90 matches
-
depășirea paradigmei logico-analitice, nu prin sinteză, ci prin sincronicitate. II.2 De vinculis in genere sau despre legături în general Logica unui sistem nu este dată „din interiorul“ rețelei, ci prin legătura spontană, imprevizibilă cu „principiul rețelei“, care este de neprins în rețea și nu are natura rețelei. Orice manipulare ori controlal dezvoltării rețelei, prin impunerea unui criteriu sistemic sau a unui algoritm de generare, va distruge rețeaua (ori sistemul) prin blocarea ori devi erea dezvoltării naturale, vii. Acest mod de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
manifestărilor vizibile ca expresie a interiorității (sub forma oglinzii, a rodului sau a complementarității). Astfel, interioritatea, privită în plan subiectiv sau înțeleasă ca dinamică intradivină, reprezintă (dincolo de orice „localizare“ spațială înăuntru-în afară, aici-acolo) registrul inefabil, diafan, de nenumit, de neprins în chingile unui contur, ale unei forme date. Ea este, prin excelență, lipsa chi pului-mască, a chipului împietrit, și manifestarea chipului viu, imposibil de redus la o manifestare anume. Așadar, la capătul opus al exteriorității percepute ca primă și ultimă
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
oră preferată de el. Când zice "ora 9 a sosit" toți copiii fug și omul negru trebuie să-l prindă pe unul dintre ei care devine și el "om negru" și aleargă după alt copil și tot așa. Copilul rămas neprins devine om negru prima dată la jocul următor. Baba oarba Obiective: Exersarea atenției . Materiale: eșarfe. Desfășurare: Un grup de copii vor forma un cerc. Se va stabili cine se leagă la ochi cu o eșarfă prin care nu poate să
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
-n tărie Untdelemnul cântecului sfânt: Unde sunt cei care nu mai sunt? Unde sunt cei care numai sunt???... Zis-a ciocârlia: S-au ascuns În lumina Celui nepătruns! Întrebat-am bufnița cu ochiul sferic, Oarba care vede-n întuneric Tainele neprinse de cuvânt: Unde sunt cei care nu mai sunt? Unde sunt cei care nu mai sunt???... Zis-a bufnița: Când va cădea Marele-ntuneric, vei vedea!... O minune? De trei ori fusesem dus și eu la secția de pedeapsă; prin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
CU OBSTACOLE Cu ajutorul unor fanioane se fixează terenul. Se alege un prinzător. Alți 56 copii devin obstacole vii. Cel prins devine LEAPȘA. Jocul se termină când mai rămâne un singur jucător. (Nu este voie să iasă din limitele terenuluiă. Ultimul neprins este câștigătorul. MINGEA ÎN CERC Se formează un cere din elevi. La comanda START ! începe pasarea mingii, de la copil la copil, prin întoarcere laterală. Cel care scapă mingea iese din joc. Câștigă ultimul care rămâne în cerc. MINGEA ROSTOGOLITĂ ÎN
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]
-
proprietății. Păcat? Da. Pentru că ați instituționalizat-o chiar asupra semenilor. Iar democrații de americani s’au dezbărat de asta abia acum un secol și jumătate. Cât privește proprietatea În genere... Și mai aveți un păcat, intrat și În folclor: „hoțul neprins e negustor cinstit“. Pe dracu’! Orașul vostru, ca și ogorul de pe care vă hrăniți, e furat de la Natură. În ambele locuri promovați unicitatea: ca locuitori, respectiv plantă cultivată. În paranteză fie spus, e o chestie lăudabilă, dar În altă epocă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Furtună Cînd afară e furtună, românul aprinde tămîie în casă. După credința poporului, Necuratul nu se apropie de tămîie și Sf. Ilie trăsnește după Necuratul oriunde ar fi ascuns. Fus Nu e bine să te duci în sat cu fusul neprins. Cînd îți pică fusul gol din mînă, cică se jură că n-ai să-l umpli; dar și tu să te juri că da. Fustă Cînd ți se dezleagă fusta pe drum e semn că vei pierde. (Se zice că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mantie protectoare peste toți. Vizibilitatea se redusese la câțiva pași. Drumul le era călăuzit de luminile Vârșețului, care apăruseră în depărtare odată cu lăsarea nopții. Nu se introdusese încă metoda, cu folosirea câinilor polițiști și astfel a fost posibil să scape neprinși. La un moment dat se auzi un tropot de cal care se apropia. Când tropotul ajunse foarte aproape de ei, s-au trântit pe burtă în grâu. După ce s-a depărtat, au pornit din nou la drum, schimbând puțin direcția față de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
deci o armonie sufletească. Cu toate că s-a ajuns prin multe șlefuiri și decantări la această definiție a dreptății pornind de la dreptatea factuală, tot nu este identică cu Forma dreptății. Forma este accesibilă doar zeului, este deci de neconceptualizat, este de neprins în cuvinte. Evident, omul drept este o ipoteză de lucru, o copie palidă a ideii de om drept, nicăieri nu putem întălni un astfel de om. Analiza profesorului Mureșan sugerează o relație între conceptual și practic. Trebuie să ne așteptăm
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
ne aflăm acum. Dacă observăm comportamentul concetățenilor noștri în raport cu înclinația spre delațiune, vom sesiza că „informațiile” furnizate de ei sunt frecvent calomnii ordinare și denigrări josnice. Să fie ei mai morali fiindcă nu au turnat în comunism sau fiindcă delatorul neprins e negustor cinstit (cazul celor care se ascund astăzi sub pseudonim)? Democratizarea accesului la delațiune Libertatea de exprimare este o achiziție certă a democrației și numai a acesteia. Libertatea de exprimare exercitată prevalent iresponsabil este o trăsătură a democrațiilor infantile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
paharaul de vin peste cap. Neliniștea lui Nicolai Arsenievici era cu totul neînțeleasé. Pentru cé nimeni și niciodaté nu s-a gîndit sé-i prindé pe cei care furé. Iar demiterea lui Alexandr Timofeevici nu avea nimic comun cu prinsul sau neprinsul celor care furé. Ea era legaté de o cu totul alté priciné și nicidecum cu ceea ce-l neliniștea atît de mult pe Nicolai Arsenievici. Așa cé neliniștea lui Nicolai Arsenievici era cu totul zadarnicé. 45tc "45" A doua zi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
îmi amintesc. Dar nu face sens. Virginski se ridică din pat și se întinse balansându-se până atinse peretele opus. Camera era așa de mică încât studentul putea atinge orice perete din locul în care se afla. Ridică o bucată neprinsă de tapet dând la iveală o gaură mare și goală. șocat de descoperirea aceasta, cu un zâmbet jucăuș pe față, izbugni într-un râs plin de căldură și diferit de spasmele care puseseră stăpânire pe el mai devreme. Nenorocitul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
de imaginație; lua; lucruri prețioase; magazin; mare; mașini; meserie; mică; minciună; ca mine; minge; mîrlan; moarte; mort; mulți; muncitor necalificat; murdar; neajuns; neajutorat; nebun; necazuri; necesitate; necinste; necuvenit; nedemn; nedrept; nedreptate; needucat; neglijență; negustor; neîncredere; neînțelegere; nelegiuitor; nemilos; neobrăzat; neprețuit; neprins; nerecunoscător; nerușinat; nervi; nesocotit; netrebnic; netrebnicie; nevoiaș; noaptea; om mascat; om cu mască; oameni; oportunist; opunere; pagubă; Păcală; păcat; păcătui; păgîn; periculos; persoană; pierdut; politic; politicieni; polițai; poliția; polițist; și polițist; portmoneu; portofel; precauție; preot; primejdie; fără principii; prinde; profesional
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
imprudență; impuls; inapt; infracțiune; din închisoare; înnoda; înota; întîmplare; întîrzia; jaf; lanț; a lăsa; lăsat; legat; lemn; din lesă; lingură; linguri; linguriță; lipsă; lipsește; de lucru; mare; microbuzul; mincinos; minciună; moarte; monedă; mulți; mulțumire; neatins; nedorit; neglijent; neglijenta; neglijență; nelegiuire; neprins; nevătămare; nisip; de noi; norocos; oala; obligații; omul; păstra; păși; penitenciar; pește; pica; pică; a pierde ceva; pierdea; pierduse; pîinea; pleacă; poc!; pod; politician; politicieni; poliție; pompier; portiță; prin gaură; prindea; prins; printre degete; program; un prosop; pușcărie; a rata
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
CU OBSTACOLE Cu ajutorul unor fanioane se fixează terenul. Se alege un prinzător. Alți 56 copii devin obstacole vii. Cel prins devine LEAPȘA. Jocul se termină când mai rămâne un singur jucător. (Nu este voie să iasă din limitele terenuluiă. Ultimul neprins este câștigătorul. MINGEA ÎN CERC Se formează un cere din elevi. La comanda START ! începe pasarea mingii, de la copil la copil, prin întoarcere laterală. Cel care scapă mingea iese din joc. Câștigă ultimul care rămâne în cerc. MINGEA ROSTOGOLITĂ ÎN
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
toată lumea fură, dar condamnați sunt numai găinarii. A transpune în cultură o asemenea judecată e cu totul nepotrivit. E cel puțin dezolant să crezi că toată lumea plagiază, numai că unii sunt prinși, iar alții nu. Dacă e adevărat că hoțul neprins e negustor (om, scriitor) cinstit, conform prezumției de nevinovăție, reciproca e dezolantă pentru un cercetător: omul cinstit (negustorul, scriitorul) e un hoț, deocamdată, nedovedit. S-ar putea ca o "filosofie" ieftină a plagiatului să-ți insufle gândul că nu există
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
scurtă vreme în Capitală. Poetul caută, întâi si-ntâi, s-o ocrotească, s-o ferească de răutatea oamenilor. Odată, sărutând-o, s-a petrecut un incident: i-a rămas un dinte de-al ei în gură, un dinte cu pivot neprins bine. Nichita, fără să scoată o vorbă și fără să se trădeze cumva, l-a înghițit pe loc. Altfel, poate că ea s-ar fi simțit cumva jenata." Am trecut sub tăcere numele poetei, din decentă. În schimb, nu vom
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
amenzii suferă de maladia redundanței: îl citești și perspectiva de a mai auzi cuvântul "taxatoare" te înspăimântă; al doilea, Calea crinului are o oarecare rezonanță blagiană: Crin, ești vrăjit,/ spre roșu cîrmit/ îți fulguie încă/ în trup, flăcări/ nearse, ghețuri/ neprinse, prea tineri/ fiori, nevorbitori,/ haină, la porți/ pândește soarta. (pag. 30). Poemele din aceste două cicluri sunt mai slabe decât acelea din al treilea (mai eclectic) deoarece sunt mult prea strânse în menghina unei simetrii tematice și formale. Și e
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
importat O echipă de samariteni de elită ceteciste metafiziciene și dame de ghindă să schieze pe valuri se punea mare speranță și în așa de subtilul sentimentalism venit prin travestiți deși preoțimea își împietrea inima înspre a judeca iubirea încă neprinsă în stânca literei vai cu câtă pioșenie își plecau ochii când treceau pe lângă statuia venus-adonis ca apoi în sacristie să caute în prin pantalonașii copiilor izvorul domnului sau preoteasa la care făceam curățenie ce mi-e dat să văd pe
Despre actul gratuit sau de grație by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/11047_a_12372]
-
comunist. Cum spuneam, arta povestirii lui Marian Ilea face, de fapt, aceste povestiri. Vocile narative se schimbă constant, la fel și perspectivele și tipul de discurs narativ, se fac salturi temporale care cer reconstruirea perioadelor lipsă și a evoluției evenimentelor neprinse în cadru, povestirile complicându-se astfel de la sine. Sintaxa este una repetitivă, posacă și cadențată, iar tonul voit naiv, cvasi-absurd, conferă frazelor un anume dramatism al enunțării, deși, uneori, am avut o senzație de disconfort stilistic. Iată un astfel de
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
descoperă a fi fratele doamnei pe care o însoțește, la ceas de seară. Așijderea, în Poveste de contrabandă, tovarășul de compartiment al contrabandistei de dantele își schimbă partea baricadei, lăsându-ne, până la urmă, ușor nedumeriți. Este negustor cinstit (adică hoț neprins) sau omul statului? Același joc în Accelerat no. 17, unde nu înțelegem lămurit dacă domnul amabil l-a ademenit și altă dată pe negustorul de provincie, sau plătește păcatele altuia. Oricum, în toate cazurile, cineva râde la urmă. Pe drept
Identitate... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5214_a_6539]
-
pentru care s-a recurs la această măsură, a introducerii vizelor, ar fi trebuit să zgîndărească sentimentul demnității naționale. Iertat să fiu, dar, cu ori fără viză, toată pegra societății românești - bandiți, cerșetori, prostituate, pești, hoți de buzunare și ucigași neprinși - a călătorit în Occident din 1990 încoace. S-au speriat bieții vestici de românii care le cădeau pe cap. Pînă n-a început Ministerul de Interne să cearnă mai cu băgare de seamă la cei care vor să iasă din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
mult, (chiar pe merit) e un bandit, un hoț, ce trebuie denunțat, pedepsit; iar dacă nu, supus disprețului public. Cei ce trebuie să-și declare azi averile au în sinea lor, o mentalitate de bandiți și de hoți, de infractori neprinși încă. Astfel se explică fuga generală a celor în cauză de adevărul situației lor materiale, financiare. Dacă și premierul rotofei căzut cloșcă pe ouă anii trecuți varsă în contul nevesti-si majoritatea averii, prostindu-ne pe toți. Domnul Sache, marele jurist
Șmecheria cu ghivent by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9967_a_11292]
-
de poliție! se enervă polițistul. Ce alte organe? Păi, ce-a făcut? — Ce-a făcut, ce n-a făcut... Cert e că e reținută. — Domnu’ polițist, dar tre’ să fi făcut ea ceva, de e reți nută, nu? Da? — Hoțul neprins e negustor cinstit! decretă polițistul. Așa..., e cu prezumția aia..., prezumția de nevinovă ție, reuși polițistul să-și ducă până la capăt ideea dintr-o suflare. — Cine, don’le? Vetuța noastră? Fugi, don’le, de acilea, trecu la atac frontal Caterina
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Cu glas mare, aproape tunător, ieromonahul începu ectenia mare. Lui Ștefan îi fu de folos coborârea ochilor, căci în pardoseala pronaosului observă un loc în care aceasta era dată la o parte ca să se pună o piatră de mormânt. Era neprinsă cu tencuială, pentru că era piatra pe care și-o făcuse arhimandritul Ioan pentru înmormântarea sa. Se uită în jur, în pronaos nu era nimeni, toți monahii erau în naos și cu glas mare cântau Sfinte Dumnezeule, cel Puternic. Prințul se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]