principale din teoria relațiilor internaționale au recunoscut cu greu importanța identității, drept categorie analitică, abordările reflectiviste, constructiviste, postpozitiviste, postmoderniste, poststructuraliste și feministe și-au preluat energia dintr-un interes susținut pentru această noțiune.183 Neorealismul și neoliberalismul au avut tendința de a pune identitatea "între paranteze", considerând-o exogenă proceselor și problematicilor avute în atenție 184, să asume că aceasta este un dat și să nu o considere ca făcând parte dintre subiectele de interes
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
despre sine.185 Considerând statul ca principal actor în politica mondială, curentele tradiționale din relațiile internaționale negau implict variabilitatea identităților asumând că suveranitatea este trăsătura definitorie a statelor într-un sistem bazat pe anarhie.186 În caracterizarea lui Robert Cox, neorealismul avea o ontologie explicită o formă pervertită a universalității în care statele, balanța puterii, omul hobbesian în căutarea puterii și fundamentul contractual al politicului sunt prezumate a fi eterne componente inter-relaționate ale ordinii globale.187 Cel mult abordările tradiționale echivalau
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]