140 matches
-
să abordăm filozofiile moderne ale Timpului și nici unele concepte pe care știința contemporană le folosește pentru propriile sale cercetări. Scopul nostru nu este de a compara sisteme ori filozofii, ci comportamente existențiale. Or, ceea ce se poate observa la un om nereligios este că și el cunoaște o anumită discontinuitate și eterogenitate a Timpului. Și pentru el există, în afară de timpul mai curând monoton al muncii, un timp al petrecerilor și al spectacolelor, un timp "festiv". Și el trăiește după ritmuri temporale variate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
nu iau parte la durata temporală ce le precedă și le urmează, care au o altă structură și o altă "origine", pentru că este un Timp primordial, sanctificat de zei și putând fi adus în prezent prin sărbătoare. Pentru un om nereligios, Timpul nu poate reprezenta nici ruptură, nici "mister": el alcătuiește dimensiunea existențială cea mai profundă a omului și este legat de propria sa existență, având așadar un început și un sfârșit, care este moartea, dispariția existenței. Oricât de numeroase ar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și este legat de propria sa existență, având așadar un început și un sfârșit, care este moartea, dispariția existenței. Oricât de numeroase ar fi ritmurile temporale pe care le urmează și oricât de deosebite ar fi intensitățile acestor ritmuri, omul nereligios știe că este vorba mereu de o experiență umană în care nu poate interveni nici o prezență divină. Dimpotrivă, pentru omul religios, durata temporală profană poate fi periodic "oprită" prin introducerea, cu ajutorul riturilor, a unui Timp sacru, non-istoric (în sensul că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se unea în taină cu Hera (Pausanias, II, XXXVI, 2). Cum este și firesc, mitul divin este modelul exemplar al unirii dintre oameni. Trebuie să mai subliniem structura cosmică a ritualului conjugal și a comportamentului sexual al oamenilor. Pentru omul nereligios al societăților moderne, această dimensiune cosmică și în același timp sacră a unirii conjugale este greu de perceput. Nu trebuie însă să uităm că, pentru omul religios al societăților arhaice, Lumea este încărcată de mesaje, care par uneori de neînțeles
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
fiind accesibilă doar unei minorități a societăților moderne, în primul rând oamenilor de știință. Pentru ceilalți, Natura mai are încă un "farmec", un "mister", o "măreție" în care se pot regăsi urmele vechilor valori religioase. Nici un om modern, oricât de nereligios ar fi, nu rămâne nepăsător la "farmecul" Naturii, și nu este vorba doar de valorile ei estetice, sportive sau igienice, ci și de un sentiment nelămurit și greu de definit, în care se regăsesc urmele unei experiențe religioase degradate. Un
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
înseamnă că ai abolit orice "stare", că ai ales nu instalarea în lume, ci libertatea absolută, care implică în gândirea indiană distrugerea oricărei lumi condiționate. Nu este nevoie să insistăm prea mult asupra valorilor acordate de către unul dintre contemporanii noștri nereligioși corpului său, casei sale și universului său, pentru a ne putea da seama de distanța uriașă care îl desparte de oamenii aparținând culturilor primitive și orientale de care am vorbit mai înainte. Tot așa cum locuința omului modern și-a pierdut
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de noi. Atunci a răspunde înseamnă a avea grijă, fapt care-l presupune pe celălalt ca subiectivitate și această recunoaștere, într-un fel, ne face să ne odihnim în celălalt. Concluzie Criza antropologică oarecum voalată de un mod utilitarist și nereligios de a gândi despre om manifestă faptul că descoperirile tehnice și progresul științei, însoțite de o creștere a bunăstării personale și sociale, în favoarea unora și în defavoarea multora, nu întotdeauna se dezvoltă împreună cu conștientizarea continuă a valorilor umane, spirituale și sociale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
puterii. Ea era acolo unde imaginea ei era venerata"148. Așa cum scrie Edward Muir, "mijlocitorii către divinitate au pătruns în spațiul urban... într-o așa măsură încât distincțiile rigide dintre sacru și profan... trebuie să le fi părut străine, chiar nereligioase, multora dintre cei care locuiau în orașe ținute împreună, magic, de mici altare"149. Alți cercetători au scos în evidență căutarea a ceea ce s-a numit "autentificare spirituală", de către laici și de asemenea de către guvern, patricieni și biserica în Florența
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
era de „a restrânge sfera de influență a elementelor religioase”1. Este clar că, În concepția sa asupra comunității evreiești, Partidul Comunist se baza pe o contradicție: pe de-o parte, aceasta era văzută ca o structură strict religioasă - funcțiile nereligioase Îi fuseseră luate -, pe de alta, ei i se dădea un caracter antireligios. De altfel, conducerea comunitățilorxe "Antonescu" era dată unor activiști comuniști care nu aveau nimic În comun cu caracterul religios al comunității. În optica Partidului Comunist, i se
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
una dintre contradicțiile de bază ale concepției comuniste privind organizarea vieții evreiești În România. Într-un memoriu din 1957, rabinul xe "Rosen"Rosen avea să sublinieze absurdul situației În care o instituție de cult, comunitatea, era condusă de „persoane caresedeclară nereligioase, și care În mod public profanează religia...” 2. Rabinul, utilizându-și un real talent politic, se Întreba retoric asupra dualității de care aminteam mai sus: „...ori este comunitatea evreilor, și deci este evreiască, ori este comunitatea mozaică și este a
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
prezent și temele centrale ale narațiunii. Consider că prima amintire a Sarei reprezintă esența vieții ei actuale și voi încerca să justific această afirmație în cele ce urmează. De-a lungul narațiunii, Sara spunea povestea tipică a unei femei israelite nereligioase, în viața căreia religia joacă un rol minimal. A activat în cadrul mișcării de tineret, a făcut armata, a învățat o meserie, a locuit singură, separată de părinți și așa mai departe. În orice caz, era evident pentru intervievatoare că Sara
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
găsească mângâierea? Zeii anticilor funcționaseră la fel de eficient ca Hristos și martirii lui de mai târziu. Dar în timpul acestui moment din secolul al II-lea umanitatea a trebuit să se îngrijească de ea însăși, să se bazese pe propriile ei resurse nereligioase. Această rezistență solitară rațională, proactivă, senzuală, veșnic armonizată cu moartea individuală a format baza versiunii unice a melancoliei: aceeași pe care artiștii renascentiști, care o fascinaseră pe Youcenar, au încercat să o surprindă în special în opere cum ar fi
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
pentru modelul societății liberale / egalitare Crede că există Dumnezeu; importanța religiei; cât de important e Dumnezeu; crede că există... viață după moarte / Iad / Rai / Păcat; Biserica oferă răspunsuri la... probleme morale / familiale / sociale; se consideră o persoană religioasă / o persoană nereligioasă / un ateu; are momente în care se roagă, meditează Cât de justificată este... homosexualitatea / prostituția / avortul / divorțul / eutanasia Nu acceptă că vecini... dependenți de droguri / homosexuali / alcoolici Alege cele mai importante "lucruri pe care copiii le-ar putea învăța acasă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
e calculat pe baza saturațiilor factorului în 2005. Metoda de extracție folosită: Principal Axis Factoring. Autopercepția religiozității e măsurată pe baza răspunsurilor la întrebarea: Independent de faptul că mergeți sau nu la biserică, vă considerați o persoană religioasă / o persoană nereligioasă /un ateu (în analize a fost transformat în variabilă dummy unde răspunsul persoană religioasă a primit valoarea 1, iar răspunsurile o persoană nereligioasă și ateu valoarea 0). Comportamentul religios e desemnat de răspunsurile la întrebarea: Aveți momente în care vă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
întrebarea: Independent de faptul că mergeți sau nu la biserică, vă considerați o persoană religioasă / o persoană nereligioasă /un ateu (în analize a fost transformat în variabilă dummy unde răspunsul persoană religioasă a primit valoarea 1, iar răspunsurile o persoană nereligioasă și ateu valoarea 0). Comportamentul religios e desemnat de răspunsurile la întrebarea: Aveți momente în care vă rugați, meditați sau faceți ceva asemănător? (răspunsurile posibile fiind Da / Nu). În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
comune și la promovarea unor idei ale altor orientări religioase, pe care majoritatea membrilor le consideră o amenințare la adresa identități și coeziunii grupului. De asemenea, subiectele care nu au legătură cu temele religioase, reclamele sau promovarea unor organizații și idei nereligioase sunt apreciate ca fiind inoportune de către majoritatea membrilor comunității. VI.7. O tipologie a comunităților virtuale religioase Pornind de la observarea caracteristicilor descrise mai sus, orice comunitate virtuală religioasă poate fi descrisă pe două dimensiuni distincte ce caracterizează relațiile interpersonale, structura
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
subiecți care participă la comunitățile virtuale religioase de mai puțin de doi ani poate fi explicată prin două situații diferite: * stabilitatea acestui tip de comunități: accesul la comunitățile virtuale religioase este mai dificil, promovarea mai scăzută (cel puțin pe website-urile nereligioase, care sunt majoritare) și coeziunea mai puternică între membri în virtutea stabilității și nivelul mai ridicat de închidere al acestor comunități; Interesul pentru cercetare mai crescut în rândul membrilor cu experiență din cadrul comunităților virtuale, datorat dedicării și fidelității acestora față de comunitățile
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
numite a șeptenalului militar, care stabilea bugetul armatei pe șapte ani, opunîndu-se astfel Vaticanului, care dorea să-l susțină pe Bismarck în această chestiune. Pentru Centru aceasta reprezenta ocazia de a-și sublinia caracterul diferit, definindu-și poziția pe criterii nereligioase și germane. Din partid ce apăra religia, el devenea un partid catolic german. După 1890, cînd Bismarck a fost îndepărtat de la putere, iar Ernst Lieber i-a succedat lui Windthorst, această evoluție s-a accentuat. Acest partid important, care număra
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Cruciadelor, consemnate în "cărțile amintirii" păstrate de numeroase comunități germanice și din Europa de Est, sâmbăta și la slujbele comemorative ce le erau dedicate. Vom menționa, de asemenea, zilele de comemorare speciale pentru victimele Holocaustului, care-i implică mai ușor pe evreii nereligioși, precum Yom Ha-Shoah, Ziua Genocidului, celebrată în Israel și în diasporă și al cărei ritual se apropie de practicile tradiționale legate de cultul morților. Unele comunități practică astfel o slujbă specială în amintirea martirilor revoltei din ghetoul din Varșovia, împotriva
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sunt mai puțin prompți în a depune plângere, de teamă să nu fie refuzați brutal din cauza originii lor sau a culorii pielii. La asta se adaugă lipsa unor veritabile instituții organizate, în sânul populațiilor provenite din imigrație, de către societatea civilă nereligioasă, care să le ia apărarea în aceste situații sau să facă demersuri pe lângă autoritățile de stat. Pe de altă parte, istoria Europei, din care ura antievreiască și exterminarea la care a condus ea fac parte integrantă, ne face mai atenți
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
karma; lăcomie; a lega; lepădare; lucifer; lucruri întunecate; lume; de măr; mărturisire; mîhnire; mîncare; mîntuire; moarte, încălcare; de moarte; mort; mortal; mov; multe; murdar; murdărie; nasol; natural; necinste; necurățenie; necuvenit; nefericire; neglijare; de neiertat; neîncredere; neînțelegere; nelipsit; nenoroc; nenorocire; nepermis; nereligios; de noi; noroc; obraznici; omenesc; omenie; omul; pacoste; pact; îmi pare rău; păcat; păcătoasă; a păcătui; pedeapsă/iad; perversă; să pierzi; picior; pierdut; plimbare; popă; porunci; prejudecată; prihană; probleme; prostituție; punct; rău făcut; rău necesar; răutăți; rea-voință; reacție; regăsire; regulă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
câine flămând"; simbolurile biblice sunt învăluite în mister: "Nu-nchide ochii, nu adormi/ Ceasul e pe-aproape, pe-aici/ Trebuie să treacă". Atrag atenția formele verbale inventate (aroamele, dupăprânzele), "genele lui Dumnezeu cad în călimarul poetului". Arghezi e un poet nereligios care se opune zădărniciei și morții. Transcendența argheziană este o transcendență goală, iar imaginile tăcerii, nepătrunsului sunt imagini ale absenței. Impresionează în creația sa combinația expresie crudă și rafinament, "surprinderea suavității sub expresia de mahala" ( G. Călinescu). Realismul și grotescul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
absolut este condiția tragică a omului (Între două nopți). Având o imagine terifiantă despre moarte, poetul suferă din cauza absenței divinității, este copleșit de solitudine, știe că nu va primi răspuns. Divinitatea argheziană își pierde atributele sacre, Arghezi fiind un poet nereligios, al făpturii, al creatului, mai degrabă decât al transcendenței. TEMELE PSALMILOR. a. Singurătatea tragică a omului în univers ("Tare sunt singur, Doamne, și pieziș/ Copac pribeag uitat în câmpie"), unde copacul sugerează condiția duală a poetului, care este lipsit de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Cel de-al treilea tip de raport Biserică Stat este modelul ,,Biserica Ortodoxă Rusă și regimul comunist". Pentru prima dată în istoria bimilenară a Bisericii a apărut situația în care autoritatea civilă era nu numai de altă religie sau complet nereligioasă, ci total ostilă oricărei vieți religioase. Revoluția bolșevică din 1917 a dezlănțuit, după cum bine știm acum, o adevărată frenezie a violenței și crimei, căreia i-au căzut victime toți adversarii reali sau presupuși ai noului regim. Ne putem lesne imagina
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
complete, Anthropos, Paris, 1967, vol. VIL 86. Vezi Henri Desroches, Religiile contrabandei, Manie, Paris, 1974. Autorul insistă asupra dificultății de a distruge, din punct de vedere istoric, "ceea ce tine de o religie neconformistă de ceea ce va ține de un socialism nereligios". Așa cum o disidență religioasă din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea poate fi considerată o "anticipație socialistă", multe teorii socialiste din secolul al XlX-lea pot fi văzute ca o "postfață" la o "tradiție a disidenței creștine". VI
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]