272 matches
-
sale: „Ce-o fi căutat alături de Giani, Carada și Mihălescu e un mister pentru noi și pentru mulți care l-au cunoscut, desigur că locul lui nu era alături de acele bipede pentru cari adevărul e o farsă și onestitatea o nerozie.” (p. 135). Conta s-a vrut ctitor de filosofie, dar nu a apucat s-o predea. Și-a dorit o familie, dar nu a avut-o. Și-a dorit reforma educației și nu a obținut-o. De pe urma lui nu au
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
capriciului și al nerăbdării, fiind scris sub imperiul unor dispoziții cărora nici autorul nu le deslușește sensul; 2) romanul se vrea extravagant cu orice preț, o analectă de bizarerii cu finalitate incertă; 3) cartea e un amestec absurd de bufonerii, nerozii și gafe; 4) nici autorul nu știe prea bine ce a vrut să spună în paginile acestea. La o așa lucidă dezbrăcare în public, nu poți să nu te întrebi: de unde atunci voluptatea de a-și terfeli talentul publicînd o
Homo insipiens by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4433_a_5758]
-
resurse de simplitate gravă, la adăpost de răsucirile sarcastic dibace, care pot neferici orice demiurgie. Numai cu acest preț, un talent de importanța lui Flaubert își depășește obstinațiile care-i macerau creativitatea, înverșunarea de a întreprinde vivisecția micului burghez, a neroziei pretențioase, după impulsuri ale unui scrupul neiertător, mergînd paradoxal pînă la un soi de automutilare. Flaubert, al anilor săi din urmă, pe pragul acelei iluminate despărțiri pe care o citim în Trois Conte, s-a vădit în stare de un
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
de a ști, deși parte dintre abominabilele realități le cunoștea”. Ca și: „Vădit anticeaușistă, dar și pro-stalinistă cu efuziuni și entuziasme penibile și impardonabile, Nina Cassian își face o mea culpa tîrzie, mizînd pe neștiința sau, pur și simplu, pe nerozia unui cititor neinformat”. Excelenta carte a Lianei Cozea ne îngăduie însă a vorbi și de o altă variantă a „sincerității”, cea de natură critică, pe care exegeta o învederează în marginea lecturilor d-sale, cu o rezonanță a feminității în
Un șir de „sincerități” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3780_a_5105]
-
post-mortem: nu, toate acestea nu existau. Și totuși, nu se putea hotărî să facă pasul - să întindă puțin mîna. În chip paradoxal, la început trecu peste detaliul deschiderii casetei cu destulă indiferență, ca și cum plicurile n-ar fi tăinuit decît niște nerozii dinainte știute, cel mult niște facturi imemoriale - în orice caz, niște spații perfect rectangulare de beznă. Curiozitatea, cum e și firesc, înflori în întuneric: în fiecare zi tot mai mult, tot mai departe, se gîndea la teancul de scrisori... Artificiul
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
în taxi, lăsând vălul și hainele lungi pentru o ținută modernă) sau chiar fantastice („ginnii, diavolii, îngerii și alte creaturi care trăiesc pe celălalt tărâm sunt prezenți în imaginația fiecărui egiptean... Astfel, să vorbești despre ginni nu e deloc o nerozie, pentru că ginn-ul e o realitate a religiei, istoriei și tradițiilor noastre, este, până la urmă, parte a sufletului nostru, este ca și cum ai pune verdeață în mâncarea de ful.”). Nu e deci de mirare că tonul amintește uneori de basmele arabe: „Când
Povești din traficul egiptean by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3862_a_5187]
-
că filosofie politică”. Acea proclamație natinga dar sigură pe șine, e cheia zarvei noastre și nu filosofia stingii.Toate posturile ulterioare ale lui Bucurenci, nu sînt decît o perdea de fum menită să camufleze, să eufemizeze, la limita să justifice nerozia aia de disculpare a marxismului. Și-a discreditat, dinainte, criticii pe motiv că obiecțiile lor ar fi intoxicate ideologic, fiind formulate numai de pe “poziții de dreapta”. S-a pitit cuminte, cu tot cu marxism, în “marsupiul” larg al stingismului, astfel încît, cei
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
că filosofie politică”. Acea proclamație natinga dar sigură pe șine, e cheia zarvei noastre și nu filosofia stingii.Toate posturile ulterioare ale lui Bucurenci, nu sînt decît o perdea de fum menită să camufleze, să eufemizeze, la limita să justifice nerozia aia de disculpare a marxismului. Și-a discreditat, dinainte, criticii pe motiv că obiecțiile lor ar fi intoxicate ideologic, fiind formulate numai de pe “poziții de dreapta”. S-a pitit cuminte, cu tot cu marxism, în “marsupiul” larg al stingismului, astfel încît, cei
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
Și ninge și plouă. Prea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler. Mereu voi suferi de-o boală grea: Că nu e totul bine-n țara mea. Tot românul plânsu-mi-s-a: Da, câștigul fără muncă, iată singura pornire; Virtutea? E-o nerozie; Geniul? O nefericire. Un singur leac îmi trebuiește mie: Să-i pot vedea pe ceilalți vindecați. DE-ACEEA, CÂND COBOR LEGAT ÎN FIARE, ÎMPOVĂRAT DE-OSÂNDA CEA MAI GREA, CU FRUNTEA-N SLAVĂ STRIG DIN ÎNCHISOARE: NU-S VINOVAT FAȚĂ DE
PARTEA A IV.A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385293_a_386622]
-
accepta ideile și identitatea și care găsesc un echilibru între autoritate și libertate. Părinții care nu-și transforma copiii în cărți de vizită umane, care nu proiectează în ei propriile lor neîmpliniri și care nu confundă „relaxarea“ cu ignoranța și nerozia. Poate că astăzi Sară e fericită.
Tirania cuvântului „trebuie” când ne educăm copiii () [Corola-blog/BlogPost/338247_a_339576]
-
îmi pasă mă știe și mă vrea chiar dacă sunt bătrân și hâd, chiar dacă îmi târăsc piciorul, iar mâna nu pot să o-întind, eu, îi vorbesc în șoaptă, ea mă ascultă surâde, reflectă și acceptă chiar dac-o apăs cu nerozii, mă lasă-ntotdeauna să-i ating gândul tainic, îmi dă speranță și mă învăluie c-o muzică divină din veacuri viitoare ei nu-i trebuie frumusețe, nici violență, ci numai clipe fericite, mă roagă-ntruna, fremătând, să n-o reped
CLAVIATURA (KEYBOARD) de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344259_a_345588]
-
stare de ebrietate), iar individul din spate, ultraj la adresa organului în misiune. Buhăianu se enervă și începu să țipe ca turbatul: --Ce infracțiuni, incompetenților? Dați actele șoferului, că ne grăbim, avem treburi urgente și-o să vă fac să plătiți pentru neroziile voastre! --Vezi, Bârneață? Ultraj, cu violentarea organului. Băi, nea...Budană, ia scoate buletinu’, să văd cu cine stau de vorbă! --Domu’ șef, interveni Trache, las-o mai moale, că dumnealui este o personalitate, mare director de Bancă, și membru în
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
că am dat de cuibul interopilor și nea Budană este... --Șeful lor,bă! Păi, trebuie să facem procesul-verbal și să-l arestăm. --Pe cine să arestați, tăntălăilor? Trache, nesocotitule, nu mai trăncăni aiurea, că ăștia sunt în stare de orice nerozie, care să ne-ncurce treburile. Ați văzut actele, nenorociților! Vă rog să ni le dați imediat, ca să plecăm! --Pune-i cătușele, Bârneață și „liniștește-l”! Eu îl „lucrez” pe șofer. Ia suflă aici,domnu’! Bietul Mototolea începu să se smiorcăie și
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
aduce, aici, mari schimbări. Cred că nu mai e nimic de făcut: gloata asta imbecilă va alege, totdeauna, prost. E nevoie de o elită! De unde s-o scoți?! Unul ca mine va influența prea puțin vremurile; filozofii au ajuns ca nerozii, nu-i mai ascultă nimeni... Ar mai fi Doctorul, dar acesta este un criminal, Actorul - un alcoolic - și Romancierul, un alt împătimit după putere: un Magistrat în planul ficțiunii; crede că viața este ca în cărțile lui. ROMANCIERUL. Filozoful a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
și oamenilor de la televiziune și de la radio să nu mai toarne gaz pe foc, dacă ne lipsesc înțelepciunea și inteligența, riscăm ca toată istoria asta să sară în aer, trebuie să fi citit că directorul ziarului guvernului a comis astăzi nerozia de a admite posibilitatea ca toate acestea să se termine într-o baie de sânge, Ziarul nu e al guvernului, Dacă mi se permite acest comentariu, domnule ministru, aș fi preferat un alt comentariu de la dumneavoastră, Omul s-a întrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
șapte veacuri, Lucrată în robie de meșter priceput, A-mpodobit tripticul cu gingășii și fleacuri." (Mitra lui Grigore) Emfaza demonstrativă din această manieră devine gesticulatoare în următorul ecce-homo: "Să bat noroiul vremii Cu ochii-nchiși. Hlamida Să-mi scoată-n drum nerozii, Din cârciumi grași și beți. Ca fluturii, ce rabdă Să-i poarte-n praf omida, Să rabd și eu povara A duce două vieți?" (Nehotărîre) Ne întrebăm, scrutând această veritabilă față a domnului Arghezi: cum a fost posibilă confuziunea: Arghezi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și bine am făcut, am făcut pe dracu! că doar tot el m-a pus. ce-mi trebuia mie, să știu adevărul?! de parcă am trăit degeaba atâția ani... auzisem, citisem că mai citesc și eu din când în când în afară de neroziile unora și scriituri de scriitori în care se spune că adevărul doare al naibii de tare și abia acum descopăr (netotul de mine) ce dulce-i minciuna!... a fost cât pe ce să-ți reproșez toate giugiulelile tale cu atâția perverși chelioși
IUBITO, TI-AM SPART PAROLA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361209_a_362538]
-
erau pe stradă, până nu dădeau vecinii drumul afară păsărilor lor. Tata ne scutura zdravăn pomii și noi adunam prunele, dimineața și seara. Atunci mi-am jurat că nu voi sta la țară niciodată! Inventa soră-mea tot felul de nerozii ca să mă țină acolo: ba că-s bombe și, dacă nu le adunăm, vor exploda, ba că au nu știu ce viruși în ele și punem planeta-n pericol de le lăsăm libere...La un moment dat, ca să mă motiveze, taică-meu
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocara, Prea v'ati bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s'arate'odata ce sunteți -- niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire Virtutea? e'o nerozie; Geniul? o nefericire. “ Că nu este recunoscută valoarea umană și geniul se simte nefericit într-o lume din care simte că nu face parte pentru că nu seamănă cu indivizii care o compun, azi nu mai miră pe nimeni : Dar lăsați
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
Printre prieteni, rubedenii, Dar îi prinde și pe-ai noștri, Din familii cu vedenii! La-ntâlniri fac plecăciune Cu priviri iscoditoare Gata de obversiune Chiar în fraza următoare! Poate fi o gelozie Ori un gând venit ștrengar, Ca o mare nerozie, Dar de care n-ai habar! O privire-ntâmplătoare Ori un zâmbet prea amabil, În tramvai ori adunare, E izvorul redutabil... Oricum, e treabă clară Și devine un pericol. Nu lăsa în ochi s-apară Suspiciunea. Ești ridicol! Referință Bibliografică
SUSPICIUNE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350424_a_351753]
-
rosti: - Aud eu bine? Tu îndrăznești să-mi ceri nepoata de soție?! Tu care n-ai nici o pâine la masa de seară? Auzi, să-mi ceară, nitam-nisam, nepoata mea de soție! Ce îndrăzneală! Nici să nu te gândești la așa nerozie, tinere! - Unchiule, îl imploră Mona, de ce ești așa de rău cu singura ta nepoată din casa ta, la care știu că ții așa de mult? De ce nu vrei să înțelegi inimile a doi tineri care se iubesc? Dar unchiul nu
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 995 din 21 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Raiul pe cealaltă parte ne-a catapultat în moarte Frunze vai pline de toamnă banii zilnic ne condamnă Ne-nvârtim în jurul cozii toți și genii și nerozii Unul dacă face-un pas altu-l trage jos de nas Unde naiba te trezești te dai înger între pești Cu țeapa sar toți pe tine de-aia cică sunt albine Însă mierea lor e ura băga-le-ai în coastă
SENTINŢA-I DIVINĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 995 din 21 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365079_a_366408]
-
cumva împăratul Constantin a amenințat episcopii cu moartea de la acest conciliu, să voteze această blasfemie? De altfel Jeshua a afirmat mereu că este fiu de om și-l numea tată pe unul din zeii sălbatici israeliți, Eli...” Vai ce mare nerozie ! Ce gândire schimonosită ! Moșul din Carpați știe de această prăpastie a ignoranței în care ați căzut și v-ați vătămat atât de grav, zbătându-vă în neputința ipocriziei ? Chiar n-ați avut curiozitatea să deschideți vreodată Noul Testament ? N-ați auzit
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
sfâșiind această țară,/ Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară,/ Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei,/ Ca să nu s-arate - odată ce sunteți - niște mișei!/ Da, câștigul fără muncă, iată singura pornire;Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire”. Civilizația românească a fost una idealistă, inclinată spre înțelegerea sufletului. Materia a exercitat o prea mică atracție asupra românului, dovadă că în timpul îndelungat al comunismului, când ateismul își întindea aripile negre peste întreaga populație, mulți oameni și-
BUNĂTATE VS. RĂUTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352254_a_353583]
-
are nouăzeci de ani și mai face uneori pe el, a dovedit de-a lungul anilor multă înțelepciune și dârzenie. Mai ales că nu a fost căsătorit niciodată și nu are nici un fel de urmași care ar putea, în mare nerozia lor, să pretindă drept la tron și să provoace vreo zaveră în viitor. Iar faptul că aleargă și acum pe holurile palatului său după slujnice, dă dovada fermă a tăriei, vârtuții și longevității acestui neam de soi. Vivat, crescat, floreat
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]