143 matches
-
este responsabilă pentru reglementarea funcționării celor de moschei ale țării, a angajaților locali și a imamilor provinciali. Un sondaj realizat la nivel național în 2007 a arătat că 96,8% din cetățenii turci au o religie, în timp ce 3,2% sunt nereligioși și atei. În Turcia trăiesc aproape de persoane aparținând minorităților religioase. Țara are aproximativ de creștini, majoritatea fiind armeni apostolici, asirieni, ortodocși greci, romano-catolici și aproximativ de evrei, în principal sefarzi. Conform raportului din 2002, dat de Centrul de Cercetare Pew
Turcia () [Corola-website/Science/297606_a_298935]
-
puteau fi jefuite și incendiate, dar oamenii erau salvați. Prin anul 1000 au început să se construiască clădiri elegante pentru negustori, prăvălii și ghilde comerciale. Orașe ca Hangzhou, Teotihuacan, Cordoba și Kanauj aveau proporții impresionante. Treptat apărea un stil laic, nereligios, stabilind concepte ce vor fi adoptate de arhitecții de mai târziu. Marea majoritatea a oamenilor locuiau în construcții simple. Corturile americanilor, făcute din piei, cabanele din bușteni europeni, corturile arabe și casele lungi ale indonezienilor, ridicate rapid, din materiale simple
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
care au legături cu Biserica Ortodoxă Rusă, care ori sunt sub ascultarea Patriarhului Moscovei, precum Biserica Ortodoxă Ucraineană autonomă, ori aparțin bisericilor istorice, ca în cazul Bisericii Ortodoxe din America, sau al Bisericii Ortodoxe Ruse din afara Rusiei. Chiar și rușii nereligioși se autoasociază cu credința ortodoxă din motive culturale. Unii dintre ruși sunt credincioși de rit vechi - un grup relativ restrâns schismatic al ortodoxiei rusești, care respinge reformele liturgice introduse în secolul al XVII-lea. În ciuda creșterii continuie a respectului față de
Ruși () [Corola-website/Science/297424_a_298753]
-
și ebraica. Folosirea ebraicii în vorbirea curentă a devenit pentru el motivația principală în studiul și difuzarea acestei limbi. Îmbolnăvindu-se de tuberculoză, este nevoit să-și întrerupă studiile de medicină și pleacă la Alger unde folosește ebraica în contexte nereligioase și în comunicarea de fiecare zi cu evreii localnici. La Paris publică câteva articole în presa evreiască în care încearcă să convingă cititorii de practicalitatea renașterii limbii ebraice vorbite în Palestina pentru a atrage tineretul evreiesc la valorile iudaismului. Deși
Eliezer Ben-Yehuda () [Corola-website/Science/310226_a_311555]
-
ziarul „Folha de S. Paulo”, a pus intrebări diverse referitoare la credințele religioase ale poporului brazilian.În acest sondaj, 64% s-au declarat a fi catolici, 17% protestanți penticostali, 5% protestanți non-penticostali, 3% spiritiști, 3% adepți ai altor religii, 7% nereligioși sau atei. Mai puțin de 1% s-au declarat a fi adepți ai religiilor afro-braziliene. 93% din brazilieni cred în învierea lui Isus Cristos; 92% cred în existența Sfântului Duh; 87% în apariția miracolelor; 86% în faptul că Maria a
Religia în Brazilia () [Corola-website/Science/319493_a_320822]
-
creștini, 21% musulmani, 0.22% evrei). Alte religii avraamice includ Credința Bahá'í, Samaritanismul, Mișcarea Rastafari, Yazidismul și Biserica unificării. Din restul de 46%, 6% sunt budiști, 13% hinduși, 6% religii tradiționale chineze, 6% cu diferite alte religii și 16% nereligioși (atei, agnostici, sau persoane care au răspuns cu „fără religie” în cadrul studiilor efectuate). Majoritatea acestor religii implică credința într-un zeu sau în mai mulți zei . Pe continentul european, credința în Dumnezeu este cea mai răspândită în țările ortodoxe (România
Dumnezeu () [Corola-website/Science/297907_a_299236]
-
este minoră, nepasionată și, mai cu seamă, neagresivă." Peste un an, în noua sa carte, Lacrimi și sfinți, această dimensiune neortodoxistă (să spun antiortodoxistă?) stă în centrul ei ideatic, autorul, prin ceea ce scrie, apărînd, în mod expres, ca un spirit nereligios și chiar antireligios. Influența decisivă a lecturilor din Nietzsche răzbătea aici în forme decise. Colegii săi de generație i-au reproșat această carte, iar părinții săi (tatăl era preot) cu deosebire mama, mustrîndu-l, comunicîndu-i (a mărturisit, apoi Cioran) că vede
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
metafizicii", o zonă a cunoașterii aflată dincolo de limitele experienței realului (a cunoașterii empirice), un concept "perfect" ce indică o realitate superioară, de natură pur spirituală. Totodată, se face o distincție între sensul tradițional religios al sacrului și sensul mai larg, nereligios, ce privește aspecte spirituale profunde și generale, ipostaze conceptuale de natură rațională și irațională. Iar în relația sa cu arta, datorită unui proces de interferență, sacrul capătă forme "materiale", suprapunere ce amplifică energetic, potrivit limbajelor, forța de comunicare a artelor
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
din punct de vedere religios. El garantează deopotrivă libertatea religioasă și libertatea antireligioasă. În derivația lui istorică, statul laic este o formă moderată a statului revoluționar ateist. Ca atare, sub aspectul imparțialității, el preferă în instituțiile de cultură oficială factori nereligioși și antireligioși. El sprijină cu precădere cultura laică, astfel încât, în cuprinsul acestui stat, jocul e liber între forțele culturii religioase și ale culturii ostile religiei sau indiferente față de ea. Statul constituțional modern, fie republică, fie monarhie, poartă de obicei marca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ele? Pentru a răspunde la această întrebare, voi urmări să compar persoane sărace cu persoane prospere, persoane bolnave cu persoane sănătoase, persoane cu familie cu persoane fără familie, persoane cu prieteni cu persoane fără prieteni, și persoane religioase cu persoane nereligioase. Baza de date ne pune la dispoziție atât indicatori obiectivi cât și indicatori subiectivi pentru starea materială și pentru situația familială. Referitor la starea de sănătate și prietenii, nu avem însă la dispoziție decât indicatori subiectivi privind satisfacția respondentului în
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
credința că oamenii fără prieteni pot fi fericiți. În cazul religiozității, putem trage două concluzii interesante. În primul rând, religiozitatea comportamentală influențează pozitiv credința că oamenii săraci, bolnavi sau fără prieteni pot fi fericiți - deși nu influențează credința că oamenii nereligioși pot fi fericiți. Regăsim aici probabil un efect specific al socializării religioase în comunitate, efect pe care credința fără acțiune nu îl are. Putem observa că indicatorul de credință nu are un efect specific în ceea ce privește primele trei condiții defavorabile fericirii
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în comunitate, efect pe care credința fără acțiune nu îl are. Putem observa că indicatorul de credință nu are un efect specific în ceea ce privește primele trei condiții defavorabile fericirii - dar, dimpotrivă, are un efect negativ semnificativ în ceea ce privește optimismul privind fericirea celor nereligioși. Am introdus în analiza acestei ultime variabile și un indicator al orientării filozofice a oamenilor - și anume, cât de des se gândesc la rostul vieții. Acesta este asociat cu credința și practica religioasă, dat fiind nivelul ridicat de afiliere religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nu pot fi fericite, dat fiind că de fapt religiozitatea nu este asociată cu fericirea declarată? O posibilă interpretare pornește de la piedici cognitive, și anume de la faptul că pentru persoanele religioase este greu de reprezentat modul de gândire al persoanelor nereligioase (și reciproc) - mai greu decât, de exemplu, le este celor prosperi să își închipuie starea de spirit a celor săraci. O altă interpretare poate ține de faptul că religiozitatea aduce cu sine promisiunea fericirii reale, conducându‑i logic pe credincioși
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Scientiștii Creștini, Mahikarii, Shakerii, Duhoborii, Huterienii, Amishii etc. (vezi și David, 1997, 1998; Vernette, 1996). Secularizarea este un concept care se referă la ceea ce este lumesc, nonreligios, ca și la procesul prin care ceea ce este religios se transformă în ceva nereligios, profan. http://www.atei.ro/Text/aa.html. FILENAME \p D:\Carti operare\Revista de psihol organiza nr 1 2005\Surse\Listat\Revista de psihol org 1 2005.doc PAGE 204 EMBED MSGraph.Chart.8 \s EMBED MSGraph.Chart.8 \s Mediu perceput ca ostil Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și exemplele lui Machiavelli, desi le-a rearanjat și a adăugat multe exemple proprii. De asemenea, a "curățat" cartea prin suprimarea pasajelor (precum cele care conțin prețuirea lui Machiavelli pentru Cesare Borgia) care ar fi putut fi considerate riscante sau nereligioase. Machiavelli a fost un protector gelos al proprietății sale intelectuale, așa că este surprinzător că nu apare nicio mențiune a lui Nifo în amplă să corespondență. Pare probabil că Nifo să fi acționat cu știrea lui Machiavelli. Nifo era, ca și
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prezent și temele centrale ale narațiunii. Consider că prima amintire a Sarei reprezintă esența vieții ei actuale și voi încerca să justific această afirmație în cele ce urmează. De-a lungul narațiunii, Sara spunea povestea tipică a unei femei israelite nereligioase, în viața căreia religia joacă un rol minimal. A activat în cadrul mișcării de tineret, a făcut armata, a învățat o meserie, a locuit singură, separată de părinți și așa mai departe. În orice caz, era evident pentru intervievatoare că Sara
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Idealul libertății politice a devenit vorbă goală acolo unde libertatea se răsfață. Idealul libertății politice să funcționeze ca motor al unei deveniri intelectuale? Această devenire însă e convulsivă, plină de frământări, atingând razant desfrâul și înfigându-se într-o asceză nereligioasă. Studiul ca încercare de a potoli cumplita sete de adevăr, acesta este tânărul Kazantzakis. În el se ciocnesc violent teoriile. Evoluționismul minează grav creaționismul, desțelenind liniștea copilăriei. Liceanul, răscolit că ar putea fi urmașul unei maimuțe, dă fuga la profesorul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ca propriile lor dormitoare. Cu toate acestea, au simțit imediat că sînt străini acolo. Mobila era în mare parte aceeași, dar locul fusese transformat cu totul. Fusese adusă o canapea nouă, o bizarerie oribilă de creton, deosebit de nepreoțească și aproape nereligioasă; un asemenea obiect nu stătuse niciodată în biroul vreunui cleric decent care să ocupe o funcție cît de cît însemnată în biserica anglicană. [...] Prietenii noștri l-au găsit pe dr. Proudie așezat pe scaunul bătrînului episcop, foarte arătos în stola
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
să o rescriem acum cu majusculă), care timp de mii de ani a reprezentat „specimenul” minim nu doar al economiei rurale, ci și al civilizației religioase, a devenit acum „specimenul” minim al civilizației consumiste de masă. Biserica, în rigidul (și nereligiosul) său spirit practic și în triumfalistul optimism escatologic (acel Scop care, în mod atât de cumplit, i-a justificat toate mijloacele, de-a lungul istoriei), ignoră această transformare substanțială a Familiei; faptul de care ia notă este același act formal
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
poate fi considerată drept previzibilă și normală. Ci este o ofensă brutală adusă acelei demnități umane care nici măcar nu e luată în considerare. Experiența umană pe care se bazează aceste sentințe în activitatea de examinare a cazurilor este în întregime nereligioasă: pesimismul pragmatismului său e fără limite. Viața interioară a oamenilor este redusă la un simplu calcul și la o mizerabilă rezervă mentală, la care se adaugă, evident, acțiunile, dar în goliciunea lor formală cea mai pură. În al doilea rând
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
elabora noul model uman al consumatorului. Reclama făcută Bisericii era învechită și ineficace, pur verbală; și prea explicită, prea greoi explicită. Un adevărat dezastru în comparație cu publicitatea non-verbală și minunat de ușoară făcută produselor și ideologiei consumiste, cu hedonismul său perfect nereligios (da’ de unde sacrificiu, credință, ascetism, da’ de unde bune sentimente, economie, severitate și decență...). Televiziunea a fost principalul autor al acelui nu la referendum prin intermediul laicizării, chiar și inconștiente, a cetățenilor. Iar acel nu de la referendum nu a dat decât o
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu se mai opune la toate acestea. Noua putere nu mai are nici un interes, sau nici o nevoie, să mascheze prin Religii, Idealuri și altele asemenea ceea ce a demascat Marx. Ca niște pui de crescătorie, italienii au absorbit imediat noua ideologie nereligioasă și antisentimentală a puterii, atât este de mare forța de atracție și de convingere a noii calități a vieții pe care puterea o promite și atât este de mare forța instrumentelor de comunicare de care dispune puterea (în special a
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
parte, și „blugii Jesus”, pe de altă parte. Două forme de putere una în fața celeilalte: aici, marea gloată a preoților, soldaților, tradiționaliștilor și călăilor; dincolo, „industriașii” producători de bunuri inutile și marile mase ale consumului, laice și, măcar din prostie, nereligioase. Între „Jesus” de la Vatican și blugii „Jesus” s-a dat o luptă. La Vatican, la apariția acestui produs și a reclamelor sale, s-au făcut auzite proteste. Proteste cărora, de obicei, le urma acțiunea brațului secular ce se îngrijea de
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
câine flămând"; simbolurile biblice sunt învăluite în mister: "Nu-nchide ochii, nu adormi/ Ceasul e pe-aproape, pe-aici/ Trebuie să treacă". Atrag atenția formele verbale inventate (aroamele, dupăprânzele), "genele lui Dumnezeu cad în călimarul poetului". Arghezi e un poet nereligios care se opune zădărniciei și morții. Transcendența argheziană este o transcendență goală, iar imaginile tăcerii, nepătrunsului sunt imagini ale absenței. Impresionează în creația sa combinația expresie crudă și rafinament, "surprinderea suavității sub expresia de mahala" ( G. Călinescu). Realismul și grotescul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
absolut este condiția tragică a omului (Între două nopți). Având o imagine terifiantă despre moarte, poetul suferă din cauza absenței divinității, este copleșit de solitudine, știe că nu va primi răspuns. Divinitatea argheziană își pierde atributele sacre, Arghezi fiind un poet nereligios, al făpturii, al creatului, mai degrabă decât al transcendenței. TEMELE PSALMILOR. a. Singurătatea tragică a omului în univers ("Tare sunt singur, Doamne, și pieziș/ Copac pribeag uitat în câmpie"), unde copacul sugerează condiția duală a poetului, care este lipsit de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]