252 matches
-
-se într-o prăpastie, insă Naraku va reuși să-i fure ciobul. Kohaku este crezut mort, insă lumină din Giuvaer va intra în corpul său, cu prețul coruperii totale a Giuvaerului. Kikyo înseamnă în japoneză "“floare chinezească”" care simbolizează "“dragostea neschimbătoare”" sau "“dragostea nemuritoare”." Kikyo ține foarte mult la sora ei mai tânără, Kaede, fiind foarte apropiate în timpul vieții. Când era mai mică, Kikyo a ucis în mod accidental un demon aflat în apropierea lui Kaede, iar o bucată din el
Kikyo () [Corola-website/Science/320672_a_322001]
-
lor flexionare — genul masculin are trei subcategorii: masculin personal, masculin animat și masculin neanimat, iar genurile feminin și neutru sunt în plural unite în genul nemasculin. Adjective și unele pronume și numerale se declină după gen, iar substantive au gen neschimbător (astfel, cuvântul feminin "nauczycielka" - învățatoare, nu este considerat o formă flexionară a cuvântului "nauczyciel" - învățator, ci cuvântul separat). În poloneza există în grupul nominal acordul genurilor.
Gramatica limbii poloneze () [Corola-website/Science/314580_a_315909]
-
aceeași problema ca și maestrul său Leucip. Problema aceasta consta în a deduce lumea experienței din principiile gândirii. De acord cu Parmenide, Democrit este de părere ca multiplicitatea și schimbarea lucrurilor din lume trebuie să fie fundamentată pe o existentă neschimbătoare, netrecătoare, unitară și de același fel. Dar, după părerea lui Democrit, pentru a se putea menține totuși legătură cu lumea senzorială, acest temei metafizic trebuie să fie accesibil determinării; el nu trebuie să fie gândit ca ceva nemișcat și într-
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
prin aceasta în filozofia antica greaca s-a născut o contradicție între aparență și existență, la care filozofia nu putea să rămână. Afirmarea uneia dintre teze ducea la negația celei-lalte. Caci întrebarea este: cum se face că dintr-o existență neschimbătoare se produce aparența ? Empedocle și Anaxagora au căutat să înlăture această contradicție, prin aceea că aceștia au redus producerea și dispariția lucrurilor la amestecarea și despărțirea elementelor. Atomistica a dezvoltat această idee într-o formă intuitivă și a făcut-o
Democrit () [Corola-website/Science/301007_a_302336]
-
că nu există decât forme sau acțiuni particulare denominabile distinct, negând existența universaliilor, adică a realităților generice, independente de subiect. Doctrina platonică afirmă existența formelor idei, independent de subiectul uman. Formele universale platonice sunt niște prototipuri modale perfecte și absolute, neschimbătoare, la care participă formele corespondente din lumea umană. Spre exemplu pentru fiecare forma perceptibilă sau conceptibilă, există o formă idee, o formă universală, perfectă și stabilă, care dă atributul formei sau calității din lumea umană, dar cu care nu se
Nominalism () [Corola-website/Science/308678_a_310007]
-
uluitoare pentru oricine. Aliha mai are și sensul de a adora; și aici forma ilah are sens de participiu pasiv: cel adorat. O altă etimologie, mai ciudată, îl derivă pe ilah de la ‘aliha bi- a se statornici (undeva): Allah este neschimbător, statornic. Alții îl derivă pe ilah de la waliha ila, a dori cu ardoare, a tânji după: Allah e dorit de inimile oamenilor. De la același verb, walah (numele verbal) poate însemna și iubire puternică. Acesta are și un înțeles complementar de
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
a existat mereu. De fapt, însăși sutra nu conține în mod direct fraza "eternul Buddha"; totuși noțiuni similare se găsesc în alte scripturi Mahayana, notabilă fiind Mahaparinirvana Sutra, care îl prezintă pe Buddha ca cel mai real, eternul ("nitya"/ "sasvata"), neschimbătorul, preafericitul, purul Eu (Atman) care, ca și Dharmakaya, nu cunoaște început sau sfârșit. "Regele Tantra Atoate-Creator" conține în plus o viziune panteistică a lui Samantabhadra Buddha ca eternul, primordialul Buddha, Mintea Trezită a bodhi, care spune: "Din vremurile antice, eu
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
cred că până și viața celor luminați are, într-adevăr, un sfârșit. De asemenea, în Theravada apare și noțiunea de anatta, ca una dintre 'trilakshana' (cele trei caracteristici ale realității): aceasta reprezintă ideea că nu există o entitate definită, fixată, neschimbătoare constituind o "persoană" care trece dintr-o viață în alta; interpretarea Theravadină (ca și cea a majorității școlilor budiste) asupra "anatta" neagă de asemenea existența unui suflet fixat, neschimbător, personal. Conceptul care ia locul sufletului este 'Bhava' ("devenirea"), care este
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
realității): aceasta reprezintă ideea că nu există o entitate definită, fixată, neschimbătoare constituind o "persoană" care trece dintr-o viață în alta; interpretarea Theravadină (ca și cea a majorității școlilor budiste) asupra "anatta" neagă de asemenea existența unui suflet fixat, neschimbător, personal. Conceptul care ia locul sufletului este 'Bhava' ("devenirea"), care este un flux continuu de energii proiectate karmic, care derivă din și dau naștere gândurilor și emoțiilor. Pe de altă parte, Budismul Mahayana consideră aceste învățături ca fiind incomplete și
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
un tip de meditație numită "Samayika", a cărei denominație înseamnă în limba sanscrită "calm" și derivă din cuvântul "samaya" (suflet). Scopul Samayikei este obținerea unei senzații transcendente de liniște imperturbabilă, care depășește variabilitatea ființei umane și identifică sufletul cu adevărul neschimbător al sinelui ("atma"). Meditația de acest tip pornește de la dobândirea stării de echilibru în timp, prin contemplarea regenerării nesfârșite a universului și a propriului "jiva". Samayika capătă o importanță deosebită în timpul sărbătorii religioase Paryushana și este profesată în ritualul Pratikramana
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
proiectat și produs de sculptorul Johannes Wiedewelt a fost comandat de către văduva regelui, care la moartea sa, i-a mulțumit lui Dumnezeu pentru "un rege incomparabil cu care timp de 25 de ani, ea a trăit în iubire și bucurie neschimbătoare".
Christian al VI-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/316482_a_317811]
-
în Spania sunt, doar, cea mai nemuncită construcție) e statu guo-ul: „N-am câștigat la loterie." E cronica unei fatalități asumate, care continuă în Se duce...: „Dar când e totul călător/ Schimbat mereu sau schimbător,/ Al meu destin e nencetat/ Neschimbător și neschimbat. Din nou, un amestec de tonuri romantice cu temenele orientale în fața sorții, și peste toate o ciudă subțire, învinsă repede de bonomie. Chiar dacă Bagdadul spre care călătorește un emir de fantezie e „mai șters decât rozul de flori
Bagdadii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6275_a_7600]
-
de la bărbatul ei. Dacă nu-mi spui care sunt dorințele tale, să le spun eu în locul tău? La auzul cuvintelor lui Tokichiro, Nene zâmbi și dădu din cap. Apoi, își coborî repede privirea. — Dragoste de soț? — Nu... — Atunci, o dragoste neschimbătoare. — Da. — Să naști un copil sănătos? Nene tremura. Dacă ar fi avut alături o lampă care s-o lumineze, s-ar fi văzut că fața ei se înroșise precum cinabrul. În dimineața de după cele trei zile depetrecere, Tokichiro și soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
altceva decât o tranziție de configurare ce aparține tranziției globale a modernității și trebuie analizată ca atare. Ea corespunde cu ceea ce R. Aron numește „imaginea ideală a societăților moderne”, care, spre deosebire de cea a societăților tradiționale centrate pe „ordinea stabilită și neschimbătoare”, este axată pe „o creștere economică continuă care implică răsturnări constante în organizarea socială”. Efecte discursive ale decuplării unor tranziții complementare A considera, în terminologia lui Inglehart, „efectele pe termen lung” ale schimbărilor sau transformărilor sociale înseamnă a ne referi
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
religie, care este considerat de către o grupă de oameni drept adevăr absolut, infailibil, care nu poate fi pus sub semnul întrebării. În Ortodoxie dogmele sunt adevăruri de credință revelate prin descoperire dumnezeiască. Ca urmare creștinii ortodocși le consideră sfinte, veșnice, neschimbătoare și necesare pentru mântuire. Dogmele nu descriu toată existența, ci acele laturi mai puțin sesizabile sau complet insesizabile necesare mântuirii. Dogmele tratează subiecte precum Dumnezeu, îngeri, bine și rău, rugăciune, sfințenie etc. Dogmele sunt teze prin care un individ, o
Dogmă () [Corola-website/Science/299689_a_301018]
-
centralitatea canonului românesc este maladivă pentru națiunea română, iar ca temei și pretext pentru asemenea "concluzii" îi servește cartea Ioanei Bot, Eminescu poet național român, apărută în 2001, în care autoarea insistă în ideea că "un Eminescu paradigmatic și anistoric neschimbător și pururi exemplar pentru toată suflarea românească este o formulă mortificantă" (p. 60). O contrazic însă atâția și atâția mari intelectuali români care, canonizându-l pe Eminescu, n-au văzut în el pe un "frigid", "imobil", "mortificant", "ilizibil" și alte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din 9 decembrie 1627, este miniat portretul lui Miron Barnovschi 7; prin acest hrisov, cel care fusese ales de Dumnezeu, încă din „pântecele mamei sale“ și fusese dăruit cu domnia și cu voievozia țării, știind că „nici o slavă nu stă neschimbătoare pe pământ și cu moartea neîmpărtășită, ci ca floarea se veștejește și ca umbra trece“, a zidit o biserică în târgul Iașilor, cu ajutorul Maicii Domnului, căreia i-a și închinat-o, dăruind bisericii un sat de moștenire, Toporăuți, în ținutul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai abstractă, conduse de principiul Îndoielii, tot astfel, condus de principiul cogito-ului, spiritul nostru ajunge să găsească În obiecte, În lumea sensibilă, ceva ce este inerent acesteia, care rezistă schimbărilor și prefacerilor la care obiectele sunt supuse, substratul permanent și neschimbător - un nou cupokhimhnon - al lumii reale, fundalul pe care se produc aceste schimbări, ceva ce se constituie În esența naturii sale: Întinderea. Consecvent cu sine, filosoful supune această nouă cunoștință principiului anterior, Îndoiala: „Ce Însemnă a fi Întins? Nu cumva
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
adevărat propozițiile când știe cu certitudine care sunt adevărate; și deci știe cum că nu se poate să se Înșele În această comprehensiune. Prin urmare, se află că un adevăr nu are a fi altfel decât este și că este neschimbător. Dar cum mintea noastră este schimbătoare, un adevăr nu poate fi În acest mod al imutabilității strălucitoare decât printr-o altă lumină peste tot radiantă, și care nu poate fi de la createle schimbătoare; ș...ț această lumină ș...ț era
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
omenești a plecat și Descartes, atunci când a constatat cât de schimbătoare sunt judecățile spiritului nostru. Chiar dacă amândoi gânditorii acordă un oarecare statut cunoașterii senzoriale, ei se găsesc Într-un acord deplin atunci când declară că aceste cunoașteri trebuie armonizate cu esențele neschimbătoare ale lucrurilor, și că o asemenea cunoaștere, a esențelor absolute, este mult mai adevărată și mai profitabilă, și că orice cunoaștere senzorială trebuie garantată de un principiu mai Înalt, care nu poate fi decât Dumnezeu. Acest prim principiu Îl găsim
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Thoma a trecut rezolvarea acestei dificile probleme În sarcina teologiei. Vom face și noi la fel, părăsindu-l pe Thoma de Aquino, nu fără a remarca faptul că argumentele sale vor fi Întotdeauna valabile Într-o lume restrânsă și limitată, neschimbătoare și În același timp eternă. Duns Scot Duns Scot (1266-1308) nu admitea decât un singur gen de demonstrație, și anume demonstrația a priori, dinspre cauză spre efect, cea pe care Thoma o numea propter quid. Scot consideră că orice demonstrație
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ideile, ca și despre ceea ce am scris despre ideea de triunghi, anume că, deși poate nu există nicăieri În lume un triunghi, el nu Încetează să aibă o anume natură, sau formă, sau o esență determinantă a triunghiului, care este neschimbătoare și eternă și care, spune el, nu are nevoie de o cauză. Ceea ce, totuși, judecat bine nu poate să ne satisfacă; pentru că, deși natura triunghiului ar fi neschimbătoare și eternă, cu toate acestea nu e mai puțin permis să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
anume natură, sau formă, sau o esență determinantă a triunghiului, care este neschimbătoare și eternă și care, spune el, nu are nevoie de o cauză. Ceea ce, totuși, judecat bine nu poate să ne satisfacă; pentru că, deși natura triunghiului ar fi neschimbătoare și eternă, cu toate acestea nu e mai puțin permis să ne Întrebăm de ce se află această idee În noi. Iată de ce adaugă: Dacă totuși mă zoriți să vă dau o rațiune, vă voi spune că e vorba despre imperfecțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
sunt și una și cealaltă. Și așa vom fi pe vecie, dacă nu cumva vom ajunge să ne schimbăm genele, pentru că dilema omenească a fost predestinată prin modul în care a evoluat specia noastră și, prin urmare, este o parte neschimbătoare a naturii umane. Ființele umane și orânduirile lor sociale sunt intrinsec imperfectibile, din fericire. Într-o lume în continuă schimbare, avem nevoie de flexibilitatea pe care numai imperfecțiunea o poate oferi"331. Trăim sub semnul unei dualități pe care numai
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cred occidentalii, ci de o ordine universală atotcuprinzătoare; ,,de aceea principiul superior și unic care prezidează întreaga gândire și desfășurare a lumii este Tao, ordinea principală"311; ca urmare societatea și cultura chineză, fiind considerate, efectul acestei ordini sunt considerate neschimbătoare și veșnic imuabile. China este constructoarea celui mai mare zid pe care omul și-l putea imagina și în interiorul căruia se află societatea și cultura sa. Acest zid este expresia clară a dorinței de izolare și a filosofiei și religiei
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]