296 matches
-
le îngăduia să-și permită gesturi și acțiuni exagerate, care nu puteau trece neobservate și care le-au atras desigur invidia, dar totodată și disprețul celorlalți greci. Așa se face că, treptat, calificativul „abderit” a devenit sinonim cu „neghiob, nătâng, nerod”. Stupiditatea proverbială a abderiților este reflectată de un mare număr de anecdote care circulau în antichitate pe seama acestora. O parte din ele au fost reunite într-o colecție târzie (sec. IV sau V d.Hr.) intitulată "Philogelos" (în greacă: "Φιλόγελως
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
pe termen lung, ale căror rezultate se vor vedea peste decenii, nu oferă nici o garanție, ci din contra, studiile actuale tind să demonstreze efectul negativ al acestor “experimente” sociale. Nu este vorba despre "studii" destinate presei de senzație, cu titluri neroade, care derutează complet cititorul neavizat, ci de studii serioase, întinse pe zeci de ani, adevărate lucrări de referință în domeniu.. O lucrare extrem de citată de specialiști, demonstrează că lipsa tatălui este cauza primară a declinului copiilor în societatea de azi
Agenda homosexuală () [Corola-website/Science/332460_a_333789]
-
chem,/ cel drept cerșește, lașul își arogă,/ nevolnic, a magnificenței toga/ și gîndul pur se stinge sub blestem./ Cinstirea-i împărțită grosolan, e pîngărita casta feciorie,/ perfectiunea-i frînta de urgie/ si-ngenuncheat, orice sublim elan./ A artei gură trîndavu-o astupa,/ nerodul, iscusintei-i poruncește/ și adevărul singur se smerește/ robit mișelului ce stă să-l rupă.” Să fie oare lumea descrisă în sonetul 66, cu adevarat, o lume pe dos? Nu cumva îți pare, mai curînd, iubite cetitor, o lume cunoscută
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
noaptea de 17/18 iunie 2005, Grupul statuar al Voievozilor din Iași a fost vandalizat. După cum constată jurnalistul Constantin Coroiu, ""Lui Petru Rareș i-a fost zburat capul, Mihai Viteazu a fost "încălțat" cu adidași împodobiți cu inscripții și desene neroade, cizmele lui Ștefan Cel Mare au fost și ele "modernizate" și vopsite corespunzător, iar buzduganul domnitorului - distrus"". Rezultatele vandalismului au fost următoarele: Autoritățile locale s-au declarat neputincioase în acest caz. Au fost anunțați gardienii publici și s-a făcut
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
în jos drept în inima unei cetăți fantastice, în mijlocul unei mulțimi numeroase de omuleți pociți și mărunței, care nu rosteau nici un cuvânt și nu-și dădeau nici cea mai mică osteneală să mă ajute, ci stăteau ca o turmă de nerozi, făcând schime caraghioase și uitându-se chiorâș, cu mâinile în șolduri, la balonul meu și la mine”". Pfaall încheie scrisoarea cerând permisiunea de a reveni pe Pământ și ascunde cea mai mare parte a informațiilor cu privire la suprafața Lunii și a
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
să-și sfătuiască și amicii „ce și cum să săvârșească ceva”. Daimonion, acest "numen divinum"', are o tradiție bogată, în-tr-un anumit sens, și în epoca presocratică îl întâlnim la Homer cu înțelesul de „sărman" („săracul de tine") dar și de „nerod" — cum s-a perpetuat și la noi în gura poporului. W.K.C Guthrie ni-l prezintă la Empedocle ca „promotor al atracției și al respingerii", apoi la Hesiod, unde „oamenii buni ai vârstei de aur (daimones) au devenit pe
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
se îndeletnicesc doar cu ale lor, ci își fac munca și pentru cei din jur. (Charmides e de acord cu ambele). Demonstrându-i astfel că este chiar o cimilitură, Socrate acuză pe cel care a spus-o că este un nerod. Charmides recunoaște că, la rândul lui nu știe exact despre ce e vorba, dar mai adaugă că nu este sigur nici de faptul că, cel care i-a spus știe înțelesul acestei ghicitori. Critias se dorea limpede în timp ce se frământa
Charmides (Platon) () [Corola-website/Science/303652_a_304981]
-
liber, fără lovituri de cinema” (cf. G. Saizescu), adică renunțându-se la rigorile dramaturgiei, contopind proverbul și snoava, cu balada și basmul. Ca inovație, Saizescu și scriitorul D. R. Popescu introduc o variantă feminină, Păcălița, amuzându-se, alături de Păcală, pe seama nerozilor. Dar ansamblul e incoerent, umorul „caraghioz” și trivial, campion al schimonoselilor fandosite fiind însuși regizorul, într-o apariție intermitentă, iar baladele cântate de Tudor Gheorghe și minunile de lirică populară alese de consilierii de la Institutul de Folclor se pierd printre
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
și mai târziu. În perioada Dualismului austro-ungar (1867-1918) și la Sebeș ca în toată Transilvania, începe un amplu proces de maghiarizare: învățământ în limba maghiară, eliminarea completă a manualelor românești, maghiarizarea numelor și a prenumelor în registrele stării civile, o neroadă campanie de sincronizare a portului țăranului român cu portul țăranilor unguri și multe alte nedreptăți. După primul război mondial, în anul 1918, în Transilvania a început o amplă mișcare populară pentru unirea Transilvaniei cu patria mamă. Țăranii din Sebeș abia
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
domniei demagogiei este censul, e împărțirea alegătorilor în categorii după importanța lor economică sau intelectuală. De aceea sîntem contra sufrajului universal, căci acesta ridică deosebirea de clase, face ca votul celui cu minte să aibă aceeași greutate cu a celui nerod, c-un cuvânt e exploatarea celui ce are ceva prin cel ce n-are nimic, a celui învățat prin cel ignorant, a celui drept prin cel nedrept. Urmările sufrajului universal se văd în America, unde într-adevăr tot ce nația
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
marfă, cum a introdus formele goale ale Occidentului liberal, îmbrăcînd cu dânsele pe niște oameni de nimic. El s-ar spăimânta văzând cum a fost să se realizeze pe pământul nostru libertate și lumină. El ar vedea parlamente de păpuși neroade, universități la cari unii profesori nu știu nici a scrie o frază corect, gazetari cu patru clase primare, c-un cuvânt oameni cari, văzând că n-au încotro de lipsa lor de idei, fabrică vorbe nouă, risipind vechea zidire a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe de altă parte mă făcuse curios să aflu pricina acestei aversiuni accentuate și instinctive (nu-i făcusem nici un rău, nu schimbasem cu ea niciodată nici un cuvînt). "Tu, tu, tu!", mi-a șoptit atunci acea fată abia stăpîndu-și bucuria ei neroadă că mă putea, în sfârșit, defini... "Ei, da, i-am răspuns eu, eu, ce e cu mine?"... Știi tu ce e tandrețea?!"' mi-a spus. Am izbucnit într-un hohot de râs sarcastic și i-am confirmat: "Ei, da, tandrețea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
tine ca niște emisari care raportau atât de rapid ce-au văzut, încît știai și tu ce gîndește: cine e individul de lângă mine, ce viață duce, ce idioțenii zac în capul lui, și ce deosebire e între el și alți nerozi care populează acest pămînt? Gândii, ca să-i răspund: "Pot să pun mâna pe tine chiar aici și să-ți mușc fatala, vulgara și ispititoarea ta gură fără să-mi pese de nimeni, ce-ai să faci?" Ea își întoarse capul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Pe drum, la întoarcere, ne întîlnirăm cu un câine și ea vru să se apropie de el. Era un câine vagabond și o oprii, explicîndu-i că s-ar putea s-o muște din prostie... Se vedea că e un dulău nerod, care nu reușise să se lipească și el de-un stăpân, pesemne nimeni nu-i găsise vreo calitate și toată lumea îl gonise, și atunci se resemnase să trăiască pe străzi, dar având aerul că dacă nu e al nimănui e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
place, ad-o aici, numai pe ea vreau s-o mai văd pe lumea asta, tu ia-o pe urmele lui tac-tău și să nu veniți la înmormîntarea mea. O să mă rog tatălui ceresc să vă pedepsească pentru viețile voastre neroade." "De ce neroade, mamă?" Pentru cine am muncit eu, din zi până în noapte! Nu zic de el, care a luat umilința mea drept prostie și în loc să înțeleagă, să sufere și să se întoarcă la mine, a așteptat ce-a așteptat și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
aici, numai pe ea vreau s-o mai văd pe lumea asta, tu ia-o pe urmele lui tac-tău și să nu veniți la înmormîntarea mea. O să mă rog tatălui ceresc să vă pedepsească pentru viețile voastre neroade." "De ce neroade, mamă?" Pentru cine am muncit eu, din zi până în noapte! Nu zic de el, care a luat umilința mea drept prostie și în loc să înțeleagă, să sufere și să se întoarcă la mine, a așteptat ce-a așteptat și pe urmă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
propria-i minte. "Să nu te menajezi, adică, zise el, să-ți pui mintea la contribuție? Asta vrei să spui, fă?"' Ea negă cu degetul foarte energic: " Am spus eu bine așa cum am spus", zise ea cu o trufie cam neroadă, pe care o au toți cei cărora le scapă din gură ceva ambiguu, care dă de furcă celor de față. "Să lăsăm deocamdată mintea la o parte, zise atunci bunicul cu un humor filozofic, și să ne rezumăm la bani
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Ar avea-o de model pe madam Letiția, soția farmacistului, bunică și ea, dar știi ce-a făcut ?" "Nu știu!" "Știi, sau nu știi? A luat Gerovital, da' a luat, nu glumă, bărbatu-său i l-a adus, și ăla nerod, și au apucat-o pandaliile, s-a amorezat de unul și a fugit dracului de-acasă, s-a dus după el, pe undeva pe la Craiova, un tehnician de la Electroputere, dar originar de-aici de la noi din cartier (venise în concediu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ea la ușă, că poți s-o vezi pe Silvia când vrei, la tine sau aici, unde îți convine și oricând. Și nu lua în seamă ce ți-a spus Tasia, care între noi fie vorba, râse ea, e cam neroadă. Așa crede ea că trebuie să se întîmple acum între noi, și e convinsă că tot așa gândesc și eu. Chipurile ne vrea binele, ca și când binele ăsta, mai spuse Matilda cu o voioșie amară, ar depinde de voința unuia sau
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pur spirit comparatist, Între propria lor cultură și cea a teritoriilor străbătute adesea În grabă. Acești călători erau, Într-o anumită măsură, antiteza celor care spun că pretutindeni e la fel, turiști blazați pe care Victor Hugo Îi califica drept „nerozi și disprețuitori”. Desigur, privirea nu pătrunde adânc și observațiile rămân superficiale, prea multe elemente neputând fi sesizate imediat. Însă multe informații bogate În sensuri (despre fapte sociale) au fost culese, puse laolaltă și apoi comentate cu un „etnocentrism” aproape permanent
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
să ascunzi În spatele acelui chip de Înger natura-ți de demon, sfios Înveșmântată În jeanșii tăi androgini, În tricoul tău aproape străveziu, ce din păcate ascunde crinul nelegiuit Întipărit În carnea-ți albă de călăul din Lille! A sosit primul nerod, atras de mine În capcană, Îi zăresc cu greutate trăsăturile sub pelerina care Îl Învăluie, dar Îmi arată semnul templierilor din Provins. E Soapes, ucigașul plătit al grupului din Tomar. — Conte, Îmi spune, a sosit clipa. Prea mulți ani am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Să ne unim forțele, iar ceilalți... Îi completez fraza: — Ceilalți ducă-se În infern. Mergi, frate, În mijlocul camerei e un sipet, În sipet e ceea ce cauți de veacuri. Nu te teme de Întuneric, el nu ne amenință, ci ne ocrotește. Nerodul Își Îndreaptă pașii Într-acolo, aproape orbește. Un bufnet sec. S-a rostogolit În groapă, când să ajungă la nivelul apei, Luciano Îl Înșfacă și-l lovește cu tăișul spadei, o tăietură rapidă la gât, gâlgâitul sângelui se face una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de la memorabilul an 1848, împle mica minoritate de maghiari în Transilvania cu spaimă și îngijire și a introdus o dușmănie și oțărâre nenaturală între cele două rase, ar fi încetat demult dacă în Pesta nu s-ar da ascultare știrilor neroade iscate din când în când despre introducerea pe ascuns de arme din Țara Românească în Transilvania și despre pretinse încercări a unor agenți români de-a isca o insurecțiune pentru scuturarea jugului maghiar. Guvernul maghiar însă dă o serioasă atenție
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca această afacere meschină să fie dată în seama unei comisii formale româno - ungare. În unul din articolele sale polemice "Pesther-Lloyd" întreba ce-ar zice Anglia în cazul unei împresurări de graniță? Iată ce zice Anglia: Că ungurii și presa neroadă redijată de jidani fac zgomot pentru niște gogorițe inventate de ei înșii. [21 august 1881] ["RĂUL DE CĂPETENIE... "] Răul de căpetenie al organizării noastre sociale este posibilitatea ce se dă străinilor și păturei de feneanți, grecotei, franțuziți, bonjuriști, demagogi de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
îndeosebi Anglia, consideră noul regat ca pe un productiv obiect de esploatație pentru comerțul ei prădător. (Și Austria ne consideră altfel? E naiv Pesther-Lloyd). Pe cât timp va fi ceva de luat din acea țară o vor sprijini în dorințele ei neroade - cu presupunerea că aceasta ar fi cu putință dintr-o respectuoasă depărtare și prin vorbe bune; în complicațiuni serioase nu se vor arunca niciodată de dragul României și ele sunt desigur mai degrabă gata de-a privi România ca un teren
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]