158 matches
-
recunoștința datorată Tatălui ceresc, cu atât mai ușor și mai repede vom dovedi nerecunoștință față de binefăcătorii noștri pământeni: părinți, educatori, dascăli, prieteni, societate etc. Prin lipsa de recunoștință vom da dovadă de neglijență, nepăsare, mândrie și chiar răutate. De aceea, nerecunoștința este un păcat greu, care ne îndepărtează de la vistieria milostivirilor cerești și a binefacerilor omenești. Despre virtutea recunoștinței din perspectivă etică și morală Cu alte cuvinte, așadar, recapitulând și aprofundând cele afirmate până aici, vom remarca, reține și sublinia că
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
a "recunoștinței", să mai semnalăm că o ușoară con �fuzie se poate strecura între ideea de recunoștință și cea de rasplată. Uneori se consideră ca uitarea binelui făcut de Dumnezeu sau de oa �meni poate fi considerată, pe bună dreptate nerecunoștință, ceea ce este exact. Însă nu considerăm că termenul "răsplată"este bine ales când este vorba de răspunsul omului către Dumnezeu. De pildă, traducerea lui Gala Galaction folosește bine termenul de "răsplată"(în Cartea Judecatori 9, 16) când Iotam ceartă fărădelegile
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Evanghelist Luca 17, 16 nu de �finește această virtute, însă ea este miezul relatării despre cei zece leproși, când doar unul se arată recunoscător Domnului Iisus Hristos pentru vindecare. Mai explicit arată Sfântul Apostol Pavel raportul dintre binefacerea dumnezeaiască și nerecunoștința omenească: "Căci mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer peste toată fărădelegea și peste toată nedreptatea oamenilor... Fiindcă ceea ce se poate cunoaște despre Dumnezeu este cunoscut de către ei, deoarece Dumnezeu le-a arătat lor... adică veșnica lui putere și dumnezeire
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
și convocate să activeze toate virtuțile componente ale "fiilor prin har", ca ele să conducă la dobândirea desăvârșirii. Dacă primul păcat omenesc a fost neascultarea, iar cel al duhurilor netrupești a fost mândria, putem afla în analiza ambelor păcate prezența nerecunoștinței. Creatura cugetătoare - cu toate că a cunoscut direct pe Creator - nu I-a acordat încredere, nu s-a supus sfatului și poruncii Lui, ci și-a depășit limitele prospețimii sale, deoarece tocmai aceste limite nu și le-a cunoscut. Despre limitarea noastră
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
fapt pentru care mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a amneziei și a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost cu adevărat grăitor și elocvent, marcant și determinant, din care motiv sunt ferm convins că se va face foarte des trimitere și referire la el, așa încât, după cum am pomenit și mai sus, Patriarhul Teoctist al
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
jos pe grumazul calului, ca o prevestire. Dar omorul îl va săvârși omul. Și aici, Preda subliniază, prin contrast, credincioșia calului care-și urmează stăpânul fără să se zbată, deși presimte că se va întâmpla ceva rău și cruzimea și nerecunoștința omului, căruia îi trebuia pielea calului, singurul lucru care mai putea să-l obțină de la animalul său. Și la final, când calul este deja jupuit, niște ciobani (și ei oameni destul de aspri și încercați de luptele cu lupii), care trec
UN DRUM AL MEMORIEI. REFLECŢII ASUPRA PROZELOR LUI MARIN PREDA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349317_a_350646]
-
de fapt asta! Dar și mai mult, aflăm povești, foarte adevărate, despre oamenii cu care autorul se întâlnește după ce emigrează în Israel. Unii foarte pitorești, calzi, apropiați, generoși, alții, mde, așa cum sunt mai peste tot, cu felurite tare sau apucături (nerecunoștința fiind una destul de răspândită). Plină de umor și duioșie este și aventura familiei Lungu în căutarea unui cățel. Impresionantă mai ales prin contraponderea unor caractere umane cu comportamentele acelor ființe pe care tindem a le considera inferioare, doar pentru că nu
CU IVAN LUNGU PRINTRE AMINTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347567_a_348896]
-
financiară și economică a țării. Sărăcindu-ne ! Și planul lor mason-distructiv continuă, uneori chiar și fără perdea ... Cel mai banal exemplu, noua mișcare masonică în forță, numită D.N.A. ! Cum mișcă vreunul contra, salt și la bulău. Din nefericire, NEMULȚUMIREA și NERECUNOȘTINȚA fac parte din mentalitatea poporului român. Chiar și acum, când românii trăiesc ca și între sânii blegiți ale unor cadâne musulmane dintr-un trib beduin sărăcit și pierdut printre dunele sahariene, de la ultimul șomer, țăran sau muncitor, până la minunatul, superbul
AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350011_a_351340]
-
seamă întru noi, pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
seamă întru noi, pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am amintit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
ori ? Și între timp, o mare majoritate - cea mai mare ! - se preface că muncește, în vreme ce o mică majoritate (mmm, nu chiar foarte mică) plimbă genți cu bani cash, lei, euro, dolari, pentru care, firește, nu plătește impozitul aferent. NEMULȚUMIREA și NERECUNOȘTINȚA fac parte din mentalitatea poporului român. Chiar și acum, când românii trăiesc ca între sânii unei cadâne musulmane dintr-un trib beduin sărăcit și pierdut printre dunele sahariene, de la ultimul șomer, țăran sau muncitor, până la minunatul, superbul, impozantul nostru președinte
SCRISOARE ADRESATĂ ROMÂNILOR INTELIGENŢI (DIN ŢARĂ ŞI DIASPORA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369041_a_370370]
-
fapt pentru care mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a amneziei și a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost cu adevărat grăitor și elocvent, marcant și determinant, din care motiv sunt ferm convins că se va face foarte des trimitere și referire la el, așa încât, după cum am pomenit și mai sus, Părintele Profesor Constantin
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
morale s-au șubrezit. În toate aceste editoriale se simte o lumină strecurată difuz, dătătoare de speranță, autoarea făcând trimiteri către Divinitate și sacrificiul suprem al Mântuitorului (Veșnica Golgotă; Duminica Floriilor, sărbătoarea triumfului și izvor al tămăduirii), cât și la nerecunoștință și trădare („viteza cu care cei ce-l aclamau pe Isus în Duminica Floriilor l-au dat apoi pradă Crucificării” p.84), la necesitatea întoarcerii spre sine și trăirii sub semnul curățeniei morale, al păcii și luminii dincolo de agresiunile de
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
perioada așa - zisei „nebunii”, istoricul clujean a scris un studiu de referință dovedind clar și fără tăgadă că Craiul Munților nu a fost „nebun” cum încercau autoritățile austriece să se înțeleagă, la fel și istorigrafia maghiară. Avram Iancu scârbit de nerecunoștința Casei de Austria, care a ignorat lupta românilor pentru drepturi naționale și salvarea imperiului Habsburgic în timpul revoluției de la 1848/1849 a căzut într-o depresie graduală care s-a condimentat după 1865 cu momente de exagerare cu băutura. Din Petre
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
într-o depresie graduală care s-a condimentat după 1865 cu momente de exagerare cu băutura. Din Petre publică mărturii despre erou și scrisori redactate de Avram Iancu din anii 1860-1870, în care acesta era extrem de lucid, dar supărat pe nerecunoștința ingrată a Vienei și pe faptul că unii politicieni români pentru funcții și bani au trădat interesele poporului român din Ardeal. Avram Iancu s-a retras în sine după ce ausriecii l-au închis, batjocorit și pălmuit, preferând compania moților cinstiți
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
Zeani e un spirit și un glas brodate din rădăcinile adâncilor haruri ce au stors cerneala din călimări, criticilor dintotdeauna. Era o ascunsă mustrare a timpului, pentru că începusem a ne îndepărta de maestră și a ne uita valorile. Niciodată, însă, nerecunoștința nu se poate ghemui definitiv într-un popor, ci izbucnește, mai curând sau mai târziu! Pe 28 septembrie 2013, când stolurile călătoare se depărtaseră pe rând, spre neștiute pământuri îndepărtate, America, o a doua, sau a treia țară a sopranei
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
cuprins de remușcari, de multă îndoială, spunea: ”O, moarte, înger salvator, cât de dulce este pacea ta. Am dreptate să te proslăvesc, dar nu am putere să te cuceresc. Știu că pașii tăi sunt înceți și siguri”. Mă acuzi de nerecunoștință, că am fost un suflet care n-am vibrat în timp și spațiu. Că iubirea mea a fost o marfă pe care vremea a demodat-o. Amarnică învinuire. Mai amarnică decît ironia eroului lui Vigny, care privind pe Kitty Bell
EVENIMENT DE MARCĂ, SEMNAT DE MAESTRO EUGEN DOGA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352893_a_354222]
-
văzând atâtă bună credință la acest copil de treabă al doctorului, își stinse pe loc oprobiul față de doctor, și-i răspunse ei, cu duioșie: - Alice, admir echilibrul spiritului tău, dorința ta de perfecțiune. Ai mare dreptate să nu răsplătești cu nerecunoștință sentimentele unui tată, care ține la tine mai mult ca la el însuși. Admir că vrei să creezi doar armonie în jurul tău, atâta câtă se poate în lumea aceasta!... - Karl, ești admirabil, ești generos! Te iubesc! - Trebuie să admitem situația
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
demnă de dispreț”. Există de asemenea un aspect paradoxal al recunoștinței: cu cât suntem mai recunoscători, cu atât vedem mai multe motive de a ne afla în această postură și cu cât devenim mai nerecunoscători, găsim mai multe motive de nerecunoștință. O persoană cu credință religioasă sau spirituală poartă cu sine acest sentiment al recunoștinței, este într-o relație cu Divinitatea, cu sursa binelui, are un respect, o apreciere pentru darul primit, el putându-se numi chiar job, recunoștința făcând ca
RECUNOSTINTA – „MIEZUL DRAGOSTEI” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357214_a_358543]
-
te arunci de unul singur fără să știi în ce ape adânci vei înota, ce vârtejuri te pot aștepta, îți distrugi viața. Prin lipsa de recunoștință se dă dovadă de orgoliu, poate chiar de răutate, egoism sau inconștiență. De aceea, nerecunoștința este un păcat greu care poate duce la distrugerea vieții. „Nu te lăsa influențat de gândirea și mentalitatea acestui veac și a oamenilor lipsiți de evlavie. Nu fi unul nemulțumitor!”, ne sfătuiesc veghetorii credinței. Cu adevărat, mai bine este a
RECUNOSTINTA – „MIEZUL DRAGOSTEI” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357214_a_358543]
-
Când condamni și trădezi, când abandonezi oamenii care ți-au fost alături la bine și la greu, mai poate încăpea în sufletul tău sentimentul iubirii? Mai poate fi vorba de „creștere”? S-a dovedit în timp că recunoștința atrage recunoștință, nerecunoștința atrage disprețul, iubirea atrage iubire și neiubirea - ură. Sentimentele pe care încerci să le trăiești astăzi, atrag faptele tale cugetate sau necugetate, pe care le vei experimenta mâine și care-ți vor defini viața. Referință Bibliografică: RECUNOSTINTA - „MIEZUL DRAGOSTEI” / Vavila
RECUNOSTINTA – „MIEZUL DRAGOSTEI” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357214_a_358543]
-
Zeani e un spirit și un glas brodate din rădăcinile adâncilor haruri care au stors cerneala din călimări, criticilor dintotdeauna. Era o ascunsă mustrare a timpului, pentru că începusem a ne îndepărta de maestră și a ne uita valorile. Niciodată, însă, nerecunoștința nu se poate ghemui definitiv într-un popor, ci izbucnește, mai curând sau mai târziu! Pe 28 septembrie (2013), când stolurile călătoare se vor fi depărtat pe rând, spre neștiute pământuri îndepărtate, America, o a doua, sau a treia țară
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
seamă întru noi, pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358615_a_359944]
-
seamă întru noi, pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am amintit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
seamă întru noi, pentru care fapt mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost foarte consistent, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul Nestor Vornicescu al Bisericii noastre strămoșești și al neamului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]