225 matches
-
e și secretar de redacție. Își susținuse doctoratul în litere în 1935, luat magna cum laude, la Universitatea din București, sub conducerea lui Charles Drouhet, cu studiul introductiv și ediția critică a volumului Les Filles du feu de Gérard de Nerval. Cele două volume fuseseră deja publicate în 1931, la editura pariziană Champion, în seria „Opere complete ale lui Gérard de Nerval”, și se bucuraseră de o primire excelentă. Este momentul care îl consacră pe P. ca „nervalian” de prim rang
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
conducerea lui Charles Drouhet, cu studiul introductiv și ediția critică a volumului Les Filles du feu de Gérard de Nerval. Cele două volume fuseseră deja publicate în 1931, la editura pariziană Champion, în seria „Opere complete ale lui Gérard de Nerval”, și se bucuraseră de o primire excelentă. Este momentul care îl consacră pe P. ca „nervalian” de prim rang, ediția sa rămânând una de referință. În 1939-1940 predă la Școala Normală Superioară din Iași, iar în 1942 e numit profesor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
această constelație textuală, din care, global, se configurează profilul unui umanist de tip clasic, permanent deschis înnoirii, sedus uneori de reflexele actualității, dar niciodată trădând valorile fundamentale. Ceea ce îi asigură notorietatea europeană sunt, fără îndoială, studiile consacrate lui Gérard de Nerval. Acribia cu care s-a aplecat, la început de carieră, asupra volumului Les Filles du feu, va deveni stilul inconfundabil al cercetărilor proprii. Textul stabilit în ediția critică, cât și studiul critic aferent, precum și celelalte incursiuni în opera lui Nerval
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
Nerval. Acribia cu care s-a aplecat, la început de carieră, asupra volumului Les Filles du feu, va deveni stilul inconfundabil al cercetărilor proprii. Textul stabilit în ediția critică, cât și studiul critic aferent, precum și celelalte incursiuni în opera lui Nerval din perioada pariziană vor tranșa chestiuni multă vreme controversate și vor oferi răspuns unor aspecte obscure. Cu acest tip de studii exegeza nervaliană, atât de frecvent supusă speculațiilor, intră în etapa sa științifică și lucrul a fost recunoscut fără rezerve
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
fost recunoscut fără rezerve de universitarii și specialiștii francezi în domeniu. P. se numără, de asemenea, printre promotorii cercetărilor românești de literatură universală și comparată, contribuind la constituirea unei școli comparatistice românești. SCRIERI: Le Sentiment de la mort chez Gérard de Nerval, Paris, 1925; Les Sources allemandes de deux „Filles du feu” de Gérard de Nerval, Paris, 1930; „Rezistențele” franceze în literatura comparată, Iași, 1938; Studii de literatură comparată, îngr. și pref. Zaharia Sângeorzan, Iași, 1981. Ediții: Gérard de Nerval, Les Filles
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
de asemenea, printre promotorii cercetărilor românești de literatură universală și comparată, contribuind la constituirea unei școli comparatistice românești. SCRIERI: Le Sentiment de la mort chez Gérard de Nerval, Paris, 1925; Les Sources allemandes de deux „Filles du feu” de Gérard de Nerval, Paris, 1930; „Rezistențele” franceze în literatura comparată, Iași, 1938; Studii de literatură comparată, îngr. și pref. Zaharia Sângeorzan, Iași, 1981. Ediții: Gérard de Nerval, Les Filles du feu, I-II, introd. edit., Paris, 1931. Repere bibliografice: Henri Clouard, Une thèse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
Gérard de Nerval, Paris, 1925; Les Sources allemandes de deux „Filles du feu” de Gérard de Nerval, Paris, 1930; „Rezistențele” franceze în literatura comparată, Iași, 1938; Studii de literatură comparată, îngr. și pref. Zaharia Sângeorzan, Iași, 1981. Ediții: Gérard de Nerval, Les Filles du feu, I-II, introd. edit., Paris, 1931. Repere bibliografice: Henri Clouard, Une thèse importante, „Le Jour”, 1935, 15 iulie; André Billy, Une édition critique des „Filles du feu”, „L’Oeuvre”, 1935, 16 iulie; Adrian Marino, Un român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
Ciopraga, Spirit și metodă, CRC, 1977, 12; Al. Dima, Profesorul N. I. Popa - octogenar, CRC, 1977, 12; Val Panaitescu, Profesorul Nicolae I. Popa la 80 de ani, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Marina Mureșanu Ionescu, Un interpret român al lui Gérard de Nerval, CRC, 1979, 10; Lidia Gavrilescu, Bibliografia scrierilor prof. dr. docent N. I. Popa, Iași, 1979; Marina Mureșanu Ionescu, Nicolas Popa et les études sur Nerval, „Études nervaliennes et romantiques” (Namur), 1981; Al. Călinescu, Am întâlnit și comparatiști fericiți, CL, 1982, 5
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
de ani, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Marina Mureșanu Ionescu, Un interpret român al lui Gérard de Nerval, CRC, 1979, 10; Lidia Gavrilescu, Bibliografia scrierilor prof. dr. docent N. I. Popa, Iași, 1979; Marina Mureșanu Ionescu, Nicolas Popa et les études sur Nerval, „Études nervaliennes et romantiques” (Namur), 1981; Al. Călinescu, Am întâlnit și comparatiști fericiți, CL, 1982, 5; Val Panaitescu, Am văzut un om. Profesorul N. I. Popa, CRC, 1982, 30; Aurel Leon, Uimire până la sfială, CRC, 1982, 30; Maftei, Personalități, V, 191-195
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
bronz și lampioane de porțelan (1920) și Cetiți-le noaptea (1930), parțial și romanul Bărbierul regelui Midas (1931) au o scriitură de factură postsimbolistă (în linia Henri de Régnier, Marcel Schwob, Albert Samain, Huysmans, Maeterlinck), cu filoane romantice (E.A. Poe, Nerval, E.T.A. Hoffmann), care presupun o atmosferă bizară, enigmatică, exotică sau onirică, încărcată de o nostalgie fin de siècle. Fantasticul minulescian este unul conectat la viața citadină, modernă (ca la Mircea Eliade sau la Al. A. Philippide), rupând deci cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Dunkerque (1974-1977), apoi e student la Universitatea Paris III (1977-1981). La L’ Institut National de Langues et Civilisations Orientales din Paris obține în 1986 diploma în cercetări și studii aplicate cu lucrarea La Réception de l’oeuvre de Gérard de Nerval en Roumanie de 1855 à 1941. Face studii doctorale la Universitatea din Aix-en-Provence (1990-1995), sub conducerea lui Valeriu Rusu, finalizate cu teza L’Art romanesque de Ionel Teodoreanu dans „La Medeleni” (1925-1927). Între timp a predat limba franceză la licee
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
de doisprezece ani datorită pasiunii de a colecta mărci poștale; din 1976 datează primele sale traduceri din antumele eminesciene și din poezia lui Lucian Blaga, rămase nepublicate. W. debutează în „Caietele Eminescu” cu studiul comparativ Mihai Eminescu et Gérard de Nerval (1985). Mai publică în „Synthesis”, „România literară”, „Revue de littérature comparée”, „Dialogos” ș.a. Întreprinde, la Paris și la București, cercetări consacrate îndeosebi lui Gérard de Nerval și secolului al XIX-lea românesc. În teza de doctorat el analizează caracterul inițiatic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
nepublicate. W. debutează în „Caietele Eminescu” cu studiul comparativ Mihai Eminescu et Gérard de Nerval (1985). Mai publică în „Synthesis”, „România literară”, „Revue de littérature comparée”, „Dialogos” ș.a. Întreprinde, la Paris și la București, cercetări consacrate îndeosebi lui Gérard de Nerval și secolului al XIX-lea românesc. În teza de doctorat el analizează caracterul inițiatic al trilogiei romanești a lui Ionel Teodoreanu și modernitatea ei prin aspectul autoreferențial, prin „dimensiunea speculară și compunerea digresivă”, scrierea oferind, în contextul literaturii europene, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
despre poezia realistă și romantismul popular), Tudor Arghezi, Ion Petrovici. Traduceri se fac din Lev Tolstoi, Jack London, Thomas Mann, Gogol, Șalom Alehem, Baudelaire. Criticul Octav Botez conturează portrete ale unor mari scriitori europeni: Marcel Proust, André Gide, Gérard de Nerval, Émile Verhaeren, Maurice Maeterlinck, Alfred de Musset ș.a. Valoarea colaboratorilor, preocuparea de a cuprinde fenomenul literar și artistic din țară și de peste hotare fac din L. l. și a. o publicație de ținută, în tradiția marilor reviste din Moldova de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287884_a_289213]
-
dar și cu o sensibilitate deosebită în analiza textului literar, S. contribuie la realizarea unor importante lucrări colective - Dicționar al literaturii franceze (1972), Histoire de la littérature française (III, 1981). Concomitent, publică o serie de traduceri din literatura franceză (Gérard de Nerval, Charles Nodier, Victor Hugo, Maurice Druon), cât și transpuneri din literatura română în franceză (Contes populaires roumains, 1979, dar și din scrierile lui Lucian Blaga, Marin Preda, Geo Dumitrescu), precum și prefețe, note, în special la volume cu versiuni în românește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289718_a_291047]
-
Marin Tarangul, Bosch, Paris, 1974; Alexandru Tănase, Culture, civilisation, humanisme, București, 1974; Iulian Mereuță, Manet, București, 1975; Eugen Schileru, L’Impressionisme, București, 1975; Victor Hugo, Han din Islanda, București, 1976; Virgil Cândea, Brève histoire de la Roumanie, București, 1977; Gérad de Nerval, Călătorie în Orient, îngr. și pref. trad., București, 1977; Contes populaires roumains, pref. Vasile Nicolescu, București, 1979; Maurice Druon, Fericirea unora, București, 1979; Claude Bremond, Logica povestirii, pref. Ioan Pânzaru, București, 1981; Geo Dumitrescu, Biliard, pref. Gabriel Dimisianu, București, 1981
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289718_a_291047]
-
un bolnav fără boală", "un dement fără infern", spiritul sau este o stafie fără sânge, insomnia lui îl pune în afara celor vii, într-un vis negru al vidului. "Eroii săi, în ultimul lor delir, căci s-au sinucis, sunt Kleist, Nerval, Otto Weininger"42, spune Svetlana Paleologu-Matta. Cioran însă nu s-a sinucis, desi citim în Tratat de descompunere 43: "Cel ce niciodată n-a conceput propria să anulare... e un întemnițat degradat, ori un vierme care luneca pe hoitul cosmic
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a țării, gazeta având valoare de document istoric, întrucat concomitent tipărește nu doar legi și comentarii politice, ci și toate discursurile din Cameră. Ulysse de Marsillac e prezent cu numeroase însemnări despre literaturile română și franceză: Jenăchiță Văcărescu, Gérard de Nerval, Lettres sur la littérature roumaine, „Leș Misérables”, „Babă Hârca” de Matei Millo, Leș Poètes roumains. Vasile Alecsandri, Chateaubriand, Jules Michelet publică studiul intitulat La Poésie roumaine, iar Ange Pechméja traduce în franceză, număr de număr, pagini din literatura populară (Mănăstirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290637_a_291966]
-
1, 35-64, 311-61 Platz-Waury, Elke 1978. Drama und Theater. Eine Einführung. Tübingen: Max Niemeyer Verlag Pratt, Mary Louise 1977. Towards a Speech Act Theory of Literary Discourse. Bloomington: Indiana University Press Prendergast, Christopher 1986. The Order of Mimesis: Balzac, Stendhal, Nerval, Flaubert. Cambridge: Cambridge University Press Prince, Gerald 1973. A Grammar of Stories. The Hague: Mouton 1983. Narratology. The Form and Function of Narrative. The Hague: Mouton Propp, Vladimir [1928] 1970. Morfologia basmului, Trad. Radu Nicolau. București: Univers Rimmon [-Kenan], Shlomith
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ideolog, pedagog, personaj literar, subiect de anecdotica ș.a.m.d. slujește deopotrivă istoriei literare, sociologiei și evoluției comparative a mentalităților. A redactat cursuri universitare (Literatura secolului al XVIII-lea), a tradus în română din Barbey d’Aurevilly (Diabolicele), Gérard de Nerval (Aurelia), Eugen Ionescu (Jurnal în fărâme) ș.a., dar și în franceză, din V. Voiculescu (Povestiri). SCRIERI: La Littérature française dans l’espace culturel roumain (în colaborare), București, 1984; Création et devenir dans la littérature française du XX-e siècle (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285536_a_286865]
-
zona Mehedinți) și Paserile cu cioc de fier (din Vâlcea). În ceea ce privește traducerile literare, nesemnate, dar aparținând mai toate lui Grandea, sunt de semnalat tălmăcirea parțială după Don Quijote de Cervantes și două articole despre H. Heine (unul al lui Gérard de Nerval), însoțite de o traducere în proză din creația poetului (Intermezzo). Mai apar scurte recenzii la cărți străine și o cronică la spectacolul cu piesa lui B. P. Hasdeu Trei crai de la răsărit. L.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]
-
față de filistinul burghez, vizionarismul anarhic față de calmul rațiunii etc. Melancolia precipitată a lui Novalis (1772-1801) sau Lamartine (1790-1869), evaziunile narative în lumea grecească din poetica lui F. Hölderlin (1770-1843) sau Friedrich von Schiller (1759-1805), J. Keats (1795-1821) ori G. de Nerval (1808-1855), recuperarea unor teme biblice la J. Milton (1608-1674) sau A. de Vigny (1797-1863), toate acestea dau mărturie despre o achiziție dezechilibrată a tradiției culturale europene, care va alimenta, prin Baudelaire, avangardismul decadent al secolului XX3. Pentru hermeneutica romantică, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
prețioase) se consumă iluminările poetului, ca și bâjbâielile lui prin indestrămabile neguri. Simplitatea, chiar în tonuri de romanță, priește mai mult liricii lui I. A publicat în periodice traduceri din Baudelaire (pentru care pare să aibă o preferință), Gérard de Nerval, Leconte de Lisle, Émile Verhaeren, Henri de Regnier, Paul Valéry și, de asemenea, din Racine și Edmond Rostand. În proză, I. cultivă, chiar dacă pândit de o anume stereotipie, dimensiunea psihologică, precum în Dezmeticire (1935), ca și în alte schițe și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
universală Literatura fantastică s-a manifestat începând cu secolul al XIX-lea în cultura universală, prin nume de rezonanță care au marcat linia acestui tip de opere, atât de complexe și controversate. Astfel, literatura franceză este reprezentată de Gerard de Nerval (Mâna fermecată, Fiicele focului), Honore de Balzac (Pielea de sagri), Theophile Gautier (Ibricul de cafea, Moartea îndrăgostită) . Literatura engleză se remarcă prin operele lui Mary Shelley (Frankenstein sau Prometeul modern), Oscar Wilde (Portretul lui Dorian Grey), Henry James (O coardă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de călătorie din Reverii pe malurile Senei (1978) V. evocă uneori fidel și empatic. Compensând dogmatismul său „științific”, fundamentarea sa pozitivistă în general, aici este mai subiectiv și mai interesant. Îi amintește pe Restif de la Bretonne, Charles Baudelaire, Gérard de Nerval, Honoré de Balzac, Marcel Proust, Guillaume Apollinaire, André Breton, B. Fondane, Ilarie Voronca. Călătorul își continuă notațiile impresioniste în Popas lângă Notre-Dame (1981), scriind despre Victor Brauner, Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Jules Pascin, marchizul de Sade, arătându-se cunoscător al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]