183 matches
-
incitant: Luceafărul - poem neterminat, George Popa ne propune o interpretare proprie a ultimelor concluzii ale celui mai de seamă poem eminescian. Iubirea Înțeleasă ca „aspirație supremă”, devine pentru sinele poetului modalitatea „de a se elibera de o lume neizbutită și neprimitoare”, dar și trecerea spre „radicala eliberare metafizică”. O asemenea abordare depășește hermeneutica obișnuită, ba chiar și pe cea trecută Întâmplător prin filtre filosofice sau estetice. Recepționată ca „transcendere din orice condiționare, din orice determinare”, sintagma „libertatea metafizică absolută”” presupune urcarea
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
trup păros, basc de viking: - Copii, acesta este Lasse Agstrom, întemeietorul Norvegiei. Deși copii cunosc povestea/legenda/mitul din serialul de desene animate Lasse, o ascultă totuși pe femeie. - Acum mii de ani, țara noastră era ca acum; rece și neprimitoare. Oamenii își vedeau de treabă, pescuiau, pictau în gheață, vânau foci și urși. Lucrurile decurgeau de multă, multă vreme pe același făgaș când, dinspre sud, un trib barbar ne-a invadat țara. Erau romanii, popor crud și prost-crescut, plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
ca înainte de execuție. Pe măsură ce reveneam spre Schottentor-Universität, numărând pașii ca pentru un exercițiu militar sau o recunoaștere, îmi dădeam seama că orașul pe care poate l-aș fi vrut al meu, dar care mă întâmpina atât de străin și de neprimitor, mă urmărea. Nu era o impresie, nici rezultatul oboselii de pe tren. Străzile se mișcau odată cu mine, instituțiile solide și inerte se repetau la nesfârșit, ca plăcile tectonice ale memoriei unui sclerozat, asfaltul venea la fel, drept, curat, negăurit. Nu umblase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
din ceea ce trebuie să facă nu e În zadar. 23 decembrie 1459, Drumul Mătăsii, Coasta Chinei de Est Marea se zbătea, sub ochii lui Ștefănel, ca un animal uriaș care nu Înceta să-și piardă suflul la țărmul abrupt și neprimitor al Chinei. Valuri după valuri soseau din larg, Înspumate, murind sub stâncile continentului Într-un vuiet continuu, de ritmică și nesfârșită furtună. Pentru prima dată, copilul avea senzația că atinge infinitul, că respiră depărtările, că se dăruiește unei primejdii copleșitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
iar ora târzie în noapte. Nu mi-e frică de întuneric, dar nu mă pot opri să nu mă gândesc la Panait Istrati și la al său "Moș Mavromati". Băiatul de prăvălie care trebuie să coboare în hruba rece și neprimitoare pentru a-și mulțumi clienții nerăbdători (cereau un "pahar cu brumă pă' el" ) stafia despre care se credea că suflă în lumânare. Iar patronul nemilos de care vorbește Istrati, el chiar că nu s-a schimbat a se vedea notă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Safta, vecina care tocmai umpluse gălețile cu apă. Unde să plec? am întrebat-o. 20 A zâmbit și a plecat spre casă cu gălețile pline fără să-mi răspundă. Mirată, am privit în urma ei. Odată intrată în casa rece și neprimitoare, am uitat de întrebarea femeii. Mă uit la ceas. Peste o oră se întrerupe curentul. Trebuie să mă grăbesc, să fac focul, să fie cald până vine de la școală Mișu, fiul meu, și să hrănesc cele câteva animale din bătătură
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
am dat jos, așa cum îi văzusem pe cei de la Șesu, tabloul cu Ceaușescu, care stătea la loc de cinste în biroul meu. Cărțile din bibliotecă au fost strânse și depozitate în sala de ședințe. Biroul părea acum pustiu și 111 neprimitor pentru ochiul meu obișnuit cu tabloul și cărțile voluminoase, cu coperțile roșii care ocupau toate rafturile micii biblioteci. Ce facem cu ea?, am auzit vocea șoptită a secretarului pe holul primăriei. Despre mine era vorba. Nu i a răspuns nimeni
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
un fotoliu pat, o masă și un șifonier într-o cameră, iar în cealaltă aveam un pat adus de la primărie, o masă încărcată de cărți și două scaune. Bucătăria era strâmtă, rece și umedă. Locuința era rece, urâtă, sărăcăcioasă și neprimitoare. Am ieșit afară să-i dau de mâncare lui Miki, câinele lup, și la cele câteva animale pe care le adunasem pe lângă casă: un purcel, trei curcani și zece găini care făceau ouă. Pichirile cloncăneau prin copaci pândind plecarea mea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
aparține lui Betty) Cei doi discutau despre vreme cu fiecare englez Întâlnit În cale, căci au Înțeles de la alți compatrioți de-ai lor că ăsta era un subiect practic obligatoriu. Le plăcea mult orașul, dar găseau că englezii erau cam neprimitori. Un coleg de-al lui Jim Îl prevenise că englezii nu te invită aproape niciodată la masă, la ei acasă. Asta e probabil din cauză că le e rușine de felul În care gătesc, am sugerat eu. Betty mă privi lung și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ar fi condus inevitabil la mișcări de rezistență împotriva regimului. 3.1.8. Reflectarea spațiului construit în structura socială a populației Nu de puține ori s-a făcut trimitere la peisajul urban din fostele state comuniste ca la unul apăsător, neprimitor, care neagă însăși existența umană. De asemenea, acestea nu sunt doar un efect al subordonării proiectării propriu zise a spațiului urban politicului, ci și un exemplu de intervenție a statului în viața cetățenilor. „O fundamentală parte a problemei în Europa
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
prin ceea ce ea are pozitiv, semn de virtute și de pietate, de respect și de bunăvoință". Morala clasică a poveștilor - cei răi sunt pedepsiți, cei buni sunt răsplătiți, se citește astfel în termeni de ospitalitate, cei primitori sunt răsplătiți, cei neprimitori sunt pedepsiți, cu observația că cei mai ospitalieri sunt cei săraci. Considerată în relație cu divinitatea, ospitalitatea își dezvăluie dimensiunea ei sacră și dezvăluie totodată gravitatea actului de neospitalitate. Numeroasele avataruri ale poveștii bătrânilor Filemon și Baucis au marcat imaginarul
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
doilea de bucate. Urmează, în coșuri deschise nuci, smochine amestecate cu curmale, prune, mere cu parfumul lor și struguri purpurii culeși de pe vițe. În mijlocul mesei un fagure alb. La toate acestea au adăugat voie bună și nu inimi chircite sau neprimitoare"160*. Pe lângă farmecul rustic și amuzant al vasului din "același argint" (pentru a spune că e, de fapt, din lut ars) și fructele oferite (pe care unii le vor găsi mai târziu prea abundente față de bucatele mai frugale din versiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și mai incitantă. Grecii, care au colonizat în vechime teritoriile din apro pierea ei (inclusiv Dobrogea noastră actuală, în care au întemeiat orașele Histria, Tomis, Callatis) au „adaptat“, după obiceiul lor, numele persan, prin etimologie populară, la Axeinos (pontos), „marea neprimitoare de străini“ (din prefixul negativ-pri vativ ași apelativul xeinos, „străin“). Vor fi știind ei ceva, după cum a aflat mai tîrziu și poetul Ovidiu, exilat pe țărmul ei. Marinarii, cu frică de mare și cu dorința de a o îmblînzi, i-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toleranței, de felurite grupări cu orientare sexuală mai degrabă labirintică și exigențe extreme. Amestecate în urna inocentă a combinatoricii, după un număr suficient de mare de nepotriviri neconcludente, rimele cântate de Rică poposiseră, una câte una, în urechile cele mai neprimitoare, cum era și firesc. Bunăoară, unui cuplu de motocicliști aprigi la căutătură și tatuați până și sub mustățile stufoase, de patriarhi ai macismului, papagalul activat în mintea lui Rică le hărăzi cupletul "à la vanille pour les jolies filles"; asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dispoziții și pentru primirea petițiilor de la neștiutorii de carte, de distribuirea și „facerea dreptății", îngrijirea drumurilor, modul de efectuare a cheltuielilor, precizându-se că slujba mădularelor era „în cea mai mare parte de încredere obștească", de o „mare onoare", dar, „neprimitoare de nici o plată". „Slujba Eforiilor orășenești fiind în cea mai mare parte dependentă de încrederea obștească, nu poate fi primitoare de nici o plată, situație care se exprimă în însăși stima obștească cu care sunt înconjurate, ceea ce face ca fiecare din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în speranța obținerii netrecătoarelor iubiri. Dar tot sub strălucirea de zi, el va observa cum fețele adorate îl resping adesea ridându-se prin încrisparea disprețului, iar florile se ofilesc nu de atingerea aurului copt al toamnei, ci de veninul multor mâini neprimitoare. Iubirea lui devine înălțare spre câmpuri selenare și prăbușire în talazuri de lavă telurică. Privind spre acele false muze și înțelegându-și drama de a iubi prea mult, acest încercat al dragostei, ofensate de aroganța sufletelor insignifiante prin lipsa afectivității
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
se poate stabili cu precizie cînd s-a stabilit aici Honorat - probabil în primul deceniu al secolului al V-lea. Biograful lui Honorat, Ilarie de Arles, care a scris despre acest lucru treizeci de ani mai tîrziu, subliniază cît de neprimitor era locul unde se stabilise Honorat, însă deja la douăzeci de ani după această dată, înainte de 430, avem dovezi provenite dintr-o scrisoare a lui Paulinus de Nola trimisă lui Eucheriu (un alt ascet de acolo) despre existența mănăstirii* din
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mugurele de rod a înghețat. La via nobilă ochiul de rod e și el mort, iar florile de primăvară n-au avut și nu au nectarul necesar încât stupii sunt fără vreun fel de adunătură iar albinele-s rele și neprimitoare. La Gârceni am văzut grupuri de țărani ieșiți la marginea unor loturi (mici) de arat, discuit și semănat. Chiar am pus mâna pe coarnele plugului cu 2 cai să încerc o brazdă mai adâncă ! L-am văzut pe moș Gheorghe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Acestea din urmă adăpostesc oameni cu posibilități financiare reduse, neadaptați din punct de vedere social, care, cu un secol în urmă, ar fi fost probabil atrași de promisiunea utopică a marxismului. Odată ajunși într-o țară pe care o consideră neprimitoare, unii oameni își pot pierde orice urmă de loialitate națională, devenind nerăbdători să se dedice unei cauze universale. În lumina acestor aspecte, singura opțiune a liderilor europeni este să își revizuiască metodele de menținere a echilibrului între imperativele securității și
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
mirajul cuvintelor mângâietoare să-i ducă mai apoi în aceeași odaie, unde trecutul se cerea răzbunat printr-o partidă de sex ca la carte. Dar actul amoros eșuează în mod lamentabil din cauza oglinzilor care transformă căminul într-un spațiu străin, neprimitor ("Odaia părea alta acum. Nu era numai un policandru ci un nenumărat șirag răsfrânt în cele două oglinzi, față în față"), amplificând halucinant, până la nerecunoaștere, imaginea femeii de altădată ("icoana ei se răsfrângea într-un nesfârșit șirag"). Trebuie precizat că
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mulți adolescenți au umplut în acești ani de tranziție beciurile poliției, celulele pușcăriilor și casele corecționale. Fuga de-acasă l-a antrenat și ea pe minor în învățarea comportamentelor deviante, fiind generată de dorința de evadare dintr-un mediu familial neprimitor, lipsit de căldură sufletească sau înțelegere, insuportabil, din care minorul preferă să scape prin "dezertare" decît prin "luptă", fuga tinzînd mai degrabă să reducă o tensiune interioară greu de îndurat, decît să realizeze o adaptare de fond la un conflict
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu greu ca să înaintez cât de cât.” (p.96) Scrie pe stradă, își citește pe stradă cu voce tare articolul care nu-și primește nicicum finalul așteptat. Camera în care reușește să se aciuieze și așa cu mare greutate, este neprimitoare, sordidă, improprie scrisului. Uneori scrie în cimitir, alteori pe câte o bancă, în stradă. Citește cu voce tare, sub ochii intoleranți ai câte unui polițist. Inspirația este capricioasă, se pogoară când o aștepți mai puțin, e fulgurantă, și cere o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o vizită în Australia când a citit și a auzit despre „aborigenul australian”. L-a considerat pe acesta o paradigmă. De douăzeci de mii de ani, aborigenul și cei ca el au supraviețuit într-un mediu cât se poate de neprimitor, un mediu în care omul modern ar muri. Aborigenul, în schimb, a supraviețuit prin folosirea fiecărei informații și deprinderi obținute despre o lume relativ neschimbătoare și prin dezaprobarea sau interzicerea oricăror mijloace noi de întâmpinare a problemelor cotidiene, mereu aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu precizie când s-a stabilit aici Honorat, dar trebuie să fie vorba despre primul deceniu al secolului al cincilea. Biograful lui Honorat, Ilarie din Arles, care a scris despre acest lucru treizeci de ani mai târziu, subliniază cât de neprimitor era locul în care se stabilise Honorat, însă deja douăzeci de ani după această dată, înainte de 430, avem dovezi provenite dintr-o scrisoare a lui Paulinus din Nola trimisă lui Euherie (un alt ascet de-acolo) despre existența cenobionului din
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
valorifica resursele limitate din regiunile inospitaliere, a trebuit să lupte cu natura. Condițiile naturale restrictive au impus un mod de viață în care, inevitabil, pentru a supraviețui, aceste triburi au fost nevoite să-și formeze un caracter războinic. În zonele neprimitoare, comunitățile patriarhale nu au putut practica decât o agricultură primitivă. Pentru suplimentarea hranei, și-au menținut îndeletnicirile vânătorești care le-au stârnit permanent interesul pentru a construi arme eficace. Nu se dădeau în lături nici de la jaf pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]