181 matches
-
Al. Săndulescu Așa-zisul jurnal intim Noaptea Valahiei al lui Petre Pandrea, apărut la Editura Vremea, 2006, îngrijit cu mare devotament de fiica autorului, Nadia Marcu-Pandrea, constituie o nouă secțiune din acea monumentală Patetică valahă la care visa neostenitul și prolificul scriitor, cum ne informează prefațatorul Ștefan Dimitriu, de fapt, al nouălea volum apărut dintr-o lungă serie: 1. Memoriile mandarinului valah (2000), 2. Reeducarea de la Aiud (2000), 3. Helvetizarea României (2001), 4. Garda de fier (2001), 5. Crugul
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
Guangxi, a făcut următoarea caracterizare: "Profesorul Huang a fost un om modest, dar un mare caracter: un bursier bun și integru; un istoric care a strălucit prin cultură, hărnicie și onestitate stiințifică. A fost un profesor ilustru și un gânditor neostenit, cu inteligență sclipitoare și cu excepțională putere de analiză: a fost un om agreabil, înzestrat cu curaj moral și optimism robust, generat de luciditate și echilibru spiritual. A iubit adevărul și țara." Huang Xianfan a fondat prima școala din minorităților
Huang Xianfan () [Corola-website/Science/316047_a_317376]
-
realului, ale vizibilului, graficiana are elanuri vitale și soluții de a-l exprima prin intermediul artei. Desenatoare girată de prestigiul și autoritatea lui Camil Ressu, artista a evoluat potrivit așteptărilor și a făcut din parcursul artistic rațiunea de a exista. Imaginativă, neostenită, dezvoltă un verbiaj grafic copleșitor prin ofertă și incitant prin ritmica interioară a imaginii. Desenul o face să vadă, culoarea să exprime nuanțe. Puritatea și delicatețea, cuplul complementar viață - moarte, antinomiile lumină - întuneric, categoriile moralei, bine - rău, estetice, frumos - urît
Hortensia Masichievici Mișu () [Corola-website/Science/308447_a_309776]
-
Carnel”, „Drumul crucii” (carte tipărită în limba italiană, în câteva mii de exemplare, pe care a difuzat-o personal în Peninsulă, în anul 2006, preacucernicia sa fiind un apărător convins al originii noastre latine). Cea mai recentă carte realizată de către neostenitul slujitor întru luminarea credincioșilor, preotul Nicolae StateBurluși, este volumul de versuri „Spre Tine, Doamne...”, ajuns la a IV-a ediție, o antologie de poezie religioasă. Cartea cuprinde, alături de Mihai Eminescu, numele unor străluciți iubitori de neam și credință - între care
Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_369]
-
moară, care-ți apasă pieptul, este mîna haină, care te strînge de beregată, gheara ascuțită, care ți se înfige în carne, emoția, care-ți taie răsuflarea, durerea (mai ales durerea), care-ți paralizează mișcările, pornirile, elanurile, energiile. Este însoțitoarea ta neostenită, umbra omniprezentă care are grijă să-ți dea perfid bună dimineața înainte de a fi apucat măcar să deschizi ochii, este Dușmanca... Trebuie să fii foarte ingenios, foarte abil, foarte răbdător ca s-ajungi totuși s-o alungi, s-o învingi, s-
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
Balcanilor, lăsîndu-i cititorului libertatea de a o interpreta. O citez în traducere: Da, iubesc acest haos balcanic, ungar, slovac, polonez, această miraculoasă gravitate a materiei, într-o suverană adormire, indolență, beția de prînz, liniștită și consecventă, privirile sticloase ce trec neostenite peste realități pentru a se opri asupra nimicului. Nu pot schimba nimic. Inima Europei mele bate la Sokolow Podlaski și la Huși. Și nici un pic la Viena. Cine crede altceva este un fraier. Și nici la Budapesta. Și cel mai
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
precum și, bineînțeles, metodele sale de luptă teroristă. Relațiile dintre Israel și Franța în anii Mitterrand pun în evidență situația tristă a stabilirii între cele două părți a unui "dialog între surzi", mai ales în ceea ce privește formula soluționării conflictului israeliano-palestinian. Mitterrand insista neostenit în favoarea stabilirii unui stat palestinian independent, fără ca acest apel repetat să stârnească un ecou favorabil sau să reușească să deplaseze câtuși de puțin Israelul de pe pozițiile sale. La urma urmelor, portița întredeschisă prin semnarea acordurilor de la Oslo în septembrie 1993
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Statului Israel. Elogiul francez pentru planul Fahd exprimat public susținea că acesta aduce o "contribuție pozitivă la eforturile de a obține pacea pe calea negocierilor 47", în pofida diferenței fundamentale existente între "recunoașterea dreptului la o patrie", așa cum pretindea în mod neostenit diplomația franceză și planul Arabiei Saudite, care preconiza "stabilirea unui stat palestinian". Se cuvine remarcat totuși că evaluarea planului saudit făcută de Mitterrand în conversația cu președintele Statelor Unite (la 18 octombrie 1981) a fost diferită de elogiul exprimat în public
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
pornit înspre Prut și, „fiindcă barbarii năvăleau de ici de colo cu strigăte înspăimântătoare, se iscau mici lupte, toate în norocul polonilor, care alungau pe dușmani cu tunurile și cu alte arme, cauzându-le mari pierderi, lor, care se arătau neosteniți în atacurile lor vrăjmașe.” Moldovenii nu puteau suferi pierderi mari, deoarece nu angajau lupte propriu-zise; atacând, provocau pierderi adversarului și-l sileau să se oprească, să-și pună trupele în ordine de bătaie, moment în care moldovenii „dau dosul”, cum
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a trimiterilor denotă un imens orgoliu, pentru că abia astfel se precizează până în amănunte originala poziție a autorului. Dar, de înțeles când preia și dezvoltă opinii ale predecesorilor ori când se delimitează de ele și (studiul este o permanentă delimitare, o neostenită polemică, purtată pe ton înalt, academic aș zice, de n-ar fi distonanțele ieșirii de la paginile 77 și 162), rostul trimiterilor devine obscur atunci când nu comunică nimic semnificativ (v. capitolul IX, nota 43 ș.a.). Eminescu Dialectica stilului este expresia unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
runelor (Adaos la Parnasul dacic) (1976) se păstrează caracterul imnic, hieratismul, mistica, dar se îngustează sfera de referință la poeții români. Astfel, Eminescu „de tânăr a învățat limba Melancoliei”, el arată „calea spre Miradoniz, Castelul enigmă”, Arghezi „a tras veacul neostenit după dânsul / Ca un pescar năvodul prea plin înspre mal / Când se anunță prin clopote tainice cina”, iar Bacovia „a suferit de boli pe care doctorii / nu le pot lecui. / Sărutul Poeziei / i-a strălucit totdeauna pe frunte”. Dicțiunea suferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
de legat de existența În cadre sociale modeste, pe atât de glorios prin răspândirea copioasă, statistic vorbind. Între porridge-ul britanicilor și cașa ori turta de mei rusească s-a Întins un continent de posibilități, fructificate deplin și cu fantezie neostenită de o umanitate mereu amenințată de spectrul foametei endemice. Astăzi Încă, copiii noștri mănâncă, bine garnisit cu zahăr și scorțișoară ori dichisit cu ciocolată Îndulcită ori gem de casă, griș preparat În variantele de bază: fiert În lapte sau perpelit
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai cu spor. Tremura de frig băiețașul nostru. Mâinile îi amorțiseră, încleștate pe crengi. Buzele i se umflaseră și se îngreuiaseră, că parcă nici nu le mai putea mișca să rostească vreun cuvânt. Numai ochii i se roteau; harnici și neosteniți, pânditori, ca ochii șoimului, spre toate zările. Gloanțele soldaților împărătești secerau tot mai mulți dintre țărani. Nimeni nu da îndărăt. Toți năzuiau din răsputeri să intre în oraș, să se răfuiască acolo cu nobilimea. Ningea tot mai des și lui
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
reci a iernii purificatoare ori a pâlcului de copaci ce străjuiesc cu statornicie un drum de țară, un colț de sat cu căsuțe azvârlite de vâltoarea vieții pe coame de deal sau văiugi pline de taină. În vârful pensonului acestui neostenit iubitor de frumuseți se adună vrăjitoria unirii culorilor cu apa, prefigurând cu trăire emoțională un colț de rai pământesc în care cerul se sprijină cu nădejde pe vârful copacilor înfipți bine în pământul frământat de sevele vieții. Fiecare tablou parcă
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
dincolo de propria lui soartă. Nevrând să forțez lucrurile, mă voi mulțumi, încheind, să descriu Scutul lui Ahile, în care unii au văzut, nu fără temei, o reprezentare trifuncțională. Pe el sunt reprezentate următoarele lucruri: pământul și cerul și marea, soarele neostenit, luna plină, stelele și constelațiile: Orion, Hiadele și Pleiadele, Carul mare. Într-o cetate se văd nunți, ospețe, alaiuri, dansatori, femei privind din pragul caselor, o judecată; alta este împresurată și scapă printr-o luptă sângeroasă. Urmează o scenă de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Stephano, Trinculo și Caliban: „aprinși de vin și bătăioși, / Loveau în vânt, fiindcă le bătea / În față, și-n pământ, căci, pasămite, Le săruta călcâiele.“ Parcă îl vezi făcând ca ei. Iar, în planul acțiunilor propriu-zise, spiritul îl slujește îndeplinind neostenit sarcinile pe care i le încredințează. Ariel poate să zboare foarte iute, fie și pe crivăț, să plutească pe nori, să înoate pe valuri sau să se cufunde în adâncul mării, călcând „pe mâlul / Adâncului sălciu“, să străbată până departe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de a fi o mică ființă care zboară din floare în floare, doarme în calicii și zboară călărind pe liliecii nopții, se poate întrezări un Ariel în care libertatea fără țărm și bucuria fără țărm iau forma, însăși Forma, etern neostenită, a copilăriei cosmice. Acolo unde este și va fi mereu, Ariel e, liber și fericit, copilul lumii. În adâncul puterii vântului nopții, Unde doarme, zâmbind, copilul lumii, Unde doarme ușor, despovărat de lume, Copilul lumii, Chipuri se schimbă, venind și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Între credință și tăgadă, nici una biruitoare, încordarea către nemărginire („Sunt, Doamne, prejmuit ca o grădină,/ În care paște-un mânz”), „neliniștita patimă cerească” e chiar prețul râvnit: existența se substanțializează în patosul interogației, zbaterilor, iar omenescul se dezvăluie eroic în neostenita sa sete de perfecțiune. Drama căutării de sine întru Dumnezeu revine ciclic în poezia lui A. Un rezumat al ei e alegoria din Între două nopți. Între opacitatea destinului biologic (pământul), Deus absconditus și detașarea pe care o cere dobândirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
fraged senzuală, trece la scriitor, iar vibrația de culoare și de sunet în descriere e urmarea acestei contopiri, în timp ce metafora e chemată să dea expresie minunii și mirării de a fi. În starea de încântare, obiectele, creaturile, substanțele intră în neostenite jocuri, schimbându-și firea și rostul. Povestea și mitul aureolează obișnuitul. Transcrierea genezei în limbajul gesturilor cotidiene devine savuroasa istorie despre „cum a făcut mama pe Mițu”. Umorul tandru este ecoul fraternității universale. Pătrunderea „dincolo”, prin firescul grațios al cotidianului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
care poate s-ar potrivi și pentru întreaga literatură basarabeană de la 1940 încoace. „Patrioții de serviciu” n-au ratat prilejul de a se manifesta și în mult mediatizata chestiune România-NATO-Tratatul cu Ucraina, amintindu-ne tuturor că există cineva care veghează neostenit și care are în obiectiv problemele globale, inaccesibile - prin complexitatea lor - publicului larg, copleșit acum de greutăți umilitoare, de grija de a-și câștiga bucata de pâine. „Tulburătorul săptămânal Literatura și Arta” - după expresia lui Grigore Vieru - le-a pus
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
rafinat acum, feeria imagistică mai spectaculoasă, lanțul asociativ-fantezist pare de-a dreptul infinit, vărsîndu-se dintr-un adevărat corn al abundenței. „Delir cosmic”, „abuzivă feerie În haos”, „frenezie rimbaldiană a imaginii”, „lirism de feerie cosmică, de halucinatoare persistență a plasticii”, „joc neostenit al artificiilor”, „Înalte tonuri de odă” - erau calificativele date, bunăoară, de Pompiliu Constantinescu În recenzia sa, - și ele numesc cu justețe trăsăturile fundamentale ale acestei poezii. „Incantația” e pentru Voronca sinonimul stării de exaltare, de frenezie a imaginației, provocată aici
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
creatori, reliefându-le vocea distinctă, timbrul inconfundabil, zborul inspirat în spațiile eterate ale meditației și simțirii. În perimetrul spiritual național, două sunt reperele esențiale: Eminescu și Arghezi. Pe Eminescu l-a citit de copil și-i va străbate opera cu neostenită bucurie estetică toată viața. Cu Arghezi a fost contemporan și i-a urmărit cu înțelegere superioară întreaga desfășurare lirică, socotindu-l al doilea mare poet după Eminescu. Exegeza streiniană, nutrită din frecventarea îndelungată și asiduă a celor doi geniali creatori
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
dincolo de propria lui soartă. Nevrând să forțez lucrurile, mă voi mulțumi, încheind, să descriu Scutul lui Ahile, în care unii au văzut, nu fără temei, o reprezentare trifuncțională. Pe el sunt reprezentate următoarele lucruri: pământul și cerul și marea, soarele neostenit, luna plină, stelele și constelațiile: Orion, Hiadele și Pleiadele, Carul mare. Într-o cetate se văd nunți, ospețe, alaiuri, dansatori, femei privind din pragul caselor, o judecată; alta este împresurată și scapă printr-o luptă sângeroasă. Urmează o scenă de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Stephano, Trinculo și Caliban: „aprinși de vin și bătăioși, / Loveau în vânt, fiindcă le bătea / În față, și-n pământ, căci, pasămite, Le săruta călcâiele.“ Parcă îl vezi făcând ca ei. Iar, în planul acțiunilor propriu-zise, spiritul îl slujește îndeplinind neostenit sarcinile pe care i le încredințează. Ariel poate să zboare foarte iute, fie și pe crivăț, să plutească pe nori, să înoate pe valuri sau să se cufunde în adâncul mării, călcând „pe mâlul / Adâncului sălciu“, să străbată până departe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de a fi o mică ființă care zboară din floare în floare, doarme în calicii și zboară călărind pe liliecii nopții, se poate întrezări un Ariel în care libertatea fără țărm și bucuria fără țărm iau forma, însăși Forma, etern neostenită, a copilăriei cosmice. Acolo unde este și va fi mereu, Ariel e, liber și fericit, copilul lumii. În adâncul puterii vântului nopții, Unde doarme, zâmbind, copilul lumii, Unde doarme ușor, despovărat de lume, Copilul lumii, Chipuri se schimbă, venind și
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]