474 matches
-
internaționale; câștiguri relative versus câștiguri absolute; cooperarea internațională; și, în fine, instituțiile internaționale. Anarhia internațională Atât neorealiștii, cât și neoliberalii definesc anarhia ca fiind absența unui guvernământ central, însă diverg în privința constrângerilor pe care aceasta le exercită asupra comportamentului statelor. Neorealiștii afirmă că statul va căuta să supraviețuiască, iar mediul anarhic îl va face să se preocupe de putere și securitate și îl va predispune la conflict și competiție cu alte state; adeseori, statele nu cooperează chiar în situația unor interese
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la obiectivele urmărite de stat, în cazul participării la o formă oarecare de cooperare internațională. Neoliberalii accentuează, de regulă, caracterul „atomist” al statului: el se preocupă de maximizarea propriei utilități, adică de obținerea unor câștiguri absolute. Pe de altă parte, neorealiștii defensivi - principalii lor interlocutori în cadrul dezbaterii „neo-neo” - consideră că statul este „poziționalist defensiv”: posibilitatea ca, în contextul unei oportunități de cooperare, unele state să caute câștiguri relative va face ca statul să refuze acea oportunitate, de teamă ca alții să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este „poziționalist defensiv”: posibilitatea ca, în contextul unei oportunități de cooperare, unele state să caute câștiguri relative va face ca statul să refuze acea oportunitate, de teamă ca alții să nu obțină avantaje pe seama sa. Aceasta face ca, în viziunea neorealiștilor, cooperarea între state să fie mult mai greu de atins decât consideră neoliberalii. Neoliberalii au recunoscut că statele urmăresc, în anumite interacțiuni, evitarea pierderilor relative (ipoteza neorealiștilor defensivi), însă aceasta nu justifică pesimismul neorealiștilor în privința cooperării. Astfel, Robert Powell conchide
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
ca alții să nu obțină avantaje pe seama sa. Aceasta face ca, în viziunea neorealiștilor, cooperarea între state să fie mult mai greu de atins decât consideră neoliberalii. Neoliberalii au recunoscut că statele urmăresc, în anumite interacțiuni, evitarea pierderilor relative (ipoteza neorealiștilor defensivi), însă aceasta nu justifică pesimismul neorealiștilor în privința cooperării. Astfel, Robert Powell conchide că statele sunt preocupate de câștiguri relative atunci când, în interacțiunile dintre ele, folosirea forței nu poate fi exclusă. Dacă folosirea forței nu este o opțiune (fiind prea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sa. Aceasta face ca, în viziunea neorealiștilor, cooperarea între state să fie mult mai greu de atins decât consideră neoliberalii. Neoliberalii au recunoscut că statele urmăresc, în anumite interacțiuni, evitarea pierderilor relative (ipoteza neorealiștilor defensivi), însă aceasta nu justifică pesimismul neorealiștilor în privința cooperării. Astfel, Robert Powell conchide că statele sunt preocupate de câștiguri relative atunci când, în interacțiunile dintre ele, folosirea forței nu poate fi exclusă. Dacă folosirea forței nu este o opțiune (fiind prea costisitoare), atunci statul nu are motive să
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al doilea rând, anarhia internațională determină statele să se preocupe nu doar de supraviețuire și securitate, ci și de autonomie și independență, ele devenind astfel și mai sensibile față de câștigurile relative (Grieco, 1993, p. 315). O altă critică la adresa ipotezei neorealiste privind centralitatea câștigurilor relative îi aparține lui Duncan Snidal, care pune în discuție argumentul neorealist, potrivit căruia căutarea câștigurilor relative reduce serios șansele cooperării internaționale. Acest argument ar fi relevant cu precădere în condițiile unei bipolarități stricte a sistemului internațional
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
securitate, ci și de autonomie și independență, ele devenind astfel și mai sensibile față de câștigurile relative (Grieco, 1993, p. 315). O altă critică la adresa ipotezei neorealiste privind centralitatea câștigurilor relative îi aparține lui Duncan Snidal, care pune în discuție argumentul neorealist, potrivit căruia căutarea câștigurilor relative reduce serios șansele cooperării internaționale. Acest argument ar fi relevant cu precădere în condițiile unei bipolarități stricte a sistemului internațional, în care superputerile ar tinde să se preocupe exclusiv de câștiguri relative. Pe măsură ce sistemul se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cu precădere în condițiile unei bipolarități stricte a sistemului internațional, în care superputerile ar tinde să se preocupe exclusiv de câștiguri relative. Pe măsură ce sistemul se îndepărtează de acest model, evoluând către multipolarism, problema câștigurilor relative își pierde din importanță, iar neorealiștii comit o eroare atunci când extrapolează concluziile primului caz la al doilea (Snidal, 1993, pp. 201-202). În replică, Grieco sugerează că Snidal a presupus faptul că, într-un aranjament de cooperare cu un număr mare de state, acestea obțin câștiguri egale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
corectate rapid. În lumea reală însă, chiar și într-un aranjament multilateral (cum este cazul sistemului internațional multipolar), statele sunt preocupate de decalajele în câștiguri, ceea ce împiedică uneori cooperarea (Grieco, 1993, pp. 320-321). Trebuie menționat faptul că neoliberalii contestă enunțul neorealist potrivit căruia preocuparea statului față de câștigurile relative derivă din anarhia internațională - enunț care, așa cum s-a menționat anterior, stă la baza controversei. Astfel, dintr-o perspectivă neoliberală, Powell concluzionează că gradul de preocupare pe care îl manifestă un stat față de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
câștigurile relative nu poate fi o cauză a obstacolelor în calea cooperării, ci avem de a face doar cu o covariație: ambele sunt cauzate de mediul strategic în care se găsește statul. Powell susține că nu doar neoliberalii, ci și neorealiștii acceptă că preocuparea față de câștigurile relative este indusă: și în teoria lui Grieco, senzitivitatea statului față de câștigurile relative depinde de tipul situației în care pot apărea pierderi relative (economică sau militară) (Powell, 1994, pp. 335-337). Această dependență este exprimată prin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de câștigul absolut. Coeficientul „k” este întotdeauna pozitiv; el ia valori apropiate de zero atunci când între cele două state relațiile se apropie de modelul „comunității de securitate”, în care războiul este practic exclus (caz în care funcția de utilitate a neorealiștilor se apropie de cea a neoliberalilor), și ia valori mari atunci când relațiile se apropie de modelul „stării de război” (Grieco, 1988, pp. 500-501). Cooperarea internațională: colaborare și coordonare Descrierea situațiilor internaționale cu ajutorul teoriei jocurilor a contribuit mult la dezvoltarea teoriilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
-l pe Keohane, neoliberalii tind să problematizeze relațiile internaționale cu ajutorul „dilemei prizonierului”, accentuând faptul că în interacțiunile internaționale există un potențial de cooperare nerealizat, care, dacă s-ar concretiza, ar împinge lucrurile către frontiera lui Pareto (a optimalității). În replică, neorealistul Stephen Krasner arată că, în multe interacțiuni, statele se află deja pe frontiera lui Pareto (au cooperat), problema care se pune ținând de distribuția beneficiilor; din acest punct de vedere există mai multe stări de echilibru (puncte pe frontiera lui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statelor să obțină câștiguri comune (Keohane, 1993, pp. 292-293). Așadar în interpretarea neoliberală, bazată pe „dilema prizonierului”, statele se confruntă cu probleme de „colaborare”: cum să-și transforme comportamentul propriu și pe cel al partenerilor pentru a atinge frontiera Pareto; neorealiștii, acceptând relevanța problemei colaborării, pun accentul pe faptul că statele trebuie să se preocupe și de rezolvarea problemelor distribuționale, printr-un proces de coordonare în care pot apărea și preocupări legate de câștigurile relative. O perspectivă utilă asupra temei cooperării
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe faptul că statele trebuie să se preocupe și de rezolvarea problemelor distribuționale, printr-un proces de coordonare în care pot apărea și preocupări legate de câștigurile relative. O perspectivă utilă asupra temei cooperării în dezbaterea „neo-neo” este oferită de neorealistul Robert Jervis, care pune accentul pe conflictul internațional. În bună măsură, neorealiștii și neoliberalii studiază ceea ce neorealistul defensiv Robert Jervis numește „lumi diferite”: primii sunt preocupați mai ales de război și securitate națională, în timp ce ultimii se orientează cu precădere către
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
distribuționale, printr-un proces de coordonare în care pot apărea și preocupări legate de câștigurile relative. O perspectivă utilă asupra temei cooperării în dezbaterea „neo-neo” este oferită de neorealistul Robert Jervis, care pune accentul pe conflictul internațional. În bună măsură, neorealiștii și neoliberalii studiază ceea ce neorealistul defensiv Robert Jervis numește „lumi diferite”: primii sunt preocupați mai ales de război și securitate națională, în timp ce ultimii se orientează cu precădere către aria economică sau cea ecologică. Totuși, diferența majoră între cele două programe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
coordonare în care pot apărea și preocupări legate de câștigurile relative. O perspectivă utilă asupra temei cooperării în dezbaterea „neo-neo” este oferită de neorealistul Robert Jervis, care pune accentul pe conflictul internațional. În bună măsură, neorealiștii și neoliberalii studiază ceea ce neorealistul defensiv Robert Jervis numește „lumi diferite”: primii sunt preocupați mai ales de război și securitate națională, în timp ce ultimii se orientează cu precădere către aria economică sau cea ecologică. Totuși, diferența majoră între cele două programe de cercetare, apreciază Jervis, nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nu este necesar și evitabil. Concluzia lor este că, în absența instituțiilor, politica internațională produce rezultate suboptimale pentru toți cei implicați (Jervis, 1999, pp. 45-47). Din acest punct de vedere, cei care se diferențiază cel mai radical de neoliberali sunt neorealiștii ofensivi, care apreciază că natura constrângătoare a mediului internațional și ciocnirea preferințelor statelor în ceea ce privește rezultatele limitează drastic măsura în care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile (Ibidem, p. 62). Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
se diferențiază cel mai radical de neoliberali sunt neorealiștii ofensivi, care apreciază că natura constrângătoare a mediului internațional și ciocnirea preferințelor statelor în ceea ce privește rezultatele limitează drastic măsura în care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile (Ibidem, p. 62). Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții: există situații în care conflictul nu este necesar, însă mai puține decât consideră liberalii; de asemenea, ei sunt mai sceptici decât neoliberalii în privința abilității actorilor de a atinge interesele comune (Ibidem, p.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
între state. Pe aceste coordonate s-a dezvoltat, de altfel, și programul neoliberal de cercetări empirice, inaugurat de Keohane în After Hegemony... Afirmația survine în contextul unei importante dezbateri despre „promisiunile” - reale sau false - ale instituțiilor internaționale, (re)declanșată de neorealistul John Mearsheimer, care reafirmă tranșant concluzia realistă potrivit căreia instituțiile internaționale nu au un efect independent asupra comportamentului statelor (Mearsheimer, 1994-1995, p. 7). Keohane și Martin răspund că efectul instituțiilor este „independent”, în sensul că ele controlează efectele puterii și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
hârtie, pot fi simple mâzgăleli fără sens și fără valoare. Mutând accentul spre lumea internațională, dacă statul B și statul C, vecini ai statului A, au capacități militare similare, aceasta nu înseamnă automat, cum ar rezulta din aplicarea unei scheme neorealiste, că B și C reprezintă un risc similar pentru statul A. Depinde de istoria relațiilor A - B, A - C și B - C, de încărcătura actuală a acestora, de identitatea pe care statul A o atribuie fiecăruia dintre celelalte două, plecând
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
marxist, motivul principal pentru care statele apelează la violență unul împotriva altuia este capitalismul: războiul ține de logica însăși a competiției dintre statele capitaliste. Dezvoltate în perioada „războiului rece”, studiile de securitate au fost în particular tributare concepțiilor realiste și neorealiste, dominante în epocă. Confruntarea dintre cele două superputeri a influențat întreaga lume, iar o viziune anarhică și competitivă asupra acesteia era firească. Prezentul capitol se va concentra mai întâi asupra acestei concepții tradiționale asupra securității. Ulterior este prezentată problema centrală
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statul pierzându-și, cel puțin parțial, legitimitatea. Ce se întâmplă când statul nu mai asigură siguranța cetățenilor săi? Pentru a reuși să surprindă într-un mod adecvat situațiile unor societăți care suferă de pe urma incapacității guvernanților de a-i proteja, un neorealist subtil precum Barry Buzan introduce o distincție între state slabe și state puternice. Spre deosebire de criteriul prin care actorii erau clasificați în puteri slabe sau de forță în funcție de capacitatea militară și economică, împărțirea în state slabe sau puternice se referă la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
este că întotdeauna, în sistemul internațional, există state nemulțumite de poziția lor în sistem, sau în subsistem, în funcție de nivelul de analiză la care ne plasăm. Pentru menținerea unei stabilități relative a sistemului în general, atât autori realiști, precum Morgenthau, precum și neorealiști consacrați (de pildă, Waltz sau Gilpin) consideră că balanța trebuie menținută între Marile Puteri ale sistemului internațional, care să fie toate mulțumite de poziția pe care o ocupă în acel moment în sistem. Din acest punct de vedere, Waltz definește
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
analizat modalitățile de structurare a relațiilor dintre actorii majori din sistem, în continuare vom direcționa analiza către dimensiunea verticală a ordinii mondiale, care cuprinde o întreagă panoplie de actori mari și mici, puternici și slabi și raporturile dintre aceștia. Deși neorealiștii descriu statele ca „unități similare” (like-units) (Waltz, 1979, pp. 93-97), chiar și autorii acestui curent acceptă faptul că ele diferă ca dimensiune, forță militară, dezvoltare economică, identitate, ideologie și religie, organizare politică și sub alte aspecte. Există o tradiție bogată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Wallerstein, Immanuel (1992-1993), Sistemul mondial modern, vol. I-IV, Meridiane, București. Walt, Stephen M. (1987), The Origins of Alliances, Cornell University Press, Londra. Waltz, Kenneth N. (1979), Theory of International Politics, McGraw-Hill, Boston. Waltz, Kenneth N. (1990), „Realist thought and Neorealist Theory”, Journal of International Affairs, vara. Waltz, Kenneth N. (2001), Omul, statul și războiul, Institutul European, Iași. Ward, Michael D., Gleditsch, Kristian S. (1998), „Democratizing for Peace”, American Political Science Review, 92 (1). Wass de Czege, Huba, Echevarria II, Antulio
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]